ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "UE"

UE

,

Karderinis Isidoros

Karderinis Isidoros

Alegerea europenistului Macron, care este un copil real al sistemului bancar și al forțelor globalizării, la președinția Franței a împiedicat, pe de o parte, activarea automată a procedurilor de descompunere ale unei Uniuni Europene aflate sub Controlul german și a creat, pe de altă parte, o iluzie incredibilă în cercurile birocratice ale Bruxelles-ului cu privire la perspectivele longevității sale.

Cu toate acestea, o lectură amănunțită a rezultatelor alegerilor prezidențiale franceze nu lasă nici o îndoială. Un segment important – exact 34% – al poporului francez, care a fost afectat mult mai puțin decât alte popoare din zona euro și Uniunea Europeană de politicile extrem de neoliberale ale austerității sălbatice, și-a exprimat aversiunea față de construcția europeană birocratică nedemocratică îÎn această a doua rundă.   Și, de fapt, aceasta sa întâmplat printr-o structură politică extrem de dreaptă, cu un trecut rasist stigmatizat, care de ani de zile se afla în paralel cu sistemul politic francez. Dacă Mélenchonul anti-european de stânga, care nu provoacă nici o teamă față de poporul francez, a reușit să treacă la al doilea tur de scrutin, alegerea lui Macron ar fi fost nesigură având în vedere că 50% din electoratul francez votează euro-sceptic În prima rundă a alegerilor.

În orice caz, Uniunea Europeană seamănă acum cu o femeie care suferă de o boală incurabilă, a cărei medici o dau încă cinci ani să trăiască, și că, în orice caz, UE nu poate exista fără Franța. Cu toate acestea, este sigur că politicile neoliberale anti-popular pe care Macron le va pune în aplicare și care vor fi dictate de Bruxelles, în esență de Berlin, vor devaloriza drepturile sociale și de muncă ale poporului francez și vor provoca mânia lor justificată.

În consecință, în alegerile prezidențiale franceze din 2022 și dacă bomba economiei italiene nu va fi explodat încă – ceea ce este puțin probabil – forțele politice să arunce în aer Uniunea Europeană, care niciodată nu va dobândi o imagine democratică și socială, va cu siguranță, inversează rezultatul actual al alegerilor și va câștiga cu o mare majoritate.
Germanii, desigur, au acum toate dreptul să se bucure și să sărbătorească alegerea lui Macron, care va păstra, chiar și temporar, zona euro și Uniunea Europeană, din care au câștigat cel mai mult, în timp ce majoritatea pierde. Mai precis, excedentul comercial german, care este un fenomen structural și nu doar o coincidență, se datorează, cu siguranță, marii competitivități a economiei germane, dar este, de asemenea, consolidat în mod scandalos de mecanismul de funcționare al Euro, deoarece moneda comună nu permite Zonele cu deficit din zona euro vor devaloriza moneda lor, fapt care le condamnă într-un cerc vicios de competitivitate scăzută și deficite persistente.

De la adoptarea monedei euro, excedentul comercial al Germaniei a urmat o tendință ascendentă. Astfel, în 2016, acesta a atins un nivel istoric ridicat de 252,9 miliarde de euro, potrivit informațiilor oficiale ale Biroului de Statistică al Germaniei, când excedentul comercial al întregii zone euro pentru același an a fost de doar 273,9 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că Germania produce 92,33% din excedentul comercial total din zona euro!

În aceeași perioadă a monedei euro și cu excepția câtorva ani, deficitul comercial al Franței a înregistrat tendințe în creștere în general. Astfel, în 2016, în conformitate cu un anunț vamal francez, acesta a fost de 48,1 miliarde de euro, iar cota de piață a Franței în zona euro a fost semnificativ redusă – a scăzut de la 17% în 2000 la 13,6% în 2015 și la 13,4% în 2016 Deficitul comercial în anul precedent (2015) sa ridicat la 45,0 miliarde de euro.

În același timp, economia franceză se confruntă cu alte probleme grave. În consecință, datoria publică se extinde constant și se află acum la aproape 100% din produsul său național brut. Șomajul, care afectează în special tinerii cu vârsta sub 25 de ani – aproape unul din patru este șomer – sa situat la 10% din forța de muncă la sfârșitul anului 2016, reafirmând eforturile eșuate ale președintelui Hollande de ao reduce. În același timp, Germania se bucură de rate foarte ridicate de ocupare a forței de muncă, întrucât șomajul este istoric scăzut, deoarece nu depășește 3,9% din forța de muncă.

Acum 15 ani, Franța și Germania au avut un nivel de trai similar. În prezent, germanii sunt cu o cincime mai bogați, deși ambele economii au salutat moneda euro în 2002, cu șomajul fiind în jur de 8% din forța de muncă.

În consecință, chiar dacă Macron ar trebui să surprindă pe toți – ceea ce, bineînțeles, nu se va întâmpla – și a decis, pe baza și a greutății specifice pe care Franța o are de atunci când este a doua putere economică în zona euro, Să impulsionăm cu fermitate pentru o schimbare de atitudine în Uniunea Europeană și în zona euro, ceea ce ar îmbunătăți în mod clar economia franceză și, în plus, ar aduce beneficii economiilor stranii din celelalte țări ale Europei de Sud, aceasta ar cădea într-un zid imens și puternic Este de a spune poziția rigidă și constantă a Germaniei. Și acest lucru se întâmplă deoarece germanii – oricine se află la volanul țării – nu vor accepta niciodată relaxarea austerității și a regulilor „sacre” ale disciplinei bugetare. Germanii au fost mai mult decât evident că doresc mult timp să folosească zona euro în folosul lor și în detrimentul tuturor celorlalți și nu vor putea să se întoarcă în mod voluntar la moneda națională, marca, pentru că aceasta ar duce la prăbușirea din exporturile lor. Germanii doresc să câștige din ce în ce mai mult, păstrând zona euro ca pe o perioadă lungă de timp și, de fapt, nu le pasă dacă ceilalți pierd sau chiar sunt distruși, ca în cazul grecilor.

Prin urmare, în această Uniune Europeană, dominată și domnită de Germania, noțiunea de solidaritate și de ajutor reciproc nu numai că nu există, ci a fost aruncată ca gunoi în coșul de gunoi. Prin urmare, se dovedește dincolo de orice îndoială că realitatea nu este un eseu împovărător, întrucât astfel de idei au fost consemnate în tratatele fondatoare ale EEC, atunci, dar în schimb este crud și inexorabil. Astfel, unirea economiilor puternice și neputincioase și îmbrățișarea lor strânsă prin moneda euro s-a dovedit a fi o eroare penală.

În concluzie, alegerile prezidențiale franceze nu vor zdruncina birocrații bogați plătiți la Bruxelles, nici liderii politici din Berlin care, predați la fericirea și conceperea lor, vor continua să impună țărilor Uniunii Europene politicile extremiste neoliberale de austeritate sălbatică Care pune popoarele este sărăcia și mizeria.

Despre autor

Isidoros Karderinis sa născut la Atena în 1967. Este romancier, poet și cronicar. A studiat economia și a absolvit studii postuniversitare în economia turismului. Articolele lui au fost republicate în ziare, reviste și site-uri din întreaga lume. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză și spaniolă și au fost publicate în reviste literare și secții literare de ziare. A publicat șapte cărți de poezie și două romane. Noile sale cărți și trei cărți de poezie au fost publicate în SUA și Marea Britanie.

Editorial realizat de jurnalistul grec Karderinis Isidoros.

Conținutul acestui material nu reflectă poziția redacției România Breaking News – RBN Press.

,

Experţii Comisiei de la Veneţia au constatat că în Republica Moldova nu există consens politic larg pentru schimbarea sistemului electoral de vot în unul mixt, proiectul de lege fiind criticat dur de către Experţii Comisiei.

Potrivit acestora, „reforma propusă nu poate fi considerată ca una care a întrunit un consens larg. Aceasta ridică „îngrijorări semnificative”, inclusiv riscul ca parlamentarii aleșii să fie influențați de interesele mediului de afaceri”. Prin această decizie Comisia de la Veneția „dă o palmă” grea Partidului Democrat din RM care intenționa să modifice sistemul electoral dar și prețenției lui Igor Dodon de a mări împuternicirile prezidențiale.

Opinia experţilor stipulează că „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a stabili circumscripții cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influență politică asupra acestui aspect al activității CEC”.

Alte detalii cuprinse în avizul Comisiei de la Veneţia se referă la faptul că nu sunt stipulate criterii detaliate şi cuprinzătoare pentru constituirea circumscripţiilor electorale pentru Transnistria şi pentru cetăţenii din străinătate, iar modificările propuse nu vor îmbunătăţi reprezentarea femeilor şi a minorităţilor în Parlament. Avizul complet al experţilor Comisiei de la Veneţia va fi dat publicității pe 19 iunie 2017.

În ciuda avizului negativ al Comisiei de la Veneţia, PD nu renunţă la schimbarea sistemului electoral.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul unei conferinţe susţinută la Aeroport că, până la sfârşitul actualei sesiuni legislative, proiectul PD-PSRM privind votul mixt va fi votat în lectura a doua.

„Aşteptăm opinia scrisă şi textul final al Comisiei, ca în mod oficial să înceapă lucrul în Parlament pe platforma dezbaterilor largi, inclusiv în Comisia juridică, să fie găsite soluţii şi să fie făcute ajustările necesare pentru lectura a doua. Legea spune că orice modificare în legislaţia electorală se face cu un an de zile până la alegeri, ceea ce putem face până la sfârşitul sesiunii legislative actuale”, a spus Andrian Candu.

Care va fi poziția României în relația cu Republica Moldova post Veneția?

Comentatorul român Armand Goşu consideră că epoca oligarhului Vladimir Plahotniuc a început să apună, iar acest context şi Bucureştiul îşi va schimba politica faţă de Republica Moldova. Or, şeful PD controlează la moment diverşi oameni politici de la Bucureşti se arată într-un material jurnal.md

„Deocamdată, Bucureştiul continuă să-l susţină pe Plahotniuc. Nu-mi dau seama dacă aici este vorba doar de sprijinul pentru orientarea proeuropeană a Republicii Moldova. Mi-e teamă că sunt nişte lucruri în subterane, afaceri, nu doar afaceri sau nişte pârghii prin care Plahotniuc controlează diverşi oameni politici de la Bucureşti”, a declarat Armand Goşu la Europa Liberă.

 „Acest proces, însă, s-ar putea să nu mai dureze mult, pentru că nici Bucureştiul n-are poziţii suficient de puternice la Bruxelles sau la Berlin, în cazul în care lui Iohannis sau altor lideri politici români li se va da peste mână şi li se va spune să stea potoliţi cu Republica Moldova, să nu-l mai susţină pe Plahotniuc. Or, în acel moment, poate că şi Bucureştiul o va lăsa mai uşor cu Plahotniuc şi oricum lucrurile se pare că duc într-acolo, încât, să spunem, epoca Plahotniuc a început să apună. Bucureştiul va trebui şi să accepte evidenţele”, a mai spus Armand Goşu.

Raisa Țurcan / RBN Press /Chișinău

,

Administraţia Prezidenţială: România a transmis statelor membre ale Uniunii Europene un document în care este prezentată poziţia cu privire la viitorul UE în pregătirea Summitului de la Roma, care va avea loc pe 25 martie, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

„Europa de astăzi se găseşte într-un moment de răscruce, în condiţiile în care ne confruntăm cu un cumul de crize interne şi externe de o complexitate şi intensitate fără precedent. Istoria construcţiei Uniunii Europene a arătat, în mod repetat, că forţa noastră rezidă în unitate, solidaritate, coeziune şi o viziune ambiţioasă, inovativă, cu privire la viitor. Aceste principii şi valori călăuzitoare au reprezentat întotdeauna fundamentul proiectului european. România consideră că acestea trebuie să rămână piatra de temelie a dezvoltării viitoare a Uniunii, în beneficiul nostru comun. Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toţi”, se arată în documentul transmis ţărilor membre ale UE săptămâna aceasta.

În document se precizează că „obiectivul principal al Declaraţiei de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente şi angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori şi incluzivă, care să fie în măsură să recâştige încrederea cetăţenilor europeni.

„Chiar dacă provocările sunt fără precedent, atât pe plan intern, cât şi extern, istoria construcţiei UE a dovedit că perioadele de criză pot fi depăşite dacă există voinţă comună”, se arată în document.

De asemenea, se indică faptul că proiectul european trebuie relansat în baza unor iniţiative comune şi incluzive.

„Numai prin realizarea de progrese concrete şi prin menţinerea vie a forţei sale de atracţie îi putem convinge pe cetăţenii noştri că Uniunea Europeană rămâne viabilă şi credibilă. Cuvintele cheie ale acţiunii noastre viitoare trebuie să fie: securitatea (internă şi externă), creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, respectarea valorilor şi a libertăţilor fundamentale”, se arată în document.

În plus, se menţionează că România pledează pentru o Uniune Europeană mai puternică, mai consolidată şi mai coezivă.

În document se arată că unul din principiile de bază ale Declaraţiei de la Roma trebuie să vizeze unitatea, coeziunea şi durabilitatea.

„Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluţie europeană care plasează stabilitatea economiilor şi societăţilor noastre şi prosperitatea cetăţenilor noştri în centrul acţiunilor Uniunii”, stipulează documentul.

Un alt principiu enunţat în document este „fără paşi înapoi”.

„Este esenţial să prezervăm şi să construim pe baza realizărilor fundamentale ale UE: cele patru libertăţi fundamentale interconectate, Piaţa Internă, Schengen, euro, politica de coeziune şi extinderea. Prezervarea unei abordări echilibrate şi incluzive în promovarea acestor politici, spre beneficiul comun al tuturor membrilor UE, este esenţială pentru o Uniune de succes şi prosperă. Există domenii, cum ar fi securitatea şi apărarea, în care este încă loc pentru dezvoltare, chiar în cadrul oferit de actualele Tratate. În astfel de domenii ar trebui să asigurăm implementarea deplină a prevederilor Tratatelor, fapt care ar putea presupune îmbunătăţirea modului de lucru al UE, în condiţiile respectării spiritului de unitate şi coerenţă înscris în Tratate”, se arată în document.

Totodată, se menţionează ca principii ce ar urma să fie cuprinse în Declaraţia de la Roma evitarea fragmentării şi o abordare integrată privind principiul solidarităţii şi asigurarea convergenţei

Gabriel Negru / București / RBN Press –  9.03.2017

,

La 1 MARTIE 2017, va avea loc la Chișinău,  CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ „Dezvoltarea Armatei Naţionale în contextul aprofundării reformelor democratice” ediţia a II-a, organizată de Facultatea de Administraţie Publică a Academiei Militare a Forţelor Armate a Republicii Moldova.

Conferința va aborda teme ca „Aprofundarea reformelor democratice dintre Forţele Armate şi societate în procesul de integrare europeană şi cooperare cu NATO”, „Armata, Statul şi Societatea – trecut, prezent, viitor”, „Instruirea lingvistică ca parte componentă a asigurării interoperabilităţii şi participării în misiuni de menţinere a păcii”, „Transformările în arta militară ca răspuns la provocările actuale ale securităţii”.

La conferință participă și istoricul arădean Antoniu Martin care va prezenta  o comunicare despre „NATO și UEO în fața crizei iugoslave” , în care va trata maniera în care cele două organisme politico-militare internaționale au contribuit la pacificarea regiunii Balcanilor, în contextul celei mai grave crize de la nivel european de după Războiul Rece.

Antoniu_Martin

Antoniu Martin predă în cadrul Academiei Militare a Republicii Moldova cursuri de democrație și totalitarism, de construcție europeană, precum și cursuri de geopolitică și securitate.

Conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională „Dezvoltarea Armatei Naţionale în contextul aprofundării reformelor democratice”, ediţia a II-a 2017, se adresează atât specialiștilor militari, cât și istoricilor și experților în probleme de securitate și geopolitică.

 

Deschiderea lucrărilor conferinţei va avea loc la ora 14:00 în incinta Academiei Militare, pe adresa: mun.Chişinău, str. Haltei 23, Sala festivă.

Tatiana Rotari / Chișinău / RBN Press – 24.02.2017

,

Oficiul Uniunii Europene din Republica Moldova a publicat recent un infografic despre situația expoturilor Republicii Moldova spre UE. Acestea au crescut pe piața UE de la 357 milioane de euro în 2005 la 1,097 miliarde de euro în 2015, după ce acrodul DCFTA a intrat în vigoare. Pentru mai multe informații pot fi accesate și verificate pe :www.dcfta.md,https://eeas.europa.eu/delegations/moldova/1538/republic-moldova-and-eu_en#Trade,http://exporthelp.europa.eu/thdapp/index.htm,http://dcfta.md/ , http://www.mfa.gov.md/totul-despre-aa/ , http://mec.gov.md/dcfta

Infograficul are menirea de a informa corect despre situația acestor exporturi și implicit asupra beneficiilor asupra economiei Republicii Moldova. Adevărul despre această situație este denaturat în mod grosolan prin declarațiile președintelui Igor Dodon, care încă din campania electorală din 2016 a denunțat „Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană” catalogândul  „o mare greşeală” , fiind  hotărât să convoace şi un referendum pentru denunţarea acestuia. În schimb, este mult mai încântat de o aderare la Uniunea Eurasiatică.

Consider că semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost o mare greșeală. Indicatorii economici arată că R. Moldova a pierdut din cauza semnării acestui document. Ea a pierdut piața rusească și nu a primit-o pe cea europeană. Eu și Partidul socialiștilor vom lupta pentru denunțarea acestuia. (…) Eu pledez deschis pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică. Președintele nu are atribuții care să-i permită anularea Acordului de Asociere cu UE. Totuși, noi putem organiza un referendum pentru a vedea care este opinia cetățenilor la acest subiect”, a spus Igor Dodon, potrivit Izvestia.ru.

Discreditarea continuă a Acordului cu UE de către Igor Dodon poate duce la slăbirea luptei contra corupţiei şi la încetinirea reformării ţării, ceea ce serveşte intereselor actualului regim politic, în frunte cu Vlad Plahotniuc, dar şi ale Rusiei. De această părere este expertul politic Dionis Cenuşă într-un articol pentru IPN. Articolul integral aici.

Tatiana Rotari / Chișinău / RBN Press 13.02.2017

,

În aceste zile agitate pe plan intern (cum ar putea fi altfel?), ca de obicei, am pierdut din vedere probleme externe grave, din vecinătatea noastră apropiată, care nu au cum să nu ne influențeze foarte curând. Și acestea le-aș putea împărți în mai multe bucăți.

Securitatea europeană în perspectiva 2025

Document pdf - European Military capabilities 2013 -2025

Document pdf – European Military capabilities 2013 -2025

Din documente: Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a purtat o dezbatere pe tema apărării. Au fost identificate acțiuni prioritare pentru o cooperare mai strânsă. Dezbaterea a fost precedată de o reuniune cu Secretarul General al NATO. Acesta a prezentat evaluarea sa cu privire la provocările actuale și viitoare la adresa securității și a salutat eforturile în curs și angajamentele asumate de UE și de statele sale membre ca fiind compatibile cu NATO și benefice acesteia.

Nu vreau să intru în amănunte tehnice, ne interesează perspectiva strategică, de viitor. Cert este faptul că până acum, securitatea europeană s-a bazat aproape în exclusivitate pe NATO, a cărui principală putere rămâne SUA. Dar luând în considerare strategia acestei țări, conform căreia atenția americană se va îndrepta pe viitor mai mult pe regiunea Pacificului, europenii au ajuns în sfârșit la concluzia că va trebui pe viitor să se preocupe mai mult de securitatea lor proprie fără a-i lua în calcul pe americani. Este destul de dificil, din moment ce timp de 45 de ani apărarea europeană în Războiul Rece s-a bazat pe SUA, la fel și ulterior. Dar a venit vremea ca UE să, ca și entitate politică, să se gândească și la componenta de apărare comună. Cam târziu, zic eu, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Rămâne de văzut dacă concluziile din decembrie 2013 se vor materializa, ținând cont de faptul că au mai fost inițiative în acest sens, e adevărat, mult mai timide.

Eurocorps_prise_d'armes_Strasbourg_31_janvier_2013_01Un lucru este cert, SUA încurajează crearea unui spațiu de securitate european, în care membrii UE să poată reacționa cu capabilități militare la orice provocări fără să-i mai aștepte pe americani să intervină. Să ne amintim de intervenția aeriană din Libia din 2011, când statele europene au fost în prim-plan, dar de fapt SUA a asigurat 60% din tot ce a însemnat asta, inclusiv logistică, recunoaștere și componentă militară. În 1999, în Kosovo, un oficial militar european recunoștea că fără SUA, statele europene nu ar fi fost în stare să pună pe picioare o acțiune nici măcar pe sfert față de cea din Kosovo. Revenind la Libia, în câteva zile puterile europene participante și-au epuizat complet stocul de muniții și rachete inteligente, fapt care a dus la o sincopă în continuarea acțiunilor militare! În această situație, întrebarea de bază este: poate UE să se apere, sau poate să-și impună militar statutul, în caz de nevoie?

Comandamentul Forțelor Militare ale Uniunii Europene

Comandamentul Forțelor Militare ale Uniunii Europene

Să fim bine înțeleși, UE nu are nevoie să atace pe nimeni, nici nu are de ce. Este o uniune de state liber consimțită, nu încearcă să includă alte state în componența ei, ba dimpotrivă, sunt alte state care vor să intre benevol în structurile UE. Dar asta nu înseamnă că UE, ca entitate de state, să nu aibă în viitorul apropiat capacitatea de răspuns militar unitar.

Președintele, ca și participant la acest consiliu, a menționat o serie de concluzii și hotărâri luate aici referitoare la apărarea comună, la modul în care industriile de apărare vor trebui să colaboreze în interiorul UE pentru o cauză comună, apărarea comună. Dar la noi, obișnuiți cu contrele interne, au trecut neobservate. E normal, președintele este la final de mandat și este desconsiderat în tot ceea ce spune, dar în contextul mai larg, în care nu reușim să gândim și acționăm, sunt lucruri esențiale de politică externă care ne influențează și ne vor influența pe viitor, fie că ne place sau nu, fie că dorim asta sau nu. Dar ar trebui să le reținem, deoarece țin de securitatea noastră națională pe viitor. Prioritățile principale: securitatea cibernetică, securitatea maritimă, crima organizată și sprijinul care trebuie organizat statelor care nu-și pot securiza frontierele (aici intră și Republica Moldova?).

Înființarea la București a unui Oficiu de Combatere a Criminalității Informatice ca și agenție UE, o victorie importantă pentru România, dar oarecum logică ținând cont de ce au dovedit că pot face hakerii români.

Europa lupta cu cyber-criminalitatea de la București

Europa lupta cu cyber-criminalitatea de la București

România va găzdui o instituție a Consiliului Europei care va funcționa după regulile europene. Principalul obiectiv al instituției va fi implementarea programelor europene de combatere a cyber – criminalității, evaluate la câteva milioane de euro.
Oficiul pentru Combaterea Criminalității Informatice va fi înființat în baza unor condiții care conferă personalului imunitate diplomatică, iar oficiului posibilitatea de a face orice fel de tranzacții financiare, sub umbrela imunității.

Finanțarea Oficiului va fi asigurată de Consiliul Europei, iar Executivul român s-a angajat, prin memorandum, să pună la dispoziție un sediu, în mod gratuit.

„Este un proiect extrem de important și suntem foarte onorați de alegerea României pentru a găzdui acest centru”, a declarat ministrul de externe, Titus Corlățean.Personalul instituției se va bucura de toate beneficiile pe care le au diplomații.

Oficiul va avea personalitate juridică, va putea încheia contracte, iniția proceduri legale, deschide și deține conturi bancare în moneda națională și străină. Sediul său nu va putea fi percheziționat. Orice demers legal în privința angajaților instituției va putea demara doar cu ridicarea imunității, prin decizia Consiliului Europei.Autoritățile române vor putea intra în Oficiu doar cu acordul expres al conducerii. Oficiul pentru combaterea criminalității informatice va avea buget propriu și va putea să transfere fonduri dintr-o țară în alta sau în interiorul unei țări. Toate acestea fără restricții.Instituția va fi scutită de orice impozit direct, de taxe vamale sau restricții la import și export. Cu alte cuvinte va putea aduce și scoate din țară orice articol de care are nevoie pentru a-și putea desfășura activitatea.Memorandumul semnat pe 15 octombrie de ministrul de Externe, Titus Corlățean, a fost pus în dezbatere publică, iar pentru a intra în vigoare trebuie ratificat de Parlament.Sursa:digi24.ro

O astfel de decizie europeană i-ar angaja pe mulți dintre aceștia ca și apărători ai siguranței cibernetice europene, o soluție bună pentru a folosi astfel de capacități remarcabile. Mai departe, se vorbește despre dotarea cu drone a armatelor europene, dezvoltarea flotei de alimentare a avioanelor din aer (din start aici vedem necesitatea lărgirii ariei de acțiune a avioanelor de luptă din cadrul aviațiilor militare europene), precum și de integrarea tehnologiilor și capabilităților militare ale țărilor UE.

Acesta este un deziderat important, care nu trebuie neglijat. Marile puteri militare ale lumii au un număr redus de tipuri de armament, de capabilități terestre, navale și aeriene. Dacă ne uităm la statele UE, diversitatea acestor capabilități militare ar putea constitui și va constitui, în cazul unui viitor conflict, un impediment major.

Să ne imaginăm o situație ipotetică, în care forțele armate europene sunt dispuse umăr la umăr pe câmpul de bătălie. Păi să vedem cu ce probleme ne-am confrunta atunci! Chiar dacă numai o parte din statele europene ar desfășura forțe militare aici, ne-am putea trezi cu o mare problemă: peste zece tipuri de tancuri, peste cincisprezece tipuri de transportoare blindate, peste zece calibre de artilerie, fără să mai vorbim de armamentul de infanterie. Numai din această descriere reiese un coșmar logistic de aprovizionare care depășește capacitățile oricărui geniu în acest domeniu! Ce faci, de exemplu, dacă românii sunt angajați pe front mai serios și au un consum ridicat de muniții, fiind pe cale să le epuizeze, iar tu nu ai prevăzut asta, ai în spatele frontului muniții și armament compatibil cu armamentul vecinilor, să zicem olandezi și spanioli? Alte tipuri de tancuri, alte calibre la muniția de artilerie, altele și altele! E clar că va fi o problemă. Tocmai în acest sens, Consiliul European vine cu ideea de a omogeniza și uniformiza treptat armamentul pentru țările Uniunii Europene.

romarm-siglaDe aici vine o oportunitate imensă pentru industria românească de apărare, cea neglijată și aflată abia pe linia de plutire. Ținând cont de această tendință, de unificare a industriilor militare europene, cum ar fi dacă fabrici ale noastre ar produce, alături de două-trei state, armament sau muniție pentru toate țările din Uniunea Europeană? Nu este ceva deplasat, avem baza materială și personal calificat, plus costurile noastre de producție sunt mai scăzute decât în vestul Europei, atunci de ce nu am putea face asta?

Cugir_armeDe ce nu am produce, să zicem, obuze de tun de un anumit calibru pentru întreaga industrie de apărare europeană? Sau armament de infanterie, sau chiar transportoare blindate? Există fereastra de oportunitate, mai lipsește ceva unde noi suntem clar deficitari. Am mai avea nevoie de niște politicieni clar dedicați acestei idei, susținuți de profesioniști în domeniu, care să susțină până în pânzele albe atuurile României în acest domeniu, oameni care să se bată pentru interesele României la forurile europene. O astfel de comandă ar ajuta enorm economia românească, ar crea sute de locuri de muncă, ar revigora industria noastră de apărare.

arme_cugir_Este adevărat, unii ar zice că sunt doar vise. Da, vise care ar putea deveni realitate, dacă s-ar găsi oameni care să urmeze aceste vise. Dar sunt sceptic, deoarece nu suntem capabili să cheltuim fondurile puse la dispoziție de UE pentru dezvoltarea noastră, nu a altcuiva. Iar aici nu trebuie să dăm vina pe nimeni, decât pe noi înșine, noi nu suntem capabili, nu alții ne țin în loc. Dar să fim bine înțeleși, lumea nu stă în loc că noi nu suntem pregătiți, UE nu stă pe loc că noi nu suntem în stare să venim cu proiecte viabile, iar de asemenea UE nu va sta în loc că noi nu suntem capabili să facem o ofertă pentru industria de apărare europeană. Dacă mă veți întreba cine este de vină, nu este greu, frați români, voi votați și voi decideți, iar cei ce decid pentru viitorul vostru sunt cei votați de voi, cu mâna voastră cu care puneți ștampila vă decideți viitorul. E simplu și clar.

Se pare că decizia Consiliului UE din decembrie 2013 are la bază un studiu publicat în mai 2013 de către Institutul UE pentru studii de securitate și poate fi consultat aici. Acest studiu foarte interesant pornește de la capabilitățile militare europene existente acum, face o analiză asupra problemelor cu care se confruntă armatele țărilor componente ale UE precum și a industriilor de apărare ale acestora, vine cu propuneri de îmbunătățire, dar face și o trecere în revistă a viitoarelor potențiale amenințări cu care UE s-ar putea confrunta pe plan extern, caz în care ar trebui să intervină și cum.

Printre problemele identificate în acest raport sunt presiunile bugetare inclusiv în urma crizei, lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare în segmentul militar, precum și absența unei priorități politice în dezvoltarea acestui sector important. Sunt scoase în evidență că cea mai mare parte a bugetelor de apărare ale țărilor UE merg pe cheltuieli de personal și întreținere a unor capabilități care se pot dovedi în viitor depășite. Raportul propune câteva soluții, printre care: implementarea consolidării pentru a obține eficiența capabilităților militare, asta însemnând renunțarea la cele depășite pentru a obține economii financiare care ar putea fi folosite în altă parte; optimizarea resurselor militare; inovația în domeniul militar; cooperarea regională în domeniu; și nu în ultimul rând, integrarea pe viitor a structurilor militare europene.

O chestiune esențială, de ce ar trebui UE să aibă o capabilitate militară independentă, nu este de ajuns că majoritatea țărilor UE sunt membre NATO?

Ei, bine, ținând cont de situația actuală și perspectivele viitoare, poate ca nu este de ajuns. Să nu uităm că NATO se bazează exclusiv pe cea mai mare putere militară mondială, SUA, care și-a exprimat deja intenția de a-și muta interesul mai mult spre zona Pacificului, nu cea europeană. Este logic, ridicarea Chinei și complicata situație de securitate în sud-estul Asiei impune această mișcare. Ca și o consecință, securitatea europeană rămâne pe mâna europenilor, care vor trebui să o gestioneze într-un alt cadru, diferit de cel al Războiului Rece, când beneficiau de umbrela americană. Spus pe scurt, UE va trebui în viitor să aibă posibilitatea să se apere singură și să-și promoveze interesele în regiune tot de una singură, și chiar SA încurajează ideea ca europenii să aibă propria politică de apărare.

Care ar fi zona în care putem spune că ar avea UE interese? Și de ce?

Raportul evidențiază o zonă de interes strategic european, unde o serie de evenimente sau evoluții ar putea dezvolta potențial cu efecte negative asupra țărilor membre ale UE. Vom vedea în continuare aceste trenduri și câteva scenarii posibile. Mai întâi să vedem cum este definită zona de interes strategic european. În afara vecinătății apropiate, cum ar fi cea sudică și cea estică, apare prin extensie și vecinătatea vecinătăților, din Mali în Somalia și din Golful Persic în Asia Centrală, dar și căile de comunicații maritime spre oceanele Atlantic, Înghețat și Indian. Ori, obiectivele UE în această zonă strategică de interes ar fi următoarele: protejarea teritoriului UE de potențiale atacuri convenționale, neconvenționale sau cibernetice pornind de la actori statali sau nonstatali din această zonă; securizarea liniilor de comunicații maritime și a rețelelor energetice, de infrastructură și telecomunicații; protejarea resurselor de energie și materii prime aflate dincolo de granițe pentru a nu putea fi exploatate sau anexate de jucători externi; menținerea balanțelor regionale de putere, în favoarea valorilor și reglementărilor europene și în conformitate cu tratatele și legile internaționale, prin cooperarea cu ONU și alte organisme internaționale.

Interesantă este partea în care sunt descrise viitoarele trenduri și evoluții strategice potențiale până în anul 2025, de unde ar putea surveni amenințări la adresa UE. Aceste trenduri ar fi:

Zonele de interes ale Uniunii Europene

Zonele de interes ale Uniunii Europene

1)    Globalizarea care va aduce zonele de instabilitate din vecinătate tot mai aproape de granițele UE (Accelerating globalisation). Se observă această tendință de mărire a cazurilor de instabilitate în ultimii ani și faptul că sunt tot mai apropiate de granițele europene. Să enumerăm doar ultimii câțiva ani, mult mai puțin față de cei 12 pentru care e făcută prognoza: revoltele din Tunisia și Egipt, conflictele din Georgia, Libia, Siria, Mali, acum situația din Ucraina.

2)    Apariția unei lumi multipolare și mai greu de guvernat (International change). Poate nu întâmplător, începând cu 2012 țările asiatice (China, Rusia și Coreea de Sud) au depășit țările UE la cheltuielile de apărare. Statele aflate în vecinătatea depărtată, dar tot în zona de interes, și care au posibilitatea blocării căilor comerciale pentru europeni, cheltuiesc tot mai mult pe apărare. Ridicarea Chinei și răspunsul SUA, care își mută atenția spre zona Pacific sunt tendințe care vor continua. Se estimează că în 2020 SUA vor avea 60% din flota militară în zona Pacific, restul de 40% urmând să aibă în grijă restul lumii. În acest caz, dacă UE nu face nimic, în ce măsură state ca Rusia și China vor interfera și influența mai mult țările din vecinătatea UE, dar chiar și din interior.

3)    O nouă și profundă revoluție militară, mai intensă decât cea de la începutul anilor 90 (Technological advance). E suficient să adăugăm componenta războiului cibernetic ca să ne dăm seama de gradul de schimbare. Dar nu numai aici, ci și în domeniul armamentului, am putea asista la schimbări majore. De exemplu, ar putea apărea sisteme evoluate de arme contra-intervenție, care ar putea pune în dificultate forțele americane sau europene care ar trebui să intervină militar într-o regiune sau alta din zona strategică de interes. O altă evoluție probabilă este dezvoltarea armelor controlate de la distanță, a dronelor, dar nu numai pe partea aeriană, ci și pe platforme terestre sau navale. Ar putea apare armele cu energie concentrată, de tipul laserelor din filmele SF și multe altele.

Ori, acestea ar fi tendințele, trendurile. Dar înainte de a trece la scenarii posibile, să ne uităm în jur și vom vedea că noi, ca europeni, avem motive de îngrijorare. Instabilitatea s-a apropia de granițele UE mai mult ca oricând, parcă din toate părțile și într-un timp relativ scurt. Din 2011 încoace lumea arabă a trecut prin revolte, luptă și războaie civile, dintre care unele mai continuă. Observăm situația din Ucraina, cu potențial mare de instabilitate și încă nu știm ce se va întâmpla acolo. Mai avem situația din Transnistria. Practic UE este înconjurată de un arc de instabilitate care ar putea la un moment dat să devină o amenințare. Mai departe, ținând cont de emergența unor noi poli de putere, în cazul în care nu se adaptează și militar, UE nu mai are cum să-și impună punctul de vedere, să participe la competiția pentru resurse, diminuându-și și rolul politic în lumea în schimbare.

Să vedem acum un număr de scenarii posibile în viitor și care ar putea fi o provocare pentru forțele armate europene dacă nu își schimbă optica. Autorii studiului propun un grafic care să evidențieze aceste scenarii pe baza trendurilor amintite anterior evidențiate sub forma a trei axe. Apoi sunt puse scenariile colorate în funcție de nivelul intensității riscului sau amenințării față de UE, urmate de alte trei axe ce reprezintă tipul de răspuns necesar, și nu în ultimul rând, sunt subliniate tipul de operații de răspuns pentru fiecare scenariu.

Vom lua aceste scenarii pe rând.

Amenințări la teritoriul european

Modelul 1 - Tendințe, scenarii și reacții perspective până în 2025

Modelul 1 – Tendințe, scenarii și reacții perspective până în 2025

Amenințare: Modernizarea aparatului militar într-o țară de la periferia UE îi dă acesteia posibilitatea să amenințe teritoriul UE. Elemente naționaliste din acea țară lansează mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii informatice din câteva țări UE.

Răspuns: Atât timp cât teritoriul UE nu este direct amenințat, nu este necesară dezvoltarea de capacități militare de ripostă. Ar fi suficientă organizarea defensive a apărării pe zonele amenințate (fără a risca o escaladare) și eliminarea atacurilor cibernetice prin măsuri de contracarare, cum s-a întâmplat în cazul atacurilor cibernetice asupra Estoniei în 2006.

Dezvoltări potențiale: O reacție militară prea fățișă ar putea duce la o escaladare, dar și lipsa vreunei reacții ar putea da un semn de slăbiciune, de asemenea ducând la escaladare. Este posibilă o agresiune a acestui stat împotriva unui terț aflat tot în vecinătatea UE.

Necesar: Respingerea unei astfel de amenințări necesită capacități de apărare cibernetică coordonate pentru a putea răspunde unei astfel de amenințări care poate veni din partea statelor sau organizațiilor criminale sau teroriste transfrontaliere. Este necesară și existența unui grad ridicat de pregătire pentru apărare (inclusiv NBC: nuclear, biologic și chimic). Va fi nevoie de mobilizarea de suficiente forțe militare europene, dar fără a da impresia pregătirii unei lovituri preventive.

Instabilitate ridicată în sud-estul Asiei

Sud Estul Asiei

Sud Estul Asiei

Amenințare: Creșterea puterii și expansiunea unei țări modifică radical balanța de putere regională. Alți actori locali, plus alte puteri cu interese în regiune solicită sprijin din partea UE, a doua putere economică mondială, pentru stabilizarea situației. UE, ca și partener economic pentru o mare parte din țările din zonă, trebuie să intervină în sprijinul coaliției formate.

Răspuns: Necesitatea patrulării zonei maritime pentru a menține legăturile comerciale și pentru a stabiliza regiunea, ținând cont că întreruperea fluxului comercial ar avea repercusiuni economice majore în țările UE.

Dezvoltări potențiale: Ar fi trei tipuri, dezastre naturale (să ne amintim de valul tsunami din 2006), pirateria și revendicări teritoriale asupra unor mici insule din zonă, revendicări care ar putea duce la un conflict militar.

Necesar: Ar fi nevoie ca UE să fie capabilă să trimită și să mențină în regiune (la circa 10000 km de bazele europene) o puternică flotă de patrulare incluzând fregate, submarine, nave amfibie și un porthelicopter. Împreună cu aliații și folosind bazele lor din regiune, UE va contribui la stabilizarea situației și descurajarea agresiunii.

Confruntare în regiunea indo-pacifică

Amenințare: Conform acestui scenariu, lupta pentru dominație între țările de prim rang din regiune este în toi. În cazul acesta, alte țări medii, devenite state client susținute de una din puterile dominante, se amenință reciproc ridicând posibilitatea izbucnirii războiului în Strâmtoarea Hormuz și Marea Arabiei.

Răspuns: În parteneriat cu alte state interesate, UE va trebui să acționeze pentru păstrarea liniilor maritime de comunicații. Va fi nevoie de o acțiune maritimă care să asigure acest lucru și să nu permită escaladarea situației și intervenția altor state.

Dezvoltări potențiale: Chiar dacă în regiunea indo-pacifică izbucnește doar un conflict local, acesta poate să escaladeze rapid prin implicarea unor jucători importanți în sprijinul statelor client. S-ar putea ajunge chiar și la lovituri nucleare tactice.

Necesar: UE va fi nevoită să mobilizeze o puternică forță navală alături de aliații ei. Această flotă va trebui să aibă capabilități de luptă antiaeriană și antisubmarin, capabile să facă față unor sisteme avansate de contraintervenție care ar fi dispuse pe coaste ostile. Flota UE va trebui să opereze la circa 5500 km de casă, dar ar putea beneficia de bazele aliate, precum și de cele europene din Djibouti, Diego Garcia și Abu Dhabi. Intervenția ar putea dura două luni până se caută o soluție politică.

Criză umanitară în Africa Centrală

Amenințare: În urma propagării tulburărilor din nordul Africii, un mic stat instabil din Africa Centrală intră în colaps. O minoritate oprimată inițiază proteste în capitală care sunt reprimate cu brutalitate, protestatarilor se raliază și alte minorități, este chemată armata care deschide focul. Încep masacrele, opinia publică europeană cere intervenția.

Răspuns: Genul acesta de scenariu necesită o intervenție umanitară, dar pentru succesul ei e necesară protecția personalului. Primul lucru trebuie realizată o proiecție a forței militare, prin crearea de zone de excludere aeriană, pot fi necesare și unele lovituri cu muniții ghidate împotriva unor ținte guvernamentale care ar putea ataca podul aerian cu ajutor. Cetățenii europeni aflați în țară vor trebui evacuați imediat.

Dezvoltări potențiale: Caracteristicile regiunii central-africane necesită ca să fie păstrată siguranța zborurilor la mare distanță. Aviația europeană va fi dependentă de bunăvoința partenerilor dintre vecinii respectivei țări, dar care poate nu văd cu ochi buni intervenția europeană. Se poate ca să se afle în relații bune cu regimul de la putere sau să îl aprovizioneze cu armament.

Necesar: Bazele militare din regiune ale aliaților sau ale partenerilor, chiar ale țărilor europene, se pot dovedi cruciale în ipoteza impunerii zonelor de excludere aeriană sau a loviturilor aeriene. E nevoie de suficientă aviație pe un teatru de operații aflat la 4000 km de casă, pentru a menține superioritatea aeriană și a lovi rapid ținte terestre dacă e cazul. E nevoie de efort logistic cu avioane de transport, dar și în cazul unei intervenții terestre limitate (poate fi sub forma unui desant la obiective precise).

Amenințări la infrastructura externă

Amenințare: După ce un regim islamist ia puterea într-un stat arab, jihadiștii instalează baterii de artilerie și rachete de-a lungul Canalului Suez cerând taxe suplimentare de trecere pentru fiecare navă, amenințând cu deschiderea focului. Se dă o dată limită de când va începe taxarea. Casele de asigurări sar în aer, bursele de asemenea, o parte din armatori își trimit vasele de transport în jurul Africii, drept rezultat crește consumul de combustibil și emisiile de gaze, iar prețurile bunurilor transportate crește simțitor. Printre cele mai importante bunuri care circulă prin Canalul Suez este petrolul, prețul acestuia crește de asemenea, antrenând creșteri de prețuri la scară. Se cere acțiune.

Răspuns: UE va trebui să execute lovituri aeriene și navale împotriva acestor jihadiști printr-o operațiune de apărare extinsă pentru protejarea unei artere esențiale de circulație în comerțul cu Orientul Mijlociu și Asia.

Dezvoltări potențiale: Puteri regionale ar putea să-i întărească pe jihadiști cu sisteme defensive sofisticate. Jihadiștii își instalează sistemele de rachete în zone populate cu civili pentru a nu fi bombardate. Se poate să ia ostatici dintre cetățenii europeni care lucrează în zonă sau care sunt în trecere. E o problemă care, chiar rezolvată, ar putea apărea din nou, de aceea va trebui găsită o soluție pe termen lung.

Necesar: Aviația și marina europeană vor trebui să ducă acțiuni de luptă, alături de alte state aliate sau interesate, la circa 2000 km de baze. Vor fi necesare probabil acțiuni cu drone, dar și cu muniții ghidate. Sunt posibile și acțiuni ale forțelor speciale.

Regim agresiv în Orientul Mijlociu

Amenințare: Un stat din Orientul Mijlociu cu o putere militară în creștere reușește să se doteze cu armament nuclear, apoi și cu rachete cu rază medie de acțiune capabile să lovească cu armament nuclear ținte aflate până la 2500 km distanță. Teritoriul UE este direct amenințat. Sigur pe el, acest stat începe să hărțuiască navele comerciale europene din Golf, să susțină mișcările teroriste care acționează inclusiv pe teritoriul european. Ulterior își atacă vecinul mai slab, stat pro-vestic, esențial pentru traseul cu hidrocarburi spre UE.

Răspuns: Ținând cont de gravitatea situației, va fi nevoie de un răspuns internațional, al europenilor și aliaților lor. Va fi nevoie de o forță expediționară mare, prevăzută cu sisteme defensive anti-rachetă, tactice și strategice (de genul Deveselu).

Dezvoltări potențiale: O paletă largă de amenințări, de la atacuri teroriste orchestrate pe sol european, până la lovituri nucleare pe teritoriul european.

Necesar: O forță expediționară puternică, dotată cu sisteme avansate pe platforme navale și aeriene, capabilă să conducă o coaliție de forțe militare venite și din afara UE. Sisteme de apărare antirachetă, dar și potențialul de operațiuni amfibie de desant pe sol inamic.

Cam acestea ar fi scenariile și vă asigur că nu sunt toate cele posibile. În viitorul spre care ne îndreptăm ne așteaptă amenințări la care încă nu ne-am gândit. De aceea e necesar ca UE să aibă o forță militară care să poată reacționa unitar, repede și flexibil. Întrebarea care trebuie pusă, cu ochii pe situația din Ucraina, oare liderii europeni nu s-au trezit cam târziu? Tot cu ochii la Ucraina, putem spune că da, între târziu și prea târziu.

Autor: Cristian Negrea – romaniabreakingnews.ro

Scriitor și analist militar / cristiannegrea.ro

 * Articol republicat din 1 Feb 2014 @ 21:27 / Cristian Negrea RBN PRESS
,

stiinta-si-cercetare

Comisia Europeană discriminează Cercetarea românească. Din acest motiv cercetătorii români au renunțat la un grant european de excelență de 300.000 de euro, pentru că sunt plătiți cu 3-7 euro pe oră, în timp ce colegii din Occident primesc 20-30 euro

Universitatea Babeș Bolyai a sesizat Comisia Europeană în urmă cu mai bine de jumătate de an, pentru că o directivă care vizează cuantumul salariilor din granturile de cercetare Orizont 2020, considerate a fi de excelență, este total neechitabilă, stabilind pentru profesorii cercetători români un tarif de 7 euro pe oră, iar pentru lectori 3 euro/oră, în condițiile în care, pentru aceeași muncă în proiecte similare ale aceluiași program, colegii lor europeni primesc 30, respectiv 20 euro/oră. În pofida apelului situația a rămas neschimbată. Din această cauză, cercetătorii români vor să renunțe acum la granturile pe care le-au obținut sau să le mute la universități din vestul Europei. Cel mai recent caz s-a înregistrat la Cluj, unde un grup de cercetători de la Babes-Bolyai a renunțat la un grant de 300.000 de euro, iar alții intenționează să aplice printr-o universitate din Olanda. De precizat că noile reglementări afectează doar cercetarea de stat românească, nu și cea privată unde salariul se stabilește diferit.

„La Universitatea Babes-Bolyai, săptămâna trecută, un grup de cercetare de la UBB a renunțat să mai semneze un contract de 300 de mii de euro, din acest motiv – că nu mai merită investiția de timp pentru tariful pe ora de cercetare. Asta înseamnă un brain drain extraordinar. Și cei puțini, care sunt buni și ar avea șanse cât de cât să câștige niște granturi de genul ăsta – că granturile astea europene le putem număra pe degetele de la două mâini – și ei pleacă sau nu mai aplică”, a declarat Daniel David prorectorul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Daniel David mai avertizează că această directivă descurajează participarea cercetătorilor români.

„De exemplu, dacă eu câștig un astfel de grant și vreau să îmi angajez un doctorand foarte bun din țară, român, el o să îmi spună că nu vine pe grantul meu european, că este mai convenabil să meargă pe un grant național în care tariful este unul rezonabil, stabilit la nivel european. Deci practic, nu poți să îi angajezi pe granturi europene, deși sunt considerate de excelență, pe cei mai buni din țară, că ei preferă să meargă pe alte granturi sau să facă altceva. Pentru cât sunt plătiți, nu merită să facă efortul”, spune prorectorul UBB

Despre Granturile de excelentă Orizont 2020

Orizont 2020 este un amplu program de Cercetare și Inovare derulat de Uniunea Europeană, ce face disponibilă o finanțare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020).

Potrivit prorectorului UBB pentru Cercetare, Competitivitate – Excelență și Publicații Științifice, „competițiile pentru granturile din Orizont 2020 sunt unele dintre cele dure. De obicei, rata de succes este undeva între 10-15% pentru că reprezintă partea de excelentă a cercetării europene. Granturile sunt foarte generoase. Dacă reușești să fii între 10-15% din Europa, granturile sunt unele mari”.

Competiția pentru aceste fonduri este făcut la nivel de Comisie Europeană.

Regulamentul stabilește însă, începând de anul acesta, că salariul pe care câștigătorii unui grant Orizont 2020 îl pot lua trebuie raportat la salariul de bază pe care aceștia îl au în țară. În trecut, salariul era stabilit la nivel de țară, fără o regulă impusă de la Bruxelles.

„Tariful pe oră de cercetare se raportează la tariful pe ora de cercetare derivat din salariul de bază. Asta înseamnă că un asistent universitar, vă dați seama, are un salariu foarte mic, la pământ, lectorul la fel. Profesorul, hai să spunem, pentru el este mai rezonabil raportat în țară, dar raportat la spațiu vestic, tot mic este”, a explicat Daniel David.

,

canada_ue

Surse diplomatice de la București au declarat marți pentru cursdeguvernare.ro până la momentul când nu va exista un angajament public al autorităților canadiene în ceea ce privește ridicarea vizelor România nu va semna acest acord.

România, Bulgaria și Belgia au refuzat marți, la reuniunea miniștrilor comerțului din UE, să își dea acordul pentru tratatul de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada (CETA). Delegațiile românp și bulgară, care condiționează acceptarea tratatului de liberalizarea vizelor pentru cetățenii lor în Canada, și-au menținut rezervele, a explicat ministrul slovac al Economiei, Peter Ziga, care deține în prezent președințial Consiliului Comerțului. În schimb Belgia nu a aprobat semnarea tratatul pentru că entitățile federale valone au refuzat să le delege autorităților centrale dreptul de a semna acordul.

Uniunea Europeană le-a dat României, Bulgariei și Belgiei termen până la summitul de vineri să aprobe acordul.

„Vom continua să lucrăm zi și noapte pentru a putea să organizăm summitul de săptămâna viitoare cu Canada (programat pentru 27 octombrie – n.r.). Suntem implicați într-un dialog constant cu diferitele entități belgiene pentru a răspunde preocupărilor lor”, a spus comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom, după Consiliul Comerțului de la Luxemburg. Oficialul european nu a făcut nicio observație referitoare la rezervele României și Bulgariei.

„Trebuie să existe un acord vineri, la summitul european. Prietenii noștri canadieni trebuie să știe dacă trebuie sau nu să își rezerve biletele”, a adăugat Cecilia Malmstrom.

România nu are, spre deosebire de Belgia, obiecții legate de conținutul documentului negociat de UE cu Canada. Opoziția României este determinată de reticența Canadei de a renunța la sistemul obligatoriu de vize au declrata surse diplomatice pentru cursdeguvernare.ro citata de romaniabreakingnews.ro

„România nu își va modifica poziția. Așteptăm un angajament public și clar al autorităților canadiene în chestiunea vizelor. Oferta inițială, 2018, o considerăm incceptabilă” – sursele diplomatice.

Canada va ridica vizele pentru unii cetățeni bulgari începând din luna mai 2017 și va lucra pentru a include toți bulgarii în programul Visa Waiver până la sfârșitul anului viitor, a anunțat la începutul lunii octombrie biroul de presă al Guvernului bulgar.

Luna trecută, premierii Dacian Cioloș și Justin Trudeau au avut, la New York, o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre liberalizarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada, cei doi prim-miniștri apreciind că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat.

Guvernul de la Ottawa dorește să ridice etapizat aceste vize pentru România până în 2018.

În luna mai, Bulgaria și România și-au exprimat reticența de a susține acordul CETA, dacă Guvernul de la Ottawa nu le include în Visa Waiver.

Ambasadorii la UE ai României și Bulgariei au avertizat, prin intermediul unei scrisori comune, că aceste două state și-ar putea folosi dreptul de veto împotriva Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Canada din cauza “tratamentului discriminatoriu” aplicat de Ottawa cetățenilor lor în materie de vize se mai spune pe cursdeguvernare.ro

Ultima oră

Presedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri ca, in cazul se va ajunge la o intelegere rezonabila cu Canada in privinta liberalizarii vizelor pentru romani, Romania isi va retrage rezervele legate de Acordul CETA.

„Referitor la Acordul cu Canada, Acordul CETA, sper ca vom putea ajunge la un acord cu partea canadiana in chestiunea liberalizarii vizelor pentru romani si, daca se ajunge la o intelegere rezonabila, noi vom putea sa ne retragem rezervele legate de acest acord”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a subliniat ca pentru Romania este important sa aiba o liberalizare completa a vizelor în termeni rezonabili.

„Intelegere rezonabila inseamna o intelegere pentru liberalizarea vizelor, intr-un timp cu termen rezonabil si fara conditii inacceptabile pentru noi. Aceste chestiuni fiind inca in negociere diplomatica, nu doresc in acest moment sa intru in detalii. (…) Pentru noi este important sa fie 2017, nu 2018, 2019 sau altceva. Pentru noi este important sa avem o liberalizare completa intr-un termen rezonabil”, a aratat seful statului.

Ambasadorul Romaniei la Uniunea Europeana, Luminita Odobescu, a declarat marti ca o solutie privind eliminarea vizelor pentru Canada „este la indemana”, potrivit publicatiei electronice politico.com.

Președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a cerut miercuri Uniunii Europene să aprobe acordul de liber schimb cu Canada (CETA), relatează Agerpres. Însă, guvernul de la Sofia avertizase că nu va semna acordul dacă nu va obține liberalizarea vizelor pentru cetățenii bulgari.

romaniabreakingnews.ro

,

UEDe la jumătatea anului viitor nu vom mai avea tarife de roaming în interiorul UE, această decizie fiind garantată de Comisia Europeană. Executivul european revine astfel asupra unei propuneri care viza limitarea perioadei fără roaming la 90 de zile.

Această variantă a fost criticată de europarlamentarii care au militat în mod constant pentru desființarea completă a tarifelor de roaming, potrivit TVR.

În altă variantă, cele 90 de zile dispar, însă oficialii Comisiei Europene anunță că operatorii de telefonie se vor putea proteja împotriva abuzurilor, în cazul celor care se abonează mai ieftin în unele țări, dar trăiesc de fapt în țări cu servicii mai scumpe. Pentru aceștia vor putea fi aplicate tarife suplimentare de 4 eurocenți pentru minutul de convorbire, 1 eurocent pentru un sms și 85 de eurocenți pentru un megabit de date.

Conform statisticilor, cei mai mulți dintre cetățenii UE nu călătoresc în interiorul UE decât câteva săptămâni pe an.

„Furnizorii de servicii vor supraviețui numai dacă obiceiurile de călătorie ale europenilor se păstrează că și până acum. Ideea de renunțare la taxele de roaming este atât de populară, încât toți operatorii sunt interesați să furnizeze astfel de pachete” a declarat Andrus Ansip, vicepresedintele Comisiei Europene pentru pentru Piața Digitală.

Comisia Europeană va înainta o propunere legislativă până în luna decembrie, care va fi aprobată în țările membre, astfel încât de la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming să devină istorie.

romaniabreakingnews.ro

,

USH_Pro_Business

Centrul USH Pro Business din București, a organizat joi – 7 iulie 2016, o nouă întâlnire privind perspectivele de cooperare între mediul academic și mediul de afaceri în cadrul strategiei Uniunii Europene pentru Strategia Dunării.

Acest eveniment a adus față în față mediul academic și mediul de afaceri în vederea identificării unor proiecte cu finanțare SUERD (SUERD – programe și proiecte de interes comun pentru mediul academic și mediul de afaceri/Programul TRANSNAȚIONAL DUNĂREA).

În cadrul seminarului a fost prezentat programul Transnațional Dunărea 2020 din perspectiva lansării în luna octombrie 2016 a unui nou apel de proiecte în acest program.

Conținutul dezbaterii a fost pragmatic și orientat spre soluții concrete de finanțare, astfel încât, atât firmele cât și mediul academic să beneficieze de aceste programe. În acest sens, este îmbucurător faptul că, din ce în ce mai multe firme românești sau autorități au devenit lideri sau au participat în proiecte europene.

S-a scos în evidență și faptul că, există o lipsă de cunoaștere asupra oportunităților oferite de aceste programe, iar modurile în care acestea sunt descrise sau în care se pot accesa finanțări sunt complicate și adeseori greu de înțeles, ceea ce descurajează firmele. Pentru a acoperi acest decalaj de cunoaștere, USH Pro Business își propune să popularizeze în continuare oportunitățile deschise de aceste fonduri.

De asemenea, s-a făcut o prezentare generală a proiectelor corespunzătoare ariei prioritare PA 8 Competitivitate, urmare întâlnirii din luna iunie a Comitetului Coordonator al acestei arii.

Au fost identificate domenii de interes pentru mediul de afaceri precum: învățământul dual, internaționalizarea IMM-urilor, dezvoltarea de ecosisteme ale inovării, dezvoltarea sustenabila a comunităților locale, energiile verzi, învățământul antreprenorial și dezvoltarea clusterelor în domeniul bioeconomiei.

Domeniul învățământului dual a fost intens dezbătut existând un interes major pentru dezvoltarea de proiecte în comun ale mediului de afaceri și cel universitar.

Obiective principale ale evenimentului s-au axat pe următoarele puncte:
– Să înțelegem cum putem să ne organizăm ca parteneri în cadrul proiectelor europene, în rețele naționale și europene de firme;
– Să formăm platforme colaborative naționale și internaționale care să permită dezvoltare de soluții inovative pe temele în care Programul Transnațional Dunărea 2020 va fi activ;
– Să identificăm posibilități de colaborare și formare în învățământul dual;
– Să analizăm și să structurăm alte proiecte de interes comun.

Centrul USH Pro Business, specializat în dezvoltarea antreprenorială și a afacerilor, va propune pe această cale să dezvoltăm împreună o colaborare pe termen lung, inclusiv prin crearea după eveniment ale unor comunități de practică în cercetarea noilor modele de afaceri.

Evenimentul a avut loc la sediul USH Pro Business, din strada Nicolae Iorga nr. 34-36, Sector 1, București (fosta Ambasadă Canadei)

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE1/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE2/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE3/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE4/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE5/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE6/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE7/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE8/8 

Playlist integral

Centrul USH Pro Business este deschis solicitărilor de consiliere și scriere de proiecte pe programele europene relevanțe pentru Strategia SUERD, care vizează dezvoltarea afacerilor și competitivitatea regională, sens în care persoanele care nu au asistat la seria de evenimente de acest gen sunt invitate să contacteze la la adresa de email office@ushprobusiness.ro

romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press