VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
Finalizare proiect Punte peste veacuri al AC Ținutul Neamțului 
Muzică și incluziune – proiect încheiat al Asociației Omis în decembrie 2023 
Proiectul Tradiții de Crăciun al Asociației Omis – 2023 
Documentarul „Vasile Tărâțeanu – Arcașul neamului românesc din nordul Bucovinei” va fi lansat și la București 
Profesorul Virgil COMAN un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică va fi omagiat la București 
La Muzeul Țăranului Român se va sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România 
La Vidin în Bulgaria, Simpozion Masă – Rotundă închinate Teodorei Basarab, canonizată de B.O.R. 
9 iunie 1848 – Proclamaţia de la Islaz – programul adoptat de mişcarea revoluţionară din Ţara Românească după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu, la 9 iunie/21 iunie 1848 în localitatea Islaz, județul Romanați (azi județul Teleorman), un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu, sau Calafat.
Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera (căpitan Nicolae Pleșoianu) cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Bălcescu justifică alegerea Islazului astfel: „La Islaz, cum nici prin gând nu i-ar trece lui Vodă Bibescu, vornicului Vilar sau agăi Manu, așa ca să nu ne pună piedici”.
Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional suprapunându-se, în bună măsură, Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789.
La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamaţiei şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu.
“Este vremea astăzi, când naţionalitatea şi existenţa politică ne sânt tăgăduite, când vedem că dela 1848 mai cu seamă cuvintele unitate şi naţionalitate sânt în toate gurile în Europa, simţimântul lor în toate inimile şi au armat toate braţele, au vărsat atâta sânge în aceşti doi ani din urmă, sânge ce va curge mereu, până când harta Europei se va preface, staturile întemeiate pe concuistă, pe călcarea drepturilor naţiilor se vor zdrobi, naţiile se vor reîntregi în libertatea lor şi sfânta alianţă a popoarelor se va întocmi, astăzi când toată Europa vede că o nouă năvălire a barbarilor nordului o ameninţă, astăzi când în faţa acestei primejdii, văzând că n-au a alege decât a fi toate libere sau toate ruse, popoarele Europei îşi dau mâna ca să înceapă această cruciadă a libertăţii şi civilizaţiei în contra barbariei, este vremea, zicem, ca şi naţia română să ridice stindardul lui Mircea, Ştefan şi Mihai, stindardul de viaţă şi mântuire.
Copleşiţi şi ameninţaţi astăzi de panslavism, mâine poate şi de pangermanism, noi nu ne putem mântui fără numai opunându-le panromânismul.
Panromânismul dar, trebuie să fie astăzi ţinta noastră comună de activitate. Printr’nsul se completează sinteza noastră revoluţionară.”
Pariş, 16 Septemvrie 1850
Extras din MERSUL REVOLUŢIEI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR – NICOLAE BĂLCESCU
“CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI 1928
Textul proclamației este amplu, dar conține și un rezumat al revendicărilor redactorilor ei:
- Independința administrativă și legislativă a popolului romăn, pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
- Egalitatea drepturilor politice.
- Contribuție generală.
- Adunanță generală compusă de reprezentanți ai tutulor stărilor societății.
- Domnul responsabil ales pe căte cinci ani și căutat în toate stările societății.
- Împuținarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
- Responsabilitatea ministrilor și a tutulor foncționarilor în foncția ce ocupă.
- Libertate absolută a tiparului.
- Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanții săi, iar nu dela Domn.
- Dreptul fie-căruia județ de a’și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul #Popolului întreg de a’și alege Domnul.
- Gvardie națională.
- Emancipația mănăstirilor închinate.
- Emancipația clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
- Desrobirea țiganilor prin despăgubire.
- Representant al țărei la Constantinopol dintre Romăni.
- Instrucție egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.
- Desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții.
- Desfiițarea, pedepsei degrădătoare cu bătaiea.
- Desființarea, atât în faptă, cât și în vorbă, a pedepsei cu moarte.
- Așezăminte penitențiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor și să easă îmbunătățiți.
- Emancipația Izraeliților și drepturi politice pentru ori-ce compatrioți de altă credință.
- Convocare în dată a unei adunanțe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face constituția țărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul român.”
Cele mai multe dintre aceste revendicări , desființarea rangurilor boierești („titulare”) și a cenzurii (libertatea tiparului), eliberarea robilor, emanciparea evreilor, garda națională au fost puse imediat în practică. Convocarea adunării constituante precum și rezolvarea chestiunii țărănești au fost mai greu de soluționat. În privința adunării constituante se înfruntau adepții sufragiului universal (Bălcescu) și cei ai votului cenzitar. Din nefericire, invazia străină va pune capăt revoluției de la 1848, înainte de organizarea primelor alegeri pentru constituantă. Guvernul provizoriu a convocat o comisie a proprietății la 9/22 iulie, compusă dintr-un număr egal de proprietari și de țărani, care au votat în cele din urmă emanciparea clăcașilor și împroprietărirea lor prin despăgubire. Cele două părți nu s-au înțeles însă asupra întinderii de pământ ce trebuia expropriată și dată în stăpânire foștilor clăcași. De aceea lucrările comisiei au fost suspendate. Sursa: ro.wikipedia.org
Pentru romaniabreakingnews.ro – Valentin-Nicolae Bercă, inițiator al „România Magnifică” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia sufletească a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
