ROMÂNIA BREAKING NEWS

Acum ! Cartea care se joacă în Ucraina – miza unui potențial război mondial

SHARE
, / 905 0

Fire-protest-Kiev-008

În timp ce în Rusia, la Soci se desfășoară confruntări sportive la scară mondială, un fel de circ festivist, la Kiev, în Ucraina, se desfășoară un alt gen de confruntare, cu mult sânge. Miza este enormă, pentru Rusia și nu numai.

Ucraina aflată încă, parțial, sub bocanc rusesc, ca zeci de alte neamuri din fosta închisoare a popoarelor – URSS – încearcă să se scuture de prea apăsătoarea frățietate cu vecinul atomic.

„Rusia nu va coopera în Ucraina decât cu o putere care apără interesele statului. Avem nevoie ca partenerii noștri să aibă tonus, ca puterea în exercițiu în Ucraina să fie legitimă și eficientă, nu o cârpă de șters pe picioare. Puterea trebuie să se concentreze”. Cam așa a grăit ieri premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP și ITAR-TASS.

Victor Ianukovici

Victor Ianukovici

Puterea, respectiv Ianukovici, partenerul drag al Rusiei, s-a concentrat și a ucis mai mult, după cum a recomandat Medvdev, dovedind mai mult tonus și mai ales că e cârpa de șters bocancii rusnacilor. “În timpul confruntărilor din centrul orașului Kiev, ieri, 20 februarie, au decedat mai mult de 60 de protestatari – a declarat șeful serviciului medical al Statului Major al rezistenței naționale, deputatul din Svoboda, Svyatoslav Khanenko” – transmitea ieri, sec, publicația Deny. „Majoritatea celor decedați au fost împușcați în gât”, transmite site-ul de știri lb.ua. Ianukovici a scos pe străzi trupele speciale Alfa, lunetiști care au liber la ucis.

 

Chiar acum, în timp ce scriu sunt conectat la un site care transmite live ce se întâmplă pe străzile Kievului. Se trage, se aude sunetul distinct al AKM-urilor și PSL-urilor, pe care îl cunoaștem și noi bucureștenii atât de bine, din decembrie ‘89 și iunie ‘90.

Ion iliescu foto: www.machiavelli.ro

Ion iliescu foto: www.machiavelli.ro

Ion Iliescu n-a rezistat și a ieșit să-l susțină public pe colegul său rusofil, cu sânge pe mâini, ca și el, și a condamnat…manifestanții și “răzmerița ce stopează eforturile de comunicare și dialog. Noi am trecut prin asemenea timpuri, dar am trecut peste ele. Vă amintiți ce atmosferă era. Piața Universității risca să se transforme într-un ferment al unei mișcări anarhice. După alegeri am avut câteva momente fierbinți de asemenea.“

Mă număr printre aceia care au încasat pe cârcă răngi fierbinți, deoarece, „anarhic”, mi-am permis să afirm public în Piața Universității, alături de alte zeci de mii de studenți, că „nu mai vrem niciun pic președinte bolșevic”, „nu mai vrem agentură KGB în fruntea României” și „FSN du-te în URSS”.

Ce se întâmplă acum în Ucraina este într-un fel o reluare a evenimentelor din România, la o altă scară. Rusia încearcă din răsputeri să mențină chinga de fier a fostei URSS, pentru a-și asigura pe mai departe poziția imperială și dominația regională. Rusia poate fi considerată ca un imperiu chiar și acum, nu doar datorită întinderii sale, ci și pentru că ține între granițele ei peste o sută de popoare în cadrul a 21 de republici autonome, în mare parte dintre ele ponderea rușilor fiind mai mică de 5%, în unele sub 2%.

La Kiev s-a dat liber la foc de voie asupra manifestanților anti-Rusia

Ucraina este o miză esențială pentru Rusia. Și nu doar pentru Rusia ci și pentru Statele Unite. Cu trei zile în urmă, vicepreședintele american, Joe Biden, l-a sunat pe firul scurt pe președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, cerându-i să retragă forțele de ordine mobilizate la Kiev, a anunțat Casa Albă. Urmarea – apariția publică a lui Medvedev, cu îndemnul cu tonusul, și creșterea numărului de victime.

Chiar în timp ce scriu, live cum ar veni, agențiile de presă mondiale anunță mărirea ciferi celor uciși și răniți la Kiev. Peste 100 de morți și peste 500 de răniți, victime care se adaugă miilor de răniți din ultima perioadă. Deși n-a fost încă decretată starea de urgență, TV 5 și TSN au informat că ea acționează de ieri. În unele ținuturi vestice – Lviv, Ivano-Frankivsk, Ternopil, protestatarii locali, aflând despre violențele din centrul Kyivului, au luat din nou cu asalt clădirile administrațiilor de stat, procuraturilor, judecătoriilor și serviciilor securități de stat.

Operațiunile de represiune devin militare și se extind la scara întregii Ucraine după numirea recentă de către Ianukovici a amiralului Iuri Ilyin, fostul șef al marinei, la comanda Statului Major General. Cu câteva zile în urmă, ca un avertisment, două avioane de vânâtoare au survolat amenințător Piața centrală din Kiev, un mesaj sinistru pentru demonstranți. Forțele armate sunt autorizate să ia ia parte la “o operațiune anti-teroristă națională, organizată de către serviciul de securitate de stat” a anunțat Ministerul ucrainean al apărării. Al apărării Moscovei, deoarece miza majoră a menținerii Ucrainei în cleștele Rusiei este una rusească.

Numele Ucrainei provine din slava veche răsăriteană, și înseamnă “teritoriu de graniță”, iar în secolul al XIII-lea, aceasta chiar era zona de frontieră a Rusiei medievale. Rusia nu poate permite avansul axei euro-atlantice la granița sa cu niciun chip.

harta-ucrainaUcraina are o populație de aproximativ 45 de milioane de persoane din care vreo 20 la sută sunt ruși iar după dimensiuni Ucraina este socotită al doilea stat din Europa. Însă apartenența sa la Europa este disputată de Rusia care o vrea în Eurasia, o nouă formă de URSS, unde de altfel este invitată cu glas de sirenă și Moldova, prin consilierul special al lui Putin, Alexandre Dughin, care a vizitat recent și Bucureștiul, tot cu sirena în brațe.

Ucraina la intersecția axelor de confruntare geopolitică

Prin independența și separarea Ucrainei, zonă unde se intersectează rutele energetice din Asia și Est spre Vest, Rusia și-a pierdut dominația în Marea Neagră, a pierdut Odessa – port vital pentru comerțul cu țările din bazinul Marii Negre și din restul lumii. Rusia a pierdut și Marea Baltică, pe de o parte datorită independenței Ucrainei, cât și datorită apariției în Caucaz a Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului, ceea ce a restabilit influența regională a Turciei, stat NATO. Până în anii ‘90 Marea Neagră era un lac rusesc – poarta de accces și control a Mării Mediterane.

nato-airpower3Odată cu stabilirea la Izmir a comandamentului contingentului sud-estic al trupelor NATO s-a instaurat un condominium pe Marea Neagră Turcia/Rusia – minoritar pentru Rusia care a rămas doar cu o fâșie de litoral la marea Neagră și un litigiu cu Ucraina pe Crimeea și Vladivostok. Crimeea reprezintă o ecuație cheie a accesului și controlului la Marea Neagră. Marea Neagră, Marea Baltică, Oceanul Pacific și cel Înghețat sunt covârșitoare pentru securitatea Rusiei. Prin contribuția analistului militar, scriitorul Cristian Negrea, voi relua câteva dintre datele ecuației militare ce se referă la Rusia și ambițiile sale imperiale.

NATO si Blocul Militar al Tratatului de la Varșovia

În timpul URSS apărarea era structurată pe trei cercuri: primul cerc era format din republicile sovietice, cele ce constituiau Uniunea Sovietică, al doilea cerc era format din țările satelit din Europa de est și din Asia. Iar al treilea cerc era constituit din țările devenite socialiste sau prietene cu concursul diplomației sau armamentului și suportului sovietic. Aici intrau Cuba, dar și unele state din Africa, America de Sud, Asia sau Orientul Mijlociu.

Al treilea cerc, nemaifiind susținut de URSS s-a prăbușit în anii ‘90, a urmat căderea celui de-al doilea cerc, în urma revoluțiilor din Europa de Est – mai mult, dintre cele cincisprezece state ce compuneau Uniunea Sovietică trei au intrat în UE și NATO, respectiv țările baltice: Lituania, Letonia și Estonia. Revoluțiile „portocalii” au aruncat o altă fostă republică în opoziție cu Imperiul, respectiv Georgia, în urma revoluției trandafirilor din 2003. Ucraina a încercat și ea calea dizidenței, în 2004, dar a revenit de curând, la matcă, via Victor Ianukovici. Iar Georgia și-a luat-o rău pe cocoașă în august 2008, când Armata Roșie a lui Putin a pus bocancul în pragul Caucazului.

Operațiile militare rusești împotriva Georgiei in 2008 / Sursa:  Georgia War 2008 08 11

Moscova a trecut la contra-ofensivă și a reușit crearea și menținerea unor enclave pe linia fundamentală de demarcație geopolitică a istmului ponto-baltic, în Kaliningrad și în sud, pe teritoriul Republicii Moldova, în Transnistria.

Rusia a creat pseudostate pe teritoriul fostelor provincii devenite independente, le-a susținut și le susține economic, militar și material, și intervine în forță atunci când existența lor este amenințată – în Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, Nagorno-Karabah, în Asia Centrală a intervenit cu trupe, în Tadjikistan a susținut regimurile din Belarus, Uzbekistan sau Kirghistan.

În timpul URSS, Moldova noastră deținea o importanță militaro-strategică. Reprezentând hotarul de sud-vest al URSS, Moldovei sovietice i se atribuia, în cadrul districtului militar Odessa, rolul de bastion principal în cazul unei agresiuni din sud-vest. În plus, teritoriul Moldovei servea în calitate de cap de pod pentru viitoarele operațiuni ofensive pe teatrul de operațiuni de sud-vest, în direcția Balcani, Grecia, Turcia, cu canalul Suez și coasta Africii de Nord în calitate de obiectiv strategic secundar. Dezintegrarea URSS și independența Ucrainei au spulberat importanța strategică a noului stat moldovenesc. Republica Moldova a încetat să mai fie „cap de pod spre Balcani”, însă valoarea strategică a Republicii Moldova este încă semnificativă și este determinată de garnizoana rusească de la Tiraspol, unde accesul direct al Rusiei este blocat (deocamdată) de către Ucraina. Prin Trasnistria – prin Tiraspol și Bender trece calea ferată care unește Ucraina cu România. Cine deține controlul asupra Tiraspolului și Benderului controlează de fapt și așa-numitul coridor Focșani, fâșia ce desparte Carpații de Dunăre. Coridorul Focșani, asigura accesul la Delta Dunării. Pentru Rusia, ecuația de menținere a influenței sale în regiune, prin Tiraspol, depinde mai mult ca oricând de Ucraina. Ucraina rămâne cea mai importantă miza teritorială a Rusiei.

Prioritatea Ucrainei. Factorul polonez – Polonia – arbitru în jocul regional

În contrapondere față de ambițiile Rusiei de a reveni ca mare putere, strategii și geopoliticienii americani au încercat îndiguirea Rusiei în Caucaz, pe de o parte, apoi blocarea la bariera baltică, iar cheia de boltă urma să fie Ucraina în acest proiect major geopolitic. Conceptul axei Chișinău – Kiev – Tbilisi, cu centrul de comandă la Varșovia îi aparține lui Zbigniew Brzezinski. Polonez de origine, lider de multe decenii a unui grup de influența american ilustrat printre alții și de personaje de calibru – cum ar fi Dick Cheney și Donald Rumsfeld. Grupul a reușit proiectarea forța americană la mare distanță pentru a asigura supremația Americii. Brzezinski este unul dintre marii strategi ai acestei aripi a sistemului de guvernare american. În subordinea sa se află figuri renumite, profesori ca Samuel Huntington, cel care a lansat teoria ciocnirii civilizațiilor care ar fi urmat să producă o falie geopolitică continentală, și mai toți secretarii de stat americani i-au fost studenți – la la Albright la Condolezza Rice. Este acum șeful din umbră al lui Obama.

Halford Mackinder, geopolitician de renume, urmat cu sfințenie de Brzezinski a formulat astfel una silogismul principal al teoriei Heartlandului ale geopoliticii: „cine controlează Europa de Est, stăpânește heartland-ul (teritoriul dintre Ural și Pamir, Volga și Iantzi) cine controlează heartland-ul stăpânește Insula Lumii (Eurasia); cine controlează Insula Lumii, stăpânește planeta”.

Zbigniew a dorit întodeauna ca să transforme Polonia sa în pivotul Europei Centrale și, până în prezent i-a reușit într-o anumită măsură. Rolul jucat de Polonia în evenimentele din Ucraina din 2004 a determinat Germania să facă o ofertă de colaborare autorităților de la Varșovia plecând de la conceptul unei politici externe comune. Misiunea Poloniei era de mare importanță, de implementare a pax americană prin preluarea controlului Ucrainei, Belarusiei, Republicii Moldova și Georgiei. Polonia însă a fost “liniștită” de Rusia prin uciderea, în 2010 a fostului președinte polonez Lech Kaczynski, împreună cu toți camarazii săi, chiar la Katyn, exact la 70 de ani de la masacrarea, în același loc, a celor 22.000 de cadre de elită ai armatei poloneze. Rușilor le place simbolistica.

Urme de explozibil, descoperite pe epava avionului polonez prăbușit la Smolensk: TNT și nitroglicerină pe 30 de scaune

Sunt convins că rușii ne mint, a declarat deputatul polonez Artur Górski

Trei jurnaliști polonezi arestați la Smolensk de autoritățile rusești

Via Polonia Ucraina ar fi urmat, teoretic, să fie atrasă treptat în sistemul de relații germano-polonez ce ar fi întemeiat un parteneriat de importanță geostrategică primordială în Europa, o arie ce ar fi cuprins aproape 200 de milioane de oameni. Ucraina reprezenta în această schemă un spațiu geopolitic de intersecție a principalelor axe ale securității euroatlantice, iar Moldova ar fi urmat să reprezinte buffer-zone – punte și zonă tampon. Evident aceasta ar însemna sfârșitul influenței Rusiei, iar ce se întâmplă acum în Ucraina evidențiează nivelul încordării de la Kremlin.

Se joacă acum la Kiev o carte majoră pentru Rusia. Iar la toamnă va urma Chișinăul…

Autor: George Roncea 

Sursa: curentul.ro via Timpul.md / R.B.N. Press

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press