ROMÂNIA BREAKING NEWS

Pelerinaj la Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca – Pildă de Onoare și Recunoștință față de jertfa Armatei Române pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei

Pelerinaj la Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca – Pildă de Onoare și Recunoștință față de jertfa Armatei Române pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei

În anul Centenarului Marii Uniri a Românilor, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), alături de de partenerii Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu și membrii Alianței Pentru Centenar, au organizat pe 22 iunie un pelerinaj pentru cinstirea eroilor români la Cimitirul de onoare de la Țiganca, din Republica Moldova, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al ACPBB.

Potrivit Comunicatului, la comemorare au participat alături de  reprezentanți ai societății civile din România și Republica Moldova, preoți, jurnaliști, autorități, elevi și profesori din dreapta Nistrului, care nu au uitat jertfa de sânge dată de bravii soldați ai armatei române, care au făcut sacrificiul suprem pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei a oficiat o slujbă de pomenire pentru eroii români căzuți pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația bolșevică.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, sfintește locul de odihna veșnică al Eroilor Români de la Țiganca

Au rostit scurte alocuțiuni: Marian CLENCIU – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Dr. Constantin CORNEANU – președintele Asociației Europene de Studii Geopolice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Dr. Mihai Nicolae – președintele Institutului Frații Golescu, parlamentarul Daniel GHEORGHE, Iulia Modiga reprezentantă a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni care a prezentat și mesajul ministrului pentru românii de pretutindeni, doamna Natalia-Elena INTOTERO, George SIMION – președintele Acțiunii 2012, preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca,  preotul paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei, poetul Virgil Ciucă  din New-York (SUA).

Dr. Constantin CORNEANU președinte AESGS și Marian CLENCIU președinte ACPBB

George SIMION (Președinte Actiunea 2012) și Dr. Mihai NICOLAE (președinte Institutului Frații Golescu)

La comemorare au participat însoțiti de profesorii Ion IOVCEV și Eleonora CERCAVSCHI, elevii școlilor din Peresecina și  Tighina, care au recitat în acompaniament musical, piese patriotice, din Grigore Vieru și George Coșbuc. Un reprezentant al Mișcării Civice Tinerii Moldovei a interpretat la vioară, Rapsodia Română nr. 1 a lui George Enescu.

La finalul comemorării, artista de muzică folk Maria GHEOGHIU și artista de muzică populară Suzana POPESCU au mișcat audiența cu piese din repertoriul dedicat celor ce s-au jertifit și au avut de suferit de pe urma campaniei de eliberare a Basarabiei și a Nordului Bucovinei.

Membrii Clubului de Istorie Militară, Ionuț Poenar (Președintele Clubului), Gheorghe Frățiloiu și Claudia Theisz, au reprezentat în mod simbolic Armata Română,  asigurând Garda de Onoare a procesiunii, îmbrăcați în uniformele militare românești din perioada celor două Războaie Mondiale.

Garda de onoare – Membrii Clubului de Istorie Militară: Claudia Theisz, Ionuț Poenar (Președintele Clubului) și Gheorghe Frățiloiu

Începutul Campaniei din Est a armatei române a fost reprezentat prin bătălia de la Țiganca. Luptele grele care s-au dat aici între 22 iunie și 16 iulie 1941 pentru trecerea Prutului s-au soldat cu moartea unui număr atât de mare de ostași români încât Țiganca a fost considerate cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea țării.

Soldații români și comandanții lor au trec eroic Prutul și începând din 19 iulie 1941, armata roșie este împinsă spre Nistru, înapoi în spre Est.

Teribilele luptele date pentru a trecerea Prutului s-au soldat cu moartea a 3.382 de ostași, 7.962 de răniți și 3.492 dispăruți. Cimitirul de campanie, amenajat imediat după încetarea luptelor a fost distrus de sovietici după anul 1944.

Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Țiganca, Stoenești au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care și cele de la Cania (938 de oșteni români) și Țiganca (1020 de soldați, din care 830 de eroi identificați).

În 2014 au mai fost reînhumați 81 de eroi căzuți la Ștefan Vodă și Rașca, astfel încât în cimitir se odihnesc 1101 militari. În memoria lor, în toamna anului 1941, pe dealul Epureni se înalță o troiță din fondurile ofițerilor Regimentului 12 Dorobanți. Terenul pe care s-a amenajat cimitirul de campanie a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron și Ștefan Comarzan în scopul “ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a  ofiţerilor şi  trupei  căzuţi  în lupta pentru  eliberarea Basarabiei”.

Încă din 1990,  Asociaţia Culturală Pro  Basarabia şi Bucovina a iniţiat un proiect de reconstructive, care s-a lovit de multe piedici. Proiectul a fost finalizat de nou înființatul Oficiu Național pentru Cultul Eroilor, în 2004 care a inaugurat  Cimitirului de Onoare.

VIDEO: Recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca /22 iunie 2018 (Film complet)

Video: Cimitirul Eroilor Români de la ȚIGANCA – DEPUNERE de COROANE și DESFĂȘURAREA TRICOLORULUI de 100 metri

VIDEO: P. S. Veniamin – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Marian CLENCIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Constantin CORNEANU- recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video:Deputat Daniel GHEORGHE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Mihai NICOLAE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Iulia MODIGA – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: George SIMION – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Virgil CIUCĂ – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Elevi din Peresecina si Tighina – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Maria GHEORGHIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Suzana POPESCU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Cu prilejul acestei comemorări, Institutul Frații Golescu reprezentat de Dr. Mihai NICOLAE, a distribuit noul pliant despre istoria așezământului „Cimitrul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca” în care sunt trecute momentele importante care au marcat istoria acestui monument al cărui conținut îl redăm mai jos:

Bătălia de la Ţiganca a însemnat începutul Campaniei din Est a armatei române. Luptele grele care s-au purtat aici între 22 iunie – 16 iulie 1941 pentru traversarea Prutului au adus moartea unui număr atât de mare de ostaşi români, încât apele râului s-au înroşit de sângele eroilor. (Un cântec popular, care a rezistat timpului, pomenea cu jale: „La Ţiganca, la Ţiganca, Curge sângele ca apa”). Bătălia de la Ţiganca a fost considerată cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea Ţării. Analele armatei au consemnat 3.382 de morţi, 7.962 de răniţi şi 3.492 de dispăruţi, între ei şi colonelul Gheorghe Niculescu, comandantul Regimentului 12 Dorobanţi, Bârlad. Aceşti oşteni viteji au îndeplinit întocmai ordinul de luptă din 22 iunie 1941: „Înainte !, Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc”.

Armata romană trece eroic râul Prut şi începând din 19 iulie 1041, armata roşie este împinsă spre Nistru, înapoi în est. Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Ţiganca, Stoeneşti (rebotezată de sovietici Stoianovca) au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care şi cele de la Cania (938 de oşteni români) şi Ţiganca (1020 de soldaţi, doar 830 de eroi identificaţi). În memoria lor, în toamna anului 1941, pe Dealul Epureni se înaltă o troiţă, din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 Dorobanţi. Terenul pe care s-a amenajat  cimitirul de campaniei a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron şi Ştefan Comarzan (3.150 m.n.) în scopul: „ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a ofiţerilor şi trupei căzuţi în lupta pentru eliberarea Basarabiei”.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina exterioară)

Aşezământul naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a preluat îngrijirea şi întreţinerea cimitirului, montând cruci de beton, în locul celor iniţiale, din lemn de brad. (Cele 120 de cruci au fost scoase de sovietici şi folosite la fundaţia unui sovhoz).

În vara anului 1944, deplasarea frontului spre vest a avut drept consecinţe distrugerea cimitirului şi a însemnelor comemorative. La Ţiganca s-au folosit buldozere pentru împrăştierea osemintelor militarilor români, iar ulterior s-a folosi un tractor pentru a netezi terenul pentru o fermă de porci, ale cărei dejecţii au împuţit perimetrul fostului cimitir. (După o vreme, a funcţionat şi o stână). În plus, datorită caracteristicilor solului, rămăşiţele pământeşti ale eroilor au fost scoase la suprafaţă, de-a valma cu resturi de uniformă şi alte efecte personale. Profanarea memoriei celor căzuţi în lupte a continuat nestingherită: există mărturii despre câinii fără stăpân care scormoneau pământul după oasele celor care au murit eliberând partea răsăriteană a ţării.

               Rudele celor morţi, puţinii supravieţuitor şi chiar localnicii au cerut cu smerenie creştină curmarea acestei stări de lucruri.

Încă din 1990, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a inițiat proiectul de reconstrucție care s-a lovit de multe piedici. Abia în 1999, la iniţiativa preotului Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania consiliul sătesc din Ţiganca a aprobat repartizarea a câteva hectare de pământ pentru amenajarea „cimitirului ostăşesc”. Atunci s fost refuzată autorizarea schitului cu hramul „Înălţarea Domnului”.

În 2001 Asociaţia oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă din R. Moldova a luat sub patronajul sau cimitirul, dar lipsa mijloacelor financiare a împiedicat demararea unui proiect de refacere.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina interioară)

              În iunie 2004 are loc la Vatra Dornei cea de-a IV-a conferinţă anuală a Consiliului Mondial Român (S.U.A.). În cuvântul său dl. Neculai Popa – român stabilit în California – membru în conducerea C.M.R a ridicat problema cimitirului abandonat. Nicu Popa s-a deplasat imediat la Chişinău şi a demarat o campaniei de presă (coordonată de jurnalista Zina Cerchez) pentru informarea publicului larg. În acelaşi timp a oferit susţinere financiară, iar în Bucureşti a început o campanie pentru sensibilizarea autorităţilor române, aducând ca „argument” un pachet cu oseminte recuperate din iarba văii Prutului. Iniţiativele sale s-au bucurat, parţial, de reuşită. Asociaţia culturală „România din inima mea” din Bistriţa Năsăud, reprezentată de ziaristul Florin Săsărman ridică o troiţă pe vechiul amplasament al cimitirului.

Pe data de 4 iulie 2004 sunt readuse de la Bucureşti osemintele eroilor şi reînhumate. După decenii de uitare şi dureroasă pângărire a memoriei, eroii noştri au avut parte, în sfârşit, de o pomenire creştinească şi de slujbă religioasă îndătinată. Totodată, pe terenul obţinut de Parohia Cania se reușește punerea pietrei de temelie a mănăstirii cu hramul „Învierea şi Înălţarea Domnului” (acum în construcţie). Primii vieţuitori ai Mănăstirii „Eroii Neamului”  au fost părinţii Nichifor Ilie şi Casian, veniţi de la Mănăstirea Neamţ la îndemnul preotului Vasile Burduja.  Aceştia    s-au închinat necontenit, înălţând rugăciuni pentru sufletele adormiţilor întru Domnul, nevoindu-se în condiţii grele, adăpostiţi în arşiţa verii şi în frigul iernii într-un vagon dezafectat de tablă.  Cei patru monahi care în prezent formează obştea mănăstirii (stareţ: ieromonahul Daniel Andrian),  înaltă cu credinţă, rugăciuni pentru odihna sufletelor celor care şi-au jertfit vieţile lor tinere şi care şi-au regăsit în sfârşit, liniştea somnului de veci.

            Înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a însemnat pasul hotărâtor pentru „reînvierea” proiectului memorialului eroilor români. Datorită distrugerii sistematice, proiectul a prezentat o complexitate deosebită, reprezentând de fapt o operă de reconstrucţie.

Sub conducerea colonelului Cristian Scarlat, doctor în istorie, O.N.C.E. a urmărit reamenajarea cimitirului, cât şi crearea unui loc de reculegere în memoria tuturor militarilor români căzuţi în Campania din Est (22 iunie 1941 – august 1044). Proiectul începe pe data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor (de Înălţarea Domnului sau Ispas, după calendarul popular), lucrările demarând la 25 octombrie 2005 de Ziua Armatei Române. Proiectul tehnic de construcţie a fost elaborat de o echipă de specialişti condusă de arh. Constantin Costache. Execuţia lucrărilor a fost încredinţată, prin licitaţie, firmei condusă de ing. Ion Hanganu. O poartă tradiţionala românească a fost instalată la intrarea în cimitir, fiind sculptată în lemn de meşterul popular Ilie Benta din Bârsana, Maramureş.

             De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, la 65 de ani de la începutul Campaniei de Est a avut loc ceremonia de înaugurare, serviciul divin fiind oficiat de I.P.S. Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, împreună cu P.S. Casian, Episcopul Dunării de Jos. Pe lângă reprezentanţii oficiali au fot prezenţi la inaugurare Regele Mihai I, fiul colonelului Niculescu, veterani, între care şi un supravieţuitor al Bătăliei de la Ţiganca, sublocotenentul Teodor Halic, general în retragere de-acum şi preşedinte al Asociaţiei Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. O mulţime de pelerini, din ţară şi din Basarabia au umplut până la refuz cimitirul de onoare renăscut, redând demnitatea oştenilor căzuţi pentru ţară şi un spirit viu obligaţiei pe care o avem să le păstrăm cu pietate memoria.

             Dumnezeu să-i odihnească în Împărăţia Sa pe eroii noştri!

FOTO: RECUNOȘTINȚĂ VEȘNICĂ PENTRU SOLDAȚII ROMÂNI / CIMITIRUL DE ONOARE AL EROILOR ROMÂNI – ȚIGANCA / REPUBLICA MOLDOVA

*Articol și materiale foto-video realizate cu sprijinul Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinatate

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: