Într-un amplu material prezentat de Evenimentul Zilei, este prezentat momentul când cea mai mare și modernă navă a flotei sovietice de război, „Moskva”, a fost lovită și scufundată, în urmă cu exact 74 de ani, de Forțele Navale Române Regale. La celebra bătălie, un aport deosebit l-au adus și Forțele Aeriene Române Regale care s-au aureolat cu glorie mai ales prin faptele individuale ale Așilor aviatori români printre care îl amintim pe Horia Agarici -„A plecat la vânătoare Agarici/ A plecat să vâneze bolșevici”
„A fost prima încercare sovietică de a lovi, cu nave de suprafață, țărmul românesc. Apărarea părții române a fost atât de puternică încât, pe toată durata celui de-al doilea război mondial, flota rusă nu a mai îndrăznit să atace România, de pe mare.”
Al doilea război mondial a început la Constanța în ziua de 26 iunie 1941 când orașul a fost atacat, de pe mare, de o uriașă flotă militară sovietică, în frunte cu distrugătoarele lider Moskva și Harkov. Dacă ar fi reușit să ocupe țărmul, mii de infanteriști de pe navele de desant din convoi ar fi debarcat în zona Midia.
Eșecul a fost, însă, răsunător. După scufundarea distrugătorului Moskva și avarierea majoră a celuilalt lider, Harkov, flota sovietică a făcut cale întoarsă.
După cercetări minuțioase, comandorul Ioan Damaschin descrie în cartea sa, “Lupta aeronavală de la Constanța din 26 iunie 1941.Cine a scufundat distrugătorul lider Moskva”, lansată recent, ziua în care flota militară română a reușit să-i pună pe fugă pe sovietici. Consultantul său de bază a fost viceamiralul, în rezervă, Petre Zamfir, de 92 ani, participant, atunci, de pe distrugătorul „Regina Maria”, la respingerea inamicului.
„Moskva”, lovită și scufundată de „Regina Maria”
Viceamiralul Petre Zamfir era, în 1941, elev stagiar pe distrugătorul Regina Maria. „Eu am descoperit navele sovietice”, ne spune el, zâmbind. Pentru apărarea barajelor de mine din apele române, litoralul era patrulat de două grupări de nave românești. Regina Maria cu Mărăști și Regele Ferdinand cu Mărășești. „În dimineața zilei de 26 iunie eram de cart pe „Regina Maria”.
La ora 3,30 am luat binoclu și am observat la orizont, în zona Midia, două puncte negre. Am raportat imediat căpitanului Bujeniță, el a luat legătura cu comandantul. Servanții erau la tunuri și comandantul a dat imediat ordin. În momentul când au întors linie de front, ca să poată să folosească tunurile, rușii au început să tragă. Prima lovitură a tras-o „Regina Maria”. După aceea, la câteva minute a tras și bateria Tirpitz. Și pentru că după război, mulți viteji se arată, noi spuneam că loviturile au fost ale distrugătorului nostru, Tirpitz spuneau că ale lor. Nu contează, Moskva s-a scufundat”, explică, pentru EVZ, viceamiralul Petre Zamfir.
„Aedificium Constanța” Subiectul “cine a scufundat Moskva” a fost dezbatut vreme de 60 de ani si inca nu s-a ajuns la o concluzie clara. Romanii considera ca tirul sustinut al bateriilor si distrugatoarelor romanesti au determinat vasul sovietic sa patrunda in campul de mine, germanii sustin ca un proiectil al marilor tunuri Tirpitz a insemnat sfarsitul distrugatorului inamic, iar sovieticii declara, nici mai mult, nici mai putin, ca s-au scufundat singuri! Un submarin al marinei URSS ar fi lansat o torpila rebela catre propriul distrugator – o ipoteza cel putin greu de crezut.
„Am reușit să oprim invazia rușilor”
Experimentatul marinar militar spune că sovieticii pregăteau o mare debarcare pe litoralul românesc. „Și au făcut acest convoi de nave, au pus în față cele două distrugătoare lider, Moskva și Harkov, cu cele mai moderne și bune mijloace de apărare și de luptă. În spatele lor, crucișătorul Voroșilov și navele de desant, cu infanteriști care trebuiau să debarce la Midia. În momentul în care distrugătorul Moskva a fost lovit și scufundat, și Harkov, avariat, s-a retras, Voroșilov cu toată suita lui de nave au plecat de unde au venit. În tot cazul, deși raportul de forțe maritime erau de 1 la 7, pe toată durata războiului, în afară de submarine, nu au mai încercat să atace litoralul nostru”. Nici submarinele rusești nu au avut mare „succes”, 17 din cele 47 pe care le aveau, au fost doborâte de partea română. „A fost un mare eșec al armatei și a flotei sovietice și este mândria noastră, ca marinari, că am reușit să stopăm această invazie pe care rușii o pregăteau de multă vreme”, concluzionează fostul stagiar, despre prima lui participare activă la război.
Supraviețuitorii ruși, salvați de militarii români
Pagubele produse de atacul flotei sovietice, în dimineața zile de 26 iunie 1941, au fost minore. Comandorul Ioan Damaschin prezintă filmul zilei, minut cu minut, elucidând cine a doborât distrugătorul lider Moskva. Flota sovietică a atacat prima. „Au deschis focul la ora 4,02, au trecut de primul baraj de mine și timp de 10 minute au tras 350 de proiectile. Au reușit să lovească un rezervor de petrol din zona CET și un vagon al trenurilor cu muniție germană din gara Palaz. În acel moment au intervenit distrugătoarele noastre, au luat drum și au deschis focul. Bateria Tirpitz a deschis focul după 20 de minute, în momentul în care nava Moskva se scufunda. Deci este exclus să o fi scufundat. Dar Tirpitz a avariat grav distrugătorul Harkov, care s-a retras”, explică autorul cărții. Explozia la bordul distrugătorului Moskva, lovit de navele românești, s-a produs la babord. A fost atât de puternică încât în patru minute s-a scufundat. Supraviețuitorii, 69 de marinari ruși, au fost salvați din mare și la ora 11, 00 erau deja aduși la Gara Maritimă din portul Constanța. „Rușii nu și-au mai permis să mai revină la un al doilea atac în perioada războiului, au văzut că avem o apărare foarte serioasă”, spune comandorul Ioan Damaschin.
Distrugătorul „Moskva”, găsit în apele române
Epava distrugătorului Moskva a fost descoperită în urmă cu patru ani, scufundată la 45 metri adâncime, în dreptul localității Agigea, la 20 kilometri de țărm. Cea mai mare navă de luptă scufundată în Marea Neagră a fost găsită de scafandrii de la Respiro Underwater Research Society , conduși de Mircea Popa. „Atât de puternică a fost explozia încât prova s-a rupt și s-a lipit de navă, ca o balama. Din cele patru tunuri, unul este ridicat, semn că fusese folosit. Când s-a scufundat, s-a răsturnat, sunt foarte multe lăzi cu obuze, bărci de salvare, de jur împrejur. Al doilea catarg e intact ” descrie, Mircea Popa, imaginea, din adâncuri, a epavei distrugătorului Moskva. La descoperirea navei, după ani de căutări, au contribuit scafandri ruși și ucrainieni.
Video distrugătorul Moskva …ce zace în apele Mării Negre
The wreck of Moskva destroyer sunk during the Soviet ride against Romanian shore in 1941. The music is Red Army Choir and Romanian Army Choir.
Moskva destroyer exploration dive. Dan Andronache, Andrei Badiu, Razvan Marinescu, Mihai Baciu, Mircea Popa.
Bătălia aeriană pentru Constanța
„A plecat la vânătoare Agarici/ A plecat să vâneze bolșevici”.
Acestea sunt versurile fredonate și acum de foștii piloți constănțeni, versuri la modă în anii de glorie ai aviatorului Horia Agarici, de la a cărui naștere se împlinesc, în aprilie, 100 de ani. Acesta este cunoscut drept salvatorul Constanței pentru că, în timpul celui de-al doilea război mondial, a reușit să doboare trei bombardiere sovietice cu toate că a decolat cu avionul alimentat incomplet.
Același pilot dibace a salvat Cazinoul în lupta aeriană cu avioanele inamice. Veteranii din al doilea război mondial își aduc aminte cu plăcere de Agarici, o personalitate enciclopedică, un aviator de marcă și în același timp poet.
A salvat de la bombardament case și oameni
Pilotul Horia Agarici s-a remarcat pe câmpul aerian în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe data de 23 iunie 1941, ora 12.00, el primește comanda escadrilei 53, dislocată pe aerodromul Mamaia, afectată apărării litoralului. Neținând seama de regulamente, locotenentul decolează fără ordin, fără coechipier, cu un singur rezervor plin, pornind „la vânătoare”.
Horia Agarici reușește să doboare trei din șase bombardire sovietice și să salveze Cazinoul, emblema Constanței
Dintre cele șase bombardiere sovietice care se apropiau de Marea Neagră, Horia Agarici a reușit să doboare trei, având astfel o contribuție majoră în salvarea Cazinoului, emblema Constanței, dar și a sute de vieți, puse în pericol de obuzele bombardierelor inamice. Datorită acestor fapte de vitejie pilotul a fost decorat cu medaliile Virtutea Aeronautică Clasa a III-a, Coroana României cu Spate și Crucea de Fier Clasa I. Avionul pilotat de Agarici în istorica zi de 23 iunie 1941 a fost un Hurricane Mk. I.
După încheierea războiului, căpitanul aviator Horia Agarici trăiește o dramă socială. Eroul de odinioară al Constanței este trecut în rezervă și prestează diferite activități fără nici o legătură cu meseria și pasiunea lui, zborul. Ca o consecință a servitudinii față de Moscova a regimului comunist din România, dar și invidiat de superiori de-ai săi, în anul 1955 el a fost degradat, ca și alți aviatori care se distinseseră pe frontul de est. A fost reabilitat și i-a fost redat gradul de căpitan abia în 1965. Tot după război, între anii 1953-1955, Agarici a avut domiciliu forțat în satul Neatârnare.
În căutarea cavalerului
Faima lui Agarici a dăinuit peste ani și chiar adversarii săi au ajuns să îl respecte. O poveste incredibilă ne este povestită de inginerul Ilie Agarici, unul dintre fiii pilotului. În timpul unui raid aerian, Agarici a observat că unul dintre piloții ruși inamici nu mai avea muniție și, cu toate acestea, nu l-a doborât. După câțiva ani, acel pilot rus, ajuns general, l-a căutat pe aviatorul român. „Eram copil, aveam în jur de 10 ani. A oprit în fața porții, la Eforie, o Volga neagră, din care a coborât un ofițer rus și a întrebat de tata. Jale mare în familie că au venit să îl ia pe tata. În mașină era chiar generalul rus. «Vreau să îl cunosc pe Agarici, să văd dacă el a fost cavalerul din luptă», a spus generalul. Tata lucra ca mecanic atunci. Dăm fuga după el. S-a dus unul dintre frați la atelierul unde lucra tata. Dar mama își rupea mâinile. S-a speriat. Credea că au venit rușii să îl ducă în Siberia. Însă rusul, care era și el om, a venit să îl cunoască. Rusul a făcut un memoriu în ce condiții l-a găsit pe tata, aviator în rezervă care ¬lucra ca muncitor într-un atelier. După aceea l-au reabilitat relativ”, își aduce aminte inginerul Ilie Agarici.
Cutia cu amintiri
În prezent, o placă memorială așezată pe fațada blocului din cartierul Tomis Nord, acolo unde și-a trăit ultimii ani ai vieții Horia Agarici, aduce aminte trecătorilor de celebrul aviator. Despre tatăl său ing. Ilie Agarici are numai cuvinte de laudă. Nici unul dintre copiii marelui aviator Agarici nu a urmat meseria tatălui, însă toți au moștenit de la acesta multe ¬daruri de suflet.
„A fost o fire optimistă. A sperat toată viața să îi fie recunoscute dreptul și poziția lui. El nu mai spera că va cădea comunismul din zona asta. A prins numai vremuri tulburi. Mai frumos a fost între cele două războaie mondiale, atunci când a câștigat un concurs de zburători în Franța”, a completat inginerul.
Suflet de poet
Pilotul Horia Agarici a fost și poet. A lăsat moștenire familiei sute de poezii în volum și manuscrise, multe dintre ele autobiografice, plus dicționare de toate felurile. Cunoștea foarte bine patru limbi străine pentru care avea diplomă de traducător: engleză, germană, franceză, italiană. Se descurca, de asemenea, în rusă. Compunea poezii în aceste limbi străine. A tradus multe cărți tehnice de specialitate.
Mai mult decât atât, cinci volume de opere complete scrise de Agarici au fost donate Academiei Române. „Nu era de mâncare, dar cărți cumpăra. Am moștenit de la el plăcerea de a citi. Poezia a fost prima lui pasiune”, mai spune Ilie Agarici. Horia Agarici și-a bătut la mașina de scris poeziile sale dragi de dragoste, despre natură sau filosofice. El este amintit și de istoria literaturii române. A publicat mai multe cărți, printre care volumul de versuri „Acorduri și armonie”, cel de nuvele „Șoimanu Furtună”, precum și tratatele de specialitate „Aviația de vânătoare” și „Lupta în cer”.
Inițiativă
Liga Militarilor Profesioniști din Constanța a inițiat deja câteva proiecte dedicate reînvierii memoriei marilor eroi constănțeni. Una dintre activități a avut loc anul trecut, pe 27 noiembrie, atunci când membrii LMPC au organizat un pelerinaj la mormintele eroilor Horia Agarici și sublocotenent Ionel Gheorghiță Drăgușanu, din Murfatlar, căzut la datorie în teatrul de operațiuni din Afganistan, la 20 iunie 2006.
La acel moment, la mormintele celor doi eroi s-au aprins lumânări, s-au ținut momente de reculegere și s-au adus flori. „Acești doi eroi sunt emblematici pentru orașul Constanța. În cinstea memoriei lor, vrem să îi propunem primarului Radu Mazăre ca orașul de la malul mării să găzduiască busturile celor doi eroi”, a precizat prim-vicepreședintele LMPC, Dan Albu.
În 2011, 100 de ani de la naștere
Horia Agarici s-a născut pe 6 aprilie 1911, la Lausanne, în Elveția. A copilărit la Iași, apoi familia s-a mutat la Brașov, oraș în care adolescentul a absolvit Liceul Doctor Ioan Meșotă. După un an de studii la Politehnica din Timișoara, tânărul a decis să devină ofițer de aviație și a urmat cursurile Școlii de aviație militară de la Cotroceni. După obținerea brevetului de pilot de război, la 16 aprilie 1934, proaspătul aviator militar va activa în cadrul mai multor escadrile, zburând pe diferite tipuri de avioane. A participat, cu gradul de locotenent aviator, la manevrele regale din anul 1938.
Pe crucea lui Horia Agarici stă scris:
„Să nu uitați că: Cerul l-am iubit ca un fanatic, Beat de înălțime cu trup și duh În fulger de mișcare Zvârlind cu corp spre infinit”.
Titlul original – Poetul-pilot care a salvat Constanța de avioanele sovietice/ Autor, sursă: Anca Dragomir / romanialibera.ro prin romaniabreakingnews.ro
Efectele bombardamentului rusesc asupra Constanței – IMAGINI
Vă prezentăm câteva imagini despre efectele bombardamentului executat de aviația sovietică asupra Constanței în iunie-septembrie 1941
Constanta – eticheta registrului de consemnări asupra bombardamentului rusesc din 1941
( Primăria Constanței)
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – str. Scarlat Vârnav intersectia cu str Tudor Vladimirescu
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – Bd. Carol (partea dinspre dreapta după Grand Hotel)
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – str. Traian, în fundal geamia Hunchiar
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – zona peninsulară
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – zona peninsulară, palatul arhiepiscopal
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – subofițer sanitar din wehrmacht acordând asistență unui copil rănit
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – zona peninsulară, catedrala partea dinspre altar
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – rezervoarele de petrol din portul Constanta
Constanta 1941 – bombardamentul rusesc – Cimitirul Central al orașului
Poți vedea întregul material imagistic despre efectele bombardamentului rusesc asupra Constaței accesând pagina http://constanta-imagini-vechi.blogspot.ro/2011/07/constanta-1941-bombardamentul-sovietic.html
Daniel Cristea (România) – Editor Flux News MD