Astăzi se împlinesc 26 de ani de când pe teritoriul Republicii Moldova a fost decretată limba română ca limbă de stat iar alfabetul latin și-a revenit în drepturi după aproape jumătate de veac. Totul după ce la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) unde s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină.
După Marea Adunare Națională, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin.
Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Până atunci, moldovenii foloseau alfabetul chirilic cu o serie de modificări precum introducerea literei speciale pentru sunetul „Ge” și „Gi” în alfabetul folosit în RASSM.
Sărbătoarea
Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei.
În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.
Astăzi conducerea țării va depune flori la busturile scriitorilor de pe aleea clasicilor și vor participa la diferite evenimente dedicate acestei sărbători.
Limba româna vs limba moldovenească
Deși în Constituția Republicii Moldova la articolul 13 este menționată limba moldovenească drept limbă de stat, în declarația de Independență este menționată limba română ca limbă vorbită pe teritoriul țării.
Printr-o decizie din iarna lui 2013 luată de Curtea Constituțională statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. „Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate”.
Președinția Republicii Moldova a argumentat că denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că „națiunea română este organizată în două state românești – România și Republica Moldova”. Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin. (1) al Constituției poate fi echivalată semantic cu limba română.
Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MD – romaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Ștefan Grigoriță / agora.md