ROMÂNIA BREAKING NEWS

Maria Tănase, 100 de ani de la naștere – „Regina Cântecului Popular Românesc”, eroina a serviciilor speciale ale Armatei Române în lupta anti-sovietică și triplu agent secret !

SHARE
, / 1775 0

100 de ani de la nașterea marii noastre românce Maria Tănase.

„Niciodată n-am cântat altceva decât cântece populare românești. Veniți de prin împrejurimi și din îndepărtări la oraș, țăranii aciuiți prin mahalaua noastră, după ce-și lăsau lucrul, cu voci când înflăcărate, când domoale, cântau cântecele de acasă. De la ei știu cânta, de la ei, de la taica și de la mama. Multă vreme mi-au rămas în suflet cântecele acelea triste, tărăganate, cu alean, de blestem, de răzbunare, de revoltă, bocete, cântece de leagăn, cântece de nuntă” – Maria Tănase (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963)

MARIA TĂNASE s-a născut la 25 septembrie 1913, la București. A urmat timp de un semestru cursurile Liceului ‘Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete ‘Ion Heliade Rădulescu”. A debutat la Teatrul de revistă „Cărăbuș” (1934).
MARIA TANASE, în 1934, a imprimat ‘Mansarda’, o romanță de Nello Manzatti, la casa de discuri ‘Lifa Record’, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate ‘Cine iubește și lasă’ și ‘M-am jurat de mii de ori’, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.

MARIA TANASE a debutat la postul de Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, și a susținut, în direct, un program de cântece românești la emisiunea ‘Ora satului’: ‘M-am jurat de mii de ori’, ‘Șapte săptămâni din post’, ‘Ce-i mai dulce ca alvița’, ‘Cine iubește și lasă’, ‘Geaba mă mai duc acasă’‘Mărie și Mărioară’, ‘Țigăneasca‘, ‘Când o fi la moartea mea’.

Și-a făcut debutul și la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc’, devenit, apoi, „Neptun”, cântând și pe estradele restaurantelor „Luxandra” și „Parcul Luther”.
MARIA TANASE a susținut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roșii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziția universală de la New York (mai 1939).

MARIA TANASE A  făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă ‘Melody Revue’ de la Istanbul.

A avut roluri pe scena Teatrului Național, în ‘Cadavrul viu’ de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și ‘Horia’ de Mihail Davidoglu (1956), și a cântat în filmele ‘Se aprind făcliile’ (1939, film care nu mai există), ‘România’ (1947), ‘Ciulinii Bărăganului’ (1958) și în scurt-metrajul ‘Amintiri din București’ (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta ‘Mascota’ de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală ‘Sfinxul de la Hollywood’ de Ralph Benatzky (1946).

MARIA TANASE ȘI CONSTANTIN BRÂNCUȘI au format un cuplu în 1938. Cei doi s-au îndrăgostit la o expoziție la Paris, relația însă a fost de scurtă durată.

În volumul “Brâncuși – Amintiri și exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită pe larg aventura trăită de cei doi, autorul publicând chiar și amănunte picante. “Brâncuși a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenței și a mondenității… S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziție din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiați)”, spune Pandrea.

Brâncuși a mai avut de-a lungul timpului relații cu femei din înalta societate, printre care Léonie Ricouy, Eugène Meyer, baroneasa Renée Irana Frachon (toate cunoscute colecționare de artă), Nancy Cunard (scriitoare) și Peggy Guggenheim.

Maria Tănase – una dintre cele mai mari românce. O personalitate dincolo de pragul scenei pe care i se învolbura cântul. O poveste de viață atât de adevărată, încât dacă ar fi să fie ecranizată, acest lucru ar trebui făcut cu mare grijă, pentru a nu cădea în păcatul „telenovelizării”. Amanții, dosarul de la Securitate sau faptul că a apărut într-un pictorial jucând șah nu-i pot știrbi imaginea.

MARIA TANASE: “Mărie și Mărioară”

Avea părul bălai și ochi verzi. Florarul Ion Tănase din mahalaua Cărămidari, iubitor de teatru și de operetă, era tare mândru de fata lui: când se punea pe cântat  trezea la viață mahalaua. Documentele amintesc cum, în 1928, la numai 15 ani, i se propune să participe la ediția din acel an a concursului „Miss România“. Maria  îmbracă o rochie imprimată cu flori de măr (croită de sora ei mai mare), și ajunge în fața comisiei. Totul la superlativ, până când trece la proba costumului de baie. Verdictul este rapid: are picioare prea groase! Măria și Mărioara noastră se mânie, și se duce direct la Balul Presei de la Cercul Militar. Acolo cânta o orechestră renumită, cea ”a lui Iduardo Bianco”. La un moment dat, dansează numai fata florarului, care plutește de fapt, orchestra ține ritmul după pașii ei, acordeoanele aproape că se rup. Să nu uitați niciodată această ”scenă”, deoarece aici este cu adevărat Ea.

A doua zi presa bucureșteană vuia, încercând să afle cine este „dansatoarea de la Balul Presei“. În cartea „Maria cea fără de moarte” (2003), Gaby Michailescu-omul care a fost impresarul artistei, povestește că frumusețea ei a fost atunci apreciată de un tânăr medic de la Spitalul Central, care o cucerește și îi “dăruiește” un copil. Medicul îi propune Mariei să avorteze, iar ea nu mai putea avea niciodată copii.

Pe la 17 ani se angajează casieriță la Herdan, un restaurant unde se mânca pe săturate cu numai șapte lei. Apoi, într-o zi, Constantin Tănase a dat sfoară-n țară că Teatrul Cărăbuș caută tineri talentați pentru muzica ușoară. Astfel, în 1934, la Grădina Cărăbuș putea fi văzut un afiș pe care apărea numele Mary Atanasiu… Maria reușise…Ce a urmat este istorie. S-a încetățenit chiar ideea că nu mai este aproape nimic de spus despre ea. Dar cum istoria cedează în zilele noastre locul aspectelor picante din viața unui om, să spunem că vom scoate în evidență nu picanterii, ci…aproape cum a fost cu adevărat o femeie de neuitat atât în viață, cât și ”în moarte”.

MARIA TANASE a susținut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roșii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziția universală de la New York (mai 1939).

MARIA TANASE A  făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă ‘Melody Revue’ de la Istanbul.

 A avut roluri pe scena Teatrului Național, în ‘Cadavrul viu’ de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și ‘Horia’ de Mihail Davidoglu (1956), și a cântat în filmele ‘Se aprind făcliile’ (1939, film care nu mai există), ‘România’ (1947), ‘Ciulinii Bărăganului’ (1958) și în scurt-metrajul ‘Amintiri din București’ (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta ‘Mascota’ de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală ‘Sfinxul de la Hollywood’ de Ralph Benatzky (1946).

De asemenea, a interpretat o serie de cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.

În 1952, MARIA TANASE a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.

În 1953, MARIA TANASE lansează cântecele „Dragi mi-s cântecele mele” (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și „Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurat la București.

Începând cu 1954 a imprimat la Radio și la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei ‘Doina de Dolj’, ‘La malédiction d’amour‘ (‘Cine iubește și lasă’), ‘Danse montagnarde’ (‘Uhăi, bade’), ‘Tiens, tiens, tiens et na’ (‘Iac-așa’). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză ‘Le Chant du Monde’, disc distins în 1965 cu ‘Grand prix du disque’ decernat de Academia ‘Charles Cros’ din Paris.

În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincție acordată pentru interpretarea cântecelor populare și decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de „Artistă emerită”.

MARIA TANASE a întreprins un nou turneu, în Bulgaria (1959), pentru o lună de zile.

În 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: ‘Cântecele mele’. A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra „Taraful Gorjului”, dar în același timp și interpretă, cântând piese din repertoriul ei și pe texte proprii.

A fost însă nevoită să-și întrerupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureștean. Și-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterității, sub titlul „Femeia dacă”, versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963. Redăm un mic pasaj:

Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca la cunostinta moartea mea, cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea mea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu celor care m-au cunoscut. Nu vreau mascarada si panorama. Dupa disparitia mea as dori ca pe un drum secetos sa se scobeasca  danc o fantana pentru cei insetati, iar dupa moarte sa-mi care cineva apa cu cofa la cimitir timp de sase saptamani. Tot ce am hartii, scrisori, culegeri, ce sint in sacul de panza alba sa-mi fie puse in sicriu – asa as dori daca as putea- sa nu jignesc pe nimeni din familie sau din conducerea tarii.

Adora luxul, Maria avea o croitoreasă care îi făcea cele mai frumoase rochii. „Avea o croitoreasă care îi făcea rochii frumoase. Purta pe scenă rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câștig în mîndria ei de interpretă a celui mai pur cântec popular. În viața de toate zilele rămînea însă aceeași modest înveșmântată fată a moșului Tănase”, notează undeva Harry Brauner, cel care i-a stat alături în vremurile de început ale carierei sale. Vicioasă din fire, Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963 din cuza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase unui notar ultimele dorințe. Maria a dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, și cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă”, pentru ca drumeții să își potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”. Istoricul Dan Falcan povestește că la înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu național.

 realitatea.net

Maria Tănase a fost în principal agentă deplin conspirată a S.S.I-ului ( S.S.I.A.R. Serviciul Special de Informații al Armatei Române) Cu aprobarea  directorului de atunci al SSI, Eugen Cristescu, Maria Tănase  a colaborat cu Șefii Rezidențelor Serviciilor de Informații Externe ale Franței și Marii Britanii din București până în anul 1945. Din 1945, cei doi Șefi de rezidență au parasit România, dar Maria Tănase a continuat să furnizeze materiale informative despre sovietici până în anul 1947, pentru aceasta ea deplasându-se personal în afara României.

Servicile de informatii sovietice din Romania au aflat despre aceste activitati speciale ale  Mariei Tanase si initial au intentionat sa o pedepseasca la fel ca si pe ceilalti agenti ai occidentului. Dar in final s-au razgândit datorită popularității uriașe a Mariei Tănase, considerată „Regina Cantecului Popular Românesc” s-au o  „Edith Piaf a României ”.

Deși Maria Tănase a dus o viața luxoasă, avea o vilă multe bijuterii blănuri, etc, și avea posibilitatea să își cumpere mai multe automobile,  Maria Tănase a preferat să-și cumpere o singură trăsură cu care se deplasa oriunde  pentru nevoile zilnice.

În anul 1957, o delagație oficială franceză s-a deplasat la București (deși România era ocupată de trupele sovietice care au rămas până în 1958) a avut întâlniri cu oficialitățile române de partid și de stat. Francezii au propus să fie turnată prima co-producție  de film româno-franceză în care sî joace și Maria Tănase . Astfel a apărut în 1957 prima coproducție româno-franceză „Ciulinii Bărăganului” cu doi regizori un francez și un român și cu Maria Tănase în rolul principal.

Prin testament a cerut construirea unei fântâni in cartierul natal din bucurești, Cărămidari, dorință care nu s-a materializat nici până azi.

Este demn de subliniat faptul că toți marii artiști ai României Mari: George Enescu, Constantin Brâncuși, Maria Tănase, Mia Braia, Ioana Radu, Jean Moscopol, etc erau cu toții total împotriva comunismului.

Redacția R.B.N.Press

 

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press