ROMÂNIA BREAKING NEWS

Rolul presei românești din nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți), în păstrarea identității naționale românești

SHARE
, / 248 0

Marin Gherman este doctor în științe politice (teză susținută la Universitatea Națională din Cernăuți), jurnalist, scriitor. Președinte al Centrului Media BucPress din Cernăuți – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina. Redactor superior la postul de radio „Ucraina Internațional”. Corespondent special în Ucraina a platformei Transilvania Regional Business din Cluj, moderator de emisiuni la Radio Cernăuți. Scrie editoriale și analize pentru portaluri de știri, ziare și reviste din mai multe țări, scrie tocpress.info preluat de romaniabreakingnews.ro

Publică studii științifice în domeniul științelor politice și jurnalisticii în reviste de specialitate din România, Republica Moldova și Ucraina. Este coautorul monografiei „Instituțiile societății civile și capitalul social în noile state membre UE” (Universitatea din Cernăuți, 2015).

Care a fost punctul de plecare pentru lansarea Centrului Media BucPress din Cernăuți? Ce obiective v-ați propus odată cu lansarea acestei inițiative?

Centrul Media BucPress este o asociație non-guvernamentală înființată în anul 2015. Este o asociație cu statut național a jurnaliștilor și analiștilor politici români din Ucraina, care își propune în primul rând să păstreze identitatea românească în spațiul informațional, să dezvolte presa românească din Ucraina. În momentul de față, Centrul Media BucPress are mai mulți membri, jurnaliști profesioniști, etnici români din Ucraina, care participă la realizarea a două proiecte informaționale proprii. Este vorba de portalul de știri BucPress din Cernăuți și postul Radio Cernăuți, unicul post de radio din Ucraina care emite 24 de ore din 24 doar în limba română.

Încercăm să satisfacem necesitățile informaționale ale etnicilor români din Ucraina, să acordăm expertiza necesară proceselor informaționale, să dezmințim știrile false și periculoase pentru etnicii români, să realizăm revista presei ucrainene și române pe portalul nostru de știri și nu numai. Trimestrial realizăm monitorizarea presei din Ucraina pentru revista „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București). Încercăm, așadar, atât să creăm un produs informațional propriu, cât și să studiem procesele informaționale, să tragem unele concluzii.

De asemenea,  intenționăm să lansăm alte proiecte de cercetări sociologice și jurnalistice pentru a asigura integrarea informațională, în perspectivă – socială, a etnicilor români din regiunile ucrainene Odesa, Transcarpatia și Cernăuți într-o singură comunitate românească din Ucraina. În septembrie 2016 Centrul Media BucPress a participat împreună cu Moldova Institut Leipzig, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova și Universitatea Națională „Yurii Fedkovici” din Cernăuți la realizarea proiectului internațional „Memoria vizibilă. Monumente, memoriale și locuri ale memoriei în Republica Moldova și Ucraina”.

Membrii Centrului Media BucPress au prezentat în fața experților internaționali referate despre deportările românilor din regiunea Cernăuți și masacrul de la Fântâna Albă. Merită menționat faptul că istoricii de la universitățile din Germania și Georgia (Munchen, Tbilisi, Leipzig, Berlin) au rămas impresionați de cele auzite și vizionate, menționând că aceste pagini de istorie est-europeană sunt mai puțin cunoscute în științele socio-umane occidentale.

Centrul Media BucPress își propune să contribuie la crearea unui spațiu informațional prielnic pentru activizarea relațiilor ucraineano-române și crearea unui climat investițional favorabil în regiunile de frontieră ale României, Republicii Moldova și Ucrainei. În acest scop, am încheiat un protocol de colaborare cu Transilvania Regional Business (www.trb.ro) din Cluj pentru asigurarea informării corecte a populației privind mediul de afaceri și posibilitatea deschiderii unui business cu scopul activizării cooperării regionale dintre state.

Având cunoscute evoluțiile cele mai recente din Ucraina, cum vedeți libertatea presei? În ce măsură este influențată de starea generală această trăsătură inerentă a democrației?

Libertatea presei este una dintre libertățile fundamentale într-un sistem democratic. La acest capitol lucrurile stau mai bine în ultima vreme. Nu este doar concluzia mea sau a membrilor Centrului Media BucPress, ci și a organizațiilor internaționale care se ocupă de monitorizarea presei și a libertății presei. Au existat diverse discuții în societatea ucraineană referitoare la libertatea presei în contextul acțiunilor militare din Donbas. Una dintre întrebările deontologice apărute a fost dacă pot fi criticate acțiunile autorităților centrale în regiunea Donbas în perioada unui război nedeclarat? Or, în cazul unui război evident toată presa trebuie să lucreze în interesul statului, pentru victorie. Războiul hibrid din Donbas necesită soluții hibride, presa trezindu-se la un moment dat fără o orientare socio-politică clară.

Revenind la subiectul libertății presei, merită menționat faptul că în momentul de față nu atât îngrădirile politice ale acestei libertăți sunt actuale, ci mai mult influențele exagerat de mari ale patronilor, care au interese de business sau partinice asupra politicii redacționale. În locul cenzurii vechi, post-sovietice, a apărut o autocenzură cauzată de „dictatura” patronilor. Este o problemă a cărei soluție sperăm că va fi găsită pe măsura afirmării presei independente ca un mecanism eficient de control asupra realității politice și factorilor de decizie.

Dacă ar fi să realizăm o radiografie a Ucrainei post-Maidan, care sunt elementele ce descriu climatul politico-social actual?

Elementul principal, din păcate, este incertitudinea socială. Este o incertitudine cauzată de schimbarea configurației geopolitice, de războiul din Donbas, anexarea Crimeii și dispunerii UE de a se concentra asupra rezolvării problemelor interne, lăsând la o parte planurile de extindere spre est. Perspectiva integrării europene era pentru ucraineni un simbol al schimbărilor care insufla optimism. În contextul sărăcirii populației, majorărilor tarifare și reducerii capacității de cumpărare a cetățenilor, tot mai mulți ucraineni regretă în urma faptului că au refuzat un trai cât de cât bun și au ales „valori europene” abstracte, care au adus „golirea buzunarelor”. Jumătate dintre ucraineni încă își doresc aderarea țării în UE. Pe de altă parte, pe an ce trece crește numărul susținătorilor unui proiect de țară „neutră”, care ar avea o armată puternică, ar fi în afara alianțelor militare și / sau economice.

Tot mai multor ucraineni, potrivit sondajelor sociologice, nu le place că o uniune economică în plină criză identitară – UE, în opinia lor – trebuie luată în calcul când este vorba de standarde de producție, fiind neglijat faptul că cooperarea cu UE este o alternativă a relațiilor sistate cu Rusia, dar nu în toate segmentele. Am scris într-un editorial că timp de trei ani de la Euromaidan nici liderii politici de la Kiev nu au realizat prea multe: nicio reformă nu a fost dusă până la capăt, nimeni încă nu știe cine a tras și la ordinul cui a tras în protestatarii de la Euromaidan, regimul fără de vize UE s-a transformat dintr-un subiect de perspectivă politică într-un subiect de umplere a spațiilor media cu un anume conținut, de altfel s-ar fi vorbit mai mult despre scandaluri, vedete sau îmbogățirea parlamentarilor.

Continuarea interviului poate fi citită accesând site-ul INTERViO

RBN Press / București / 17.02.2017

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press