ROMÂNIA BREAKING NEWS

VIDEO:Tradiții românești în patrimoniul UNESCO! Pe lângă doină, dansul călușului, colindatul și ceramica de Horezu, acum „SCOARȚA” a intrat în patrimoniul cultural mondial

SHARE
, / 597 0
VIDEO:Tradiții românești în patrimoniul UNESCO! Pe lângă doină, dansul călușului, colindatul și ceramica de Horezu, acum „SCOARȚA” a intrat în patrimoniul cultural mondial

Vechea Tradiție Românească de realizare a covoarelor, cunoscută și sub numele de „scoarță”, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO chiar de 1 decembrie – Ziua Națională a României. Țesăturile tradiționale de perete specifice poporului român de pe ambele maluri ale prutului au fost apreciate de experții de la UNESCO care la propunerea României și a Republicii Moldova au luat decizia de includere în patrimoniul UNESCO.  Astfel pe lângă doină, dansul călușului, colindatul în ceata bărbătească și ceramica de Horezu, scoarța a intrat în patrimoniul cultural mondial, ceea ce va fi o atracție în plus pentru turiști de a vizita România și Republica Moldova.

Președintele României – Klaus Iohannis și-a exprimat bucuria că o nouă tradiție românească a fost recunoscută internațional.

Așa-numitele scoarțe, țesături produse în comunitățile de meșteșugari și considerate în prezent opere de artă, sunt folosite pentru decorarea pereților interiori ai caselor, dar și în timpul unor ceremonii.

UNESCO: Romania; Republic of Moldova –Traditional wall-carpet craftsmanship in Romania and the Republic of Moldova
Traditionally, wall carpets produced by weaver communities of Romania and the Republic of Moldova were used for decoration, funerals, exhibitions and as part of a bride’s dowry. These days, they are mainly appreciated as works of art. Techniques have changed from vertical/horizontal looms practiced in some parts to tight picking and other forms, with weavers now able to work from home. An expression of creativity, identity and tool for social cohesion, it is passed on within families and by craft centers and colleges.

Scoarța românească s-a dezvoltat pe două linii ornamentale principale (conform explicațiilor din paginaderesteurare) : pe de o parte, pe linia unui sistem geometric unitar, întâlnit din Oltenia până în Maramureș, pe de altă parte, pe linia ornamentului vegetal, a motivelor figurative și a celor simbolice, cu o răspândire mai limitată (și de obicei integrate la ansambluri dominate de motive geometrice).
Interpretările variate ale motivelor determină particularitățile de stil ale fiecărei regiuni concretizate în expresii plastice proprii.

Scoarța oltenească se impune, în primul rând, prin motivul vegetal. De obicei, câmpul și chenarul scoarței oltenești sunt acoperite cu buchete și ramuri cu frunze și flori (mărgăritare, lalele) dispuse orizontal, în rânduri dese. Compoziția ornamentală este dezvoltată prin folosirea unor motive figurale (animale și oameni), integrate compoziției vegetale. Motivele antropomorfe – figuri de femei adesea în mișcare – prinse în horă, sau diverse personaje, apar, uneori, ca fiind componentele unor veritabile mici scene. Coloritul scoarței oltenești este nuanțat și rafinat. Câmpurile, de obicei colorate în bleumarin, vișiniu, azuriu, verde, cafeniu se remarcă prin strălucirea lor inegalabilă.

Scoarța muntenească dezvoltă mai ales un desen geometric, având ca motiv principal rombul concentric cu margini dințate, crenelate sau în trepte, prelucrate în diferite variante. Bogata policromie a culorilor care acordă bleumarinul cu roz sau cu vișiniu, negrul cu roșu, brunul cu galben îndulcește severitatea motivului riguros geometric.

Scoarța moldovenească se remarcă printr-o formă specifică (mai mult lungă decât lată), prin țesătura mai deasă și prin varietatea motivelor. Ea a dezvoltat atât decorul geometric, cât și decorul vegetal caracteristic, ce stilizează vechile motive simbolice ale pomului vieții și ale vasului cu flori. Dintre motivele figurale, cel mai frecvent folosit este pasărea, legată, de obicei, de pomul vieții. De o surprinzătoare modernitate, creată prin stilizarea unghiulară a motivelor, scoarța moldovenească se remarcă și prin originalitatea culorilor (azuriu, galben, trandafiriu, brun și verde).

Scoarța maramureșeană este de dimensiuni mai mici. Mai aspră, mai rustică, nu are nici finețea țesăturii sau a materialului, nici somptuozitatea scoarței oltenești sau moldovenești, dar acordă perfect tehnica mai rudimentară cu forța compoziției artistice. Motivul geometric, dezvoltat prin excelență, capătă o expresivitate deosebită prin ritmul în care alternează, ritm accentuat de coloritul caracteristic, în tonuri vegetale de brun, albastru închis, verde, galben – la cele mai vechi evoluând spre o cromatică mai bogată și mai caldă (vișiniu, roșu, verde, galben, violet, cărămiziu). Motivul figurativ apare în câteva realizări caracteristice: hora, călărețul, femeia care toarce mergând călare, cerbul, asociate în permanență cu imaginea stilizată a bradului.

Scoarța bănățeană se caracterizează printr-o mai puternică influență orientală, balcanică și turcească asupra motivelor și formelor compoziționale. Predomină motivul geometric și vegetal. Singurul motiv figurativ este fluturele. Caracteristica scoarțelor bănățene este dată de prezența formelor ciudate și complicate, precum și de coloritul incandescent ce se bazează pe contrastul violent al culorilor (alăturarea verdelui cu roșu vișiniu intens).

Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press