Experţii Comisiei de la Veneţia au constatat că în Republica Moldova nu există consens politic larg pentru schimbarea sistemului electoral de vot în unul mixt, proiectul de lege fiind criticat dur de către Experţii Comisiei.
Potrivit acestora, „reforma propusă nu poate fi considerată ca una care a întrunit un consens larg. Aceasta ridică „îngrijorări semnificative”, inclusiv riscul ca parlamentarii aleșii să fie influențați de interesele mediului de afaceri”. Prin această decizie Comisia de la Veneția „dă o palmă” grea Partidului Democrat din RM care intenționa să modifice sistemul electoral dar și prețenției lui Igor Dodon de a mări împuternicirile prezidențiale.
Opinia experţilor stipulează că „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a stabili circumscripții cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influență politică asupra acestui aspect al activității CEC”.
Alte detalii cuprinse în avizul Comisiei de la Veneţia se referă la faptul că nu sunt stipulate criterii detaliate şi cuprinzătoare pentru constituirea circumscripţiilor electorale pentru Transnistria şi pentru cetăţenii din străinătate, iar modificările propuse nu vor îmbunătăţi reprezentarea femeilor şi a minorităţilor în Parlament. Avizul complet al experţilor Comisiei de la Veneţia va fi dat publicității pe 19 iunie 2017.
În ciuda avizului negativ al Comisiei de la Veneţia, PD nu renunţă la schimbarea sistemului electoral.
Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul unei conferinţe susţinută la Aeroport că, până la sfârşitul actualei sesiuni legislative, proiectul PD-PSRM privind votul mixt va fi votat în lectura a doua.
„Aşteptăm opinia scrisă şi textul final al Comisiei, ca în mod oficial să înceapă lucrul în Parlament pe platforma dezbaterilor largi, inclusiv în Comisia juridică, să fie găsite soluţii şi să fie făcute ajustările necesare pentru lectura a doua. Legea spune că orice modificare în legislaţia electorală se face cu un an de zile până la alegeri, ceea ce putem face până la sfârşitul sesiunii legislative actuale”, a spus Andrian Candu.
Care va fi poziția României în relația cu Republica Moldova post Veneția?
Comentatorul român Armand Goşu consideră că epoca oligarhului Vladimir Plahotniuc a început să apună, iar acest context şi Bucureştiul îşi va schimba politica faţă de Republica Moldova. Or, şeful PD controlează la moment diverşi oameni politici de la Bucureşti se arată într-un material jurnal.md
„Deocamdată, Bucureştiul continuă să-l susţină pe Plahotniuc. Nu-mi dau seama dacă aici este vorba doar de sprijinul pentru orientarea proeuropeană a Republicii Moldova. Mi-e teamă că sunt nişte lucruri în subterane, afaceri, nu doar afaceri sau nişte pârghii prin care Plahotniuc controlează diverşi oameni politici de la Bucureşti”, a declarat Armand Goşu la Europa Liberă.
„Acest proces, însă, s-ar putea să nu mai dureze mult, pentru că nici Bucureştiul n-are poziţii suficient de puternice la Bruxelles sau la Berlin, în cazul în care lui Iohannis sau altor lideri politici români li se va da peste mână şi li se va spune să stea potoliţi cu Republica Moldova, să nu-l mai susţină pe Plahotniuc. Or, în acel moment, poate că şi Bucureştiul o va lăsa mai uşor cu Plahotniuc şi oricum lucrurile se pare că duc într-acolo, încât, să spunem, epoca Plahotniuc a început să apună. Bucureştiul va trebui şi să accepte evidenţele”, a mai spus Armand Goşu.
Raisa Țurcan / RBN Press /Chișinău
Mai trebuia mentionat si faptul ca in ceea ce privește intenția lui Igor Dodon de a modifica articolul 85 din Constituție, pentru a oferi președintelui împuterniciri suplimentare pentru dizolvarea Parlamentului, instituția europeană a calificat-o drept o încercare de a crea o putere executivă excesivă. Instituția notează că Moldova s-ar putea pomeni în situația în care dizolvarea Parlamentului să fie folosită drept un instrument de politică de partid. Amintim că intenția puterii de a modifica sistemul electoral este respinsă categoric de opoziția parlamentară și extraparlamentară, precum și de numeroase instituții neguvernamentale. Mai multe proteste au fost organizate pentru a împiedica guvernarea să introducă sistemul de vot în circumscripții. Participanții au amenințat că dacă nu se va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția în acest sens, manifestanțiile stradale vor lua amploare