VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
Finalizare proiect Punte peste veacuri al AC Ținutul Neamțului 
Muzică și incluziune – proiect încheiat al Asociației Omis în decembrie 2023 
Proiectul Tradiții de Crăciun al Asociației Omis – 2023 
Documentarul „Vasile Tărâțeanu – Arcașul neamului românesc din nordul Bucovinei” va fi lansat și la București 
Profesorul Virgil COMAN un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică va fi omagiat la București 
La Muzeul Țăranului Român se va sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România 
La Vidin în Bulgaria, Simpozion Masă – Rotundă închinate Teodorei Basarab, canonizată de B.O.R. 
IAR-317 Airfox – an antitank version of the SA.316 Alouette III, only one built in 1984, it was the first Eastern attack helo displayed in the West (at Le Bourget 1985)
Un elicopter antitanc produs în mare taină în 1984 la IAR Ghimbav i-a uimit pe specialiștii din aviație și a făcut senzație la Salonul Aeronautic Internațional de la Le Borget în Franța, în toamna lui 1985. A stârnit reacții elogioase în presa internațională de la acea vreme, care l-a numit „Romanian Tank Killer “. Aparatul a fost produs însă într-un singur exemplar, pentru că a fost interzis în același an, cu evidentă nervozitate, de Nicolae Ceaușescu. Prototipul Airfox IAR 317 a avut doar cinci ani de viață, din care trei a stat ascuns în halele IAR din Brașov. Era primul elicopter de atac realizat într-o țară socialistă. Iar formula de elicopter de atac era atunci abia la început în SUA, în timp ce în Europa nici nu se vorbea încă de așa ceva. Imediat după căderea lui Ceaușescu, Airfox a survolat din nou, liber, Brașovul. Armata a crezut însă că este un aparat terorist și a deschis focul asupra lui. Elicopterul a fost lovit în șapte locuri. A aterizat cu bine la bază. A fost însă ultimul lui zbor.
Un elicopter antitanc produs în mare taină în 1984 la IAR Ghimbav i-a uimit pe specialiștii din aviație și a făcut senzație la Salonul Aeronautic Internațional de la Le Borget în Franța, în toamna lui 1985. A stîrnit reacții elogioase în presa internațională de la acea vreme, care l-a numit „Romanian Tank Killer “. Aparatul a fost produs însă într-un singur exemplar, pentru că a fost interzis în același an, cu evidentă nervozitate, de Nicolae Ceaușescu. Prototipul Airfox IAR 317 a avut doar cinci ani de viață, din care trei a stat ascuns în halele IAR din Brașov. Era primul elicopter de atac realizat într-o țară socialistă. Iar formula de elicopter de atac era atunci abia la început în SUA, în timp ce în Europa nici nu se vorbea încă de așa ceva. Imediat după căderea lui Ceaușescu, Airfox a survolat din nou, liber, Brașovul. Armata a crezut însă că este un aparat terorist și a deschis focul asupra lui. Elicopterul a fost lovit în șapte locuri. A aterizat cu bine la bază. A fost însă ultimul lui zbor.
Au trecut 20 de ani
Anul acesta, inginerii care au conceput îndrăznețul proiect IAR 317 Airfox sărbătoresc 20 de ani de la nașterea elicopterului care a șocat lumea încă de la naștere. Unicul exemplar realizat valora atunci cam două milioane de dolari. Un corp deosebit de specialiști, conduși de inginerul Traian Tomescu, și sub directa coordonare a directorului tehnic de atunci, actualul director general Ion Georgescu, au creat prin forțe proprii, în secția de montaj de la ICA Ghimbav, un aparat de zbor capabil să lupte simultan contra a două tancuri. Construcția lui s-a realizat prin modificarea elicopterului IAR 316 Alouette.
Un aparat pentru armata României
Schimbările majore s-au făcut la geometria fuselajului și a cabinei: două locuri unul în spatele celuilalt, pentru pilot și trăgător. S-a micșorat suprafața vulnerabilă a elicopterului pentru a-i putea fi aplicat un blindaj de 62 mm față de numai 7 mm cît avea înainte. Prototipului i-au fost atașate două mitraliere, stînga – dreapta și patru rachete antitanc. „Rațiunea construcției Airfox era să dăm armatei române un elicopter specializat 100% militar care să acționeze și pentru apărarea coloanelor de infanterie în mișcare, dar capabil să lupte și contra militarilor la sol și contra blindatelor. A fost ales modelul Alouette pentru această transformare deoarece se preta schimbarea dintr-un elicopter civil, prietenos și blînd, în unul militar, de luptă. La acea vreme, zburau în lume 2000 de Alouette și speram ca această soluție să fie adoptată și de alți utilizatori “, explică Ion Georgescu.
Pariu pe-o ladă cu bere străină
Airfox a fost un pionier în lupta aeriană antitanc și putea să abordeze două ținte simultan. După mai multe schițe, proiecte și machete, montarea elicopterului Airfox s-a făcut într-un timp record, de numai o lună. A fost un pariu între inginerii care l-au conceput. S-a pariat pe o ladă de bere străină. Oamenii au muncit zi și noapte. Într-o seară de august în 1984, la ora 22.00, sub lumina farurilor unui tractor, pilotul de încercare Miron Rândețean a urcat la bord. Trebuia să ridice aparatul un metru și să aterizeze. Misiunea a fost îndeplinită. Botezul elicopterului s-a făcut cu lada de bere pariată. Oficial, Airfox a fost prezentat la o convocare militară în octombrie 1984, în poligonul de la Mihai Bravu, în fața Șefului de Stat Major, general Vasile Milea. S-a făcut și o demonstrație de tragere cu rachete antitanc Malitka. Toate oficialitățile militare au fost impresionate. După această prestație, elicopterul a fost ținut în hangar pînă în februarie 1985. Abia atuci s-au făcut noi probe de zbor. În luna mai a aceluiași an, Airfox a plecat în zbor la Salonul Aeronautic de la Le Borget. A făcut vîlvă și pentru că era primul elicopter înarmat din lagărul comunist ce era prezentat în public. Rușilor nu le-a plăcut asta.
„Romanian Tank Killer “
Presa străină a lăudat pe pagini întregi „Romanian Tank Killer”, așa cum l-au numit ziariștii pe Airfox-ul de la ICA. „Făcîndu-și debutul la Le Borget, IAR 317 Sky Fox demonstrează cum un elicopter antitanc poate deriva dintr-un aparat conceput pentru transport și conține o dovadă palpabilă a iscusinței tehnice a IAR România. Din față, elicopterul seamănă cu A129 Mangusta, din spate cu Alouette 3 Aerospațiale, din care a derivat, iar în luptă s-ar putea dovedi un veritabil distrugător de tancuri “, scria Show Dailly, în ediția din 7 iunie 1985. Aparatul a fost apreciat și pentru că a zburat fără probleme, dus-întors între România și Franța, deși era în faza de prototip, cu doar 100 de ore de zbor făcute acasă. Generalul Horia Upruță a fost contactat în noaptea după expunerea Airfox la Le Bourget. I s-a cerut ca pilotul șef al armatei franceze să poată zbura cu acest elicopter. Timp de două ore, întîiul pilot al Franței și un pilot român au testat aparatul cu tot armamentul atașat. Oficialul francez s-a declarat extrem de mulțumit de performanțele Airfox.
Ceaușescu s-a înfuriat
Viitorul Airfox a fost frînt de un ordin dat de Nicolae Ceaușescu. În ședința Comitetului Central din septembrie 1985, cînd Ceaușescu a analizat industria aeronautică, a dat ordinul de sistare a producției elicopterului de atac. În cadrul Comitetului au fost prezentate atunci o serie de machete ale aparatelor de zbor, iar printre ele se afla și varianta civilă a Airfox. Cînd a văzut-o, fără a mai pune alte întrebări și fără să fi văzut vreodată aparatul, Ceaușescu s-a înfuriat. „Și cu ce tancuri vreți voi să vă bateți?! Să închideți imediat acest proiect “, a dispus președintele care se declarase și comandantul suprem al forțelor armate din RSR. Și a cerut telefonic, și de urgență, închiderea proiectului.
Doar teama de ruși?
Motivele care au stat la baza acestei decizii au fost explicate politic: vecinul de la răsărit nu agrea ideea dezvoltării acestui proiect și a insistat pentru stoparea lui. Se pare însă că nici francezii nu au fost încîntați de perspectiva realizării Airfox pentru că ar fi existat posibilitatea ca IAR să cîștige o importantă piață de comenzi pentru reconversia elicopterului Alouette în elicopter de atac. A fost sugerată chiar și necesitatea dezmembrării unicului exemplar construit la ICA. Airfox a fost însă ascuns într-un hangar. A putut ieși la lumină abia după căderea lui Ceaușescu.
Ultimul zbor, la Revoluție
Airfox a fost văzut survolînd pașnic cerul Brașovului în data de 24 decembrie 1989, în jurul orei 10.00, în zona depozitelor de combustibili de la Cristian. Nu semăna cu nici un tip de aeronavă aflată în dotarea armatei române. Vopsit în culori de camuflaj, elicopterul misterios a provocat îngrijorare în rîndul militarilor de la sol. Un ofițer a considerat că aparține teroriștilor și a comandat să fie doborît.
Airfox a fost atins în șapte locuri cu gloanțe de calibru mic. Un glonț s-a oprit chiar în scaunul pilotului, iar altele au atins grinda de coadă, palele și fuselajul. Elicopterul a reușit să se întoarcă la bază și să aterizeze cu cei doi piloți nevătămați. A fost însă ultimul zbor pentru IAR 317 Airfox. Acum, la IAR sînt păstrate doar cîteva componente din fostul „Romanian Tank Killer “
Zbor frînt
•În cele două decenii de la nașterea lui IAR 317 Airfox s-au fabricat în lume aparate de zbor mai performante, cu opt ținte contra tanc, față de două cîte avea „bunicul “de la Ghimbav. Inginerul Traian Tomescu de la IAR va publica anul viitor o carte dedicată acestui elicopter fără noroc. „A fost un examen dificil, trecut cu notă mare de colectivul ICA Ghimbav, care a confirmat capacitatea noastră intelectuală și profesională. La vremea lui, Airfox ar fi putut face carieră “, spune, cu mărturisit regret, directorul Ion Georgescu.
Ceaușescu nu dorea uzină de aviație la Brașov
• Societatea IAR a fost înființată în anul 1925 printr-un decret al Regelui Ferdinand I. În 1945, uzina a trecut de la producția de avioane la fabricarea de tractoare. După invazia rușilor din Cehoslovacia, în 1968, în România s-a reînființat industria de apărare inclusiv cea aeronautică. Reînvierea IAR-ului s-a făcut însă cu multe dificultăți, deoarece Nicolae Ceaușescu nu dorea uzină de aviație la Brașov. După multe insistențe ale inginerilor Nicolae Costin și Iosif Șilimon, la Ghimbav a renăscut Întreprinderea de Construcții Aeronautice ICA – Brașov. (http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=8633)
Surse de documentare:
http://forum.keypublishing.com/showthread.php?63834-The-Thread-of-Prototypes-Only
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=8633
http://www.airwar.ru/enc/ah/iar317.html
