Video / Maia Sandu, mesaj emoționant adresat românilor: „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României (…) Orice biruință a României este și biruința noastră” 
CSAT: Atacuril cibernetice, destinate să afecteze credibilitatea procesului electoral (…) Un candidat a beneficiat de un tratament favorabil pe TikTok 
Video: Preambul la Ziua Bucovinei. Omagierea lui Iancu Flondor și a lui Ion Pelivan. O veritabila lecție de istorie… 
Sub semnul „audiatur et altera pars”. Lansarea volumului „Universul Rusia. Tradiție și revelație” de Corneliu Vlad: O oportunitate de reflecție asupra relațiilor internaționale 
Termen Limită pentru Depunerea Dosarelor în Programul Național de Susținere a Natalității 
Marii Făuritori ai Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Regatul Român vor fi comemorați la Muzeul Național al Țăranului Român 
București și Cernăuți, gazde pentru lansarea volumului al II-lea al lucrării documentare „Călătorii identitare. Românii megieși” al autorului Mihai Nicolae 
VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 Românii din Bulgaria susțin că guvernul de la Sofia le încalcă drepturile în mod fragrant. Politica de deznaționalizare a românilor, manifestată activ de către statul bulgar, este mult mai accentuată decât lupta pe care o duc românii din sudul Dunării pentru păstrarea și promovarea limbii și culturii românești.
Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007 fără a acorda drepturi depline comunității românești din acest stat. Constituția nu recunoaște minoritățile naționale, astfel, românii din Bulgaria sunt incluși doar în categoria grupurilor etnice. Conform datelor oficiale de la recensământul din anul 2011, numărul vorbitorilor de limbă română nu depășește cifra de 6 mii («vlahi» – 1964, romi – 1837, români – 822, bulgari – 733).
De cealaltă parte, reprezentanții românilor din Bulgaria susțin că ultimul recensământ a fost falsificat și că cifra reală a românilor ar fi de peste 50 de mii doar în regiunea Vidinului. Totodată, pe pagina web a instituției guvernamentale române, Departamentul Românilor de Pretutindeni, se arată că în Bulgaria trăiesc în jur de 150.000 de vorbitori de limbă română, localizați mai ales în valea Dunării, Varna, Veliko Târnovo, Burgas, Silistra și în regiunea Rodopi.
Fobia față de români
«La recensământ m-au întrebat ce naționalitate am? Le-am răspuns: român. M-au întrebat – cum român? și a notat cu un creion, ca ulterior să se poată de făcut modificări. I-am zis: nu, doamnă, cu pixul însemnați, pentru că e ușor de șters român și de scris bulgar», spune Nicolay Marinov Patchev, membru al Uniunii Scriitorilor Liberi din Bulgaria.
Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE, afirmă că în Bulgaria există o fobie față de români, mai ales față de termenul de – român. «Se duce o politică de deznaționalizare și în special chestia cu «vlahii» e băgată așa cum este introdus în mod intenționat și termenul de «moldoveni și limbă moldovenească» în R. Moldova. Acum nu știu R. Moldova ce orientare are, dar aici, noi toți suntem români sută la sută. Numai că unii se recunosc ca fiind români. Alții, sub influența unor structuri de stat și în special cu susținerea unor organizații antiromânești, se denumesc vlahi». Reprezentantul românilor din Bulgaria a mai spus că se creează această confuzie între român și «vlah» pentru că se vrea neamul dezbinat, să nu fie uniți toți sub denumirea de român.
Sofia. Diplomație de fațadă
Guvernul de la Sofia îi lipsește pe români de dreptul de a învăța în limba maternă. Astăzi, în Bulgaria mai există o singură școală românească. În anul 1999 Liceul «Mihai Eminescu» de la Sofia și-a reluat activitatea după o întrerupere de 51 de ani. Această instituție de învățământ românesc, care funcționează mai mult pe bază de reciprocitate între statul bulgar și român, este un «liceu de fațadă», susțin mai mulți români din Bulgaria. «Liceul a fost deschis la Sofia, acolo unde sunt 100 de români, în loc să fie amplasat în regiunea Vidinului, unde este o masă compactă de români, în număr de 50 de mii».
Pe 13 iulie curent am efectuat o vizită la liceul românesc din Sofia. Sediul se află în aceeași clădire cu o școală bulgară. Astfel, din cele patru etaje ale instituției, liceul românesc activează pe un singur etaj. La etajul 4. Am încercat să discut cu directoarea liceului, care mi-a răspuns în limba bulgară că am nevoie de permisiunea Inspectoratului școlar de la Sofia pentru a purta orice discuție cu ea.
Nicolay Marinov Patchev, din orașul Kozloduy, profesor de limba română, spune că la liceul «Mihai Eminescu» din Sofia se duc mai mult copii bulgari care vor să învețe cât de cât limba română, ca ulterior, să obțină o bursă de studii în România. «Locul acestui liceu trebuie să fie în regiunea Vidin. Acolo se află cuibul românismului din Bulgaria. și așa am avea posibilitatea să trimitem la un liceu românesc și copii din satele mai îndepărtate, unde nu există nicio școală românească».
Dacă vreți să învățați românește, duceți-vă la Sofia
De aceeași părere este și Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, care afirmă că amplasarea liceului român la Sofia a fost o politică intenționată a statului bulgar și, totodată, este vorba de slăbiciunea politicianului român. Liceul român de la Sofia s-a făcut mai mult în baza orgoliilor din spatele biroului și în niciun caz nu a fost făcut pe bază de reciprocitate.
«Dacă în București există o comunitate bulgară prin care Liceul bulgar «Hristov Botev» servește această comunitate, la Sofia nu există comunitate românească. La Sofia sunt câțiva aromâni. Pe noi ne deranjează că există acest liceu la Sofia, pentru că oricând statul bulgar ne scoate ochii cu acest liceu. Ne spune: «Dacă vreți să învățați românește, duceți-vă la Sofia». Lucru imposibil. Masa compactă de români este aici, la Vidin. Noi vrem liceu românesc la Vidin».
Fără școală românească, merge în clasa I la un liceu bulgar
Oficial, la Vidin nu există școală românească. Lucica Gheorghiev, profesoară de limba română, în mod voluntar mai ține cursuri de limba română la o bibliotecă din Vidin.
Cursurile de limba română sunt frecventate de 12 — 15 tineri. «Am început să ținem cursuri de limba română în regiunea Vidinului atât timp cât s-a desfășurat un proiect susținut din partea guvernului României. Acum nu ne mai finanțează. S-a stopat totul. De un an am început să țin cursurile în mod voluntar, ca să nu se piardă ceea ce am început».
Luni, 16 iulie, am asistat la cursurile de limba română. Cea mai tânără elevă se numește Ioanna și are 7 ani. Acasă a învățat să vorbească în română. «Nu știu să scriu românește și am venit la cursuri. Am început cu abecedarul. Deja pot să scriu puțin. Mă uit după litere și le unesc ca să obțin un cuvânt. Din toamnă merg la școală. Aș vrea la un liceu românesc. Și pentru că nu avem, trebuie să merg la o școală bulgară», spune Ioanna, care în timp ce vorbește cu noi își scrie numele în limba română.
Daria are 19 ani și este din localitatea Kapitanovtsi (Căpitănuț), situată la 6 km de Vidin. În fiecare zi de luni și miercuri vine la cursurile de limba română. «Sunt din familie vlahă și nu vorbesc bine românește. Aici la fiecare lecție avem gramatică. Facem dialog și avem teme pentru acasă», spune Daria, care deja a învățat să scrie și să citească în limba română.
La poliție i-au cerut listele cu elevii care învață în limba română
Florin este elev în clasa VI la școala bulgară nr. 8 din Vidin. Știe să vorbească în română de la părinți și bunici. «Eu sunt român din Bulgaria. Știu să citesc și să scriu în limba română. Vreau să mă fac arheolog și să învăț în România».
Nicolay Marinov Patchev, 72 de ani, din orașul Kozloduy, a început să țină cursuri de istorie încă din anul 1983. «Noi, românii din Bulgaria, am văzut că ne topim și am început să țin ore de istorie cu 17 copii. Le predam istoria graiului matern». În anul 2007–2009 profesorul de istorie a organizat și cursuri de limba română la casa de cultură din orașul Kozloduy, dar și în satul vecin Harlets. Au fost grupe de copii și de adulți, inclusiv un bătrân de 74 de ani, care vrea să scrie în limba străbunilor.
«După 2009 nu am avut posibilitatea să mai facem nimic. Suntem persecutați. Aici există naționalismul balcanic. Pentru că am predat limba română, nu sunt alungat. Sunt azvârlit cu copitele. M-au lăsat fără lucru și sunt invitat cu degetul la poliție. Mi-au cerut listele elevilor care veneau la cursurile de limba română. M-am adresat la ambasada României de la Sofia cu problema dată și mi-au răspuns să nu le dau nicio listă nimic. Se vorbește de mine că sunt românizator. Eu nu sunt românizator. Eu sunt român».
Profesorul de română a fost chemat la inspectoratul școlar din regiune și i s-a spus «nicio limbă română să nu se mai studieze». Nicolay Marinov Patchev spune că limba sa maternă este – limba română. «Mie mama mi-a cântat în română: nani-nani, puiul mamei, și nu în bulgărește. Așa că, acolo unde este scânteie de românism, noi trebuie să o facem flacără, și nu să o lăsăm să piară».
În instituții se vorbește bulgara, la piață – românește
În zona Vidinului nu contează că sunt 50 de mii de români sau 100 de mii, pentru că în instituții oricum se vorbește bulgărește, îmi spune un trecător pe care l-am întâlnit lângă gara de trenuri din Vidin. Acesta mi-a spus că, dacă vreau să aud vorbindu-se românește, să merg la piața agricolă. «La bazar toți vorbesc românește».
Slaviana Neofidova este din localitatea Slanotran, situată la 15 km de Vidin. Zilnic, vinde la piață pepeni galbeni. Ea spune că în localitate toți vorbesc româna. «De aici, de la Dunăre, și până la Marea Neagră numai românește se vorbește. Vorbim româna, cântăm în română. Bătrânii mei n-au știut niciunul bulgărește. Vorbesc doar pe românește. Copiii deja vorbesc româna mai greu, pentru că învață la școală bulgărească».
Violeta Traianova din localitatea Kapitanovtsi susține că în toate satele din jurul Vidinului se vorbește românește. «Limba română am pomenit de la moși-strămoși. La recensământ, mai sunt unii care vorbesc pe românește, dar se declară bulgari pentru că aici s-au născut. Dar una este etnia și alta cetățenia», explică bătrâna, care a împlinit vârsta de 70 de ani.
«Eu vorbesc română. Nu pot să spun ce etnie am pentru că lucrez la primărie și să nu fie probleme», mi-a spus un bărbat la piață, care mi-a cerut să nu-i public numele.
O singură biserică românească – tot la Sofia
Reprezentanții românilor din Bulgaria spun că după anii 2000 au primit un sprijin din partea României. S-au ținut cursuri de română printr-un proiect pilot. Au fost deschise câteva ziare românești. Apoi acest sprijin a devenit tot mai vag, pentru că românii din Bulgaria nu au și cetățenie română, iar astfel, «noi nu aducem voturi României. Am primit mesaje clare din România. Banii vor fi redirecționați către cei care dau voturi. Până în acest an, tot ce a venit ca sprijin din partea României a fost atât de vag și atât de puțin, încât cei care ni l-au acordat au vrut să-și spele fața și să spună doar că ni-l dau. Până la momentul actual, noi considerăm că nu am primit sprijinul necesar. Din partea Bulgariei cu atât mai mult. Bulgaria sprijină «vlahii», pentru că ei sunt puntea de dezbinare și de rupere a românilor», afirmă Ivo Gheorghiev.
Dacă comunitatea românească din Bulgaria nu are parte de școli românești, în ceea ce privește presa și biserica românească – e jale, îmi spune un român din Vidin. «Biserica este încă la etapa în care se salvează pe ea însăși. Am avut o biserică într-o localitate aflată la 20 km de Vidin unde părintele a slujit în limba română. Acum nu mai slujește. O face uneori doar la cerere».
Biserica ortodoxă română «Sfânta Treime» din Sofia este singura biserică românească din Bulgaria care ține de Patriarhia Română. Preotul Neluț Oprea spune că această biserică este frecventată atât de români, cât și de bulgari. Slujba se ține în două limbi. «În mod normal și principial este să se țină slujba în limba română. Dar în varianta în care la ora nouă dimineața, când începe Sfânta Liturghie, sunt numai bulgari în biserică, mi se pare absolut normal să încep în limba bulgară și după aceea, când vin românii noștri de la Ambasada României sau de la Ambasada R. Moldova la Sofia, să continui în limba română».
La Biserica «Sfânta Treime» se oficiază anual în jur de cinci cununii. «Când avem o cununie mixtă între bulgari și români mai chemăm câte un preot bulgar, bineînțeles la voința mirilor». Părintele Oprea mai spune că românii din satele românești vin mai rar pe la biserică, doar când sunt în trecere prin Sofia.
Vizita ministrului de Externe la Sofia și memorandumul
Pe 13 iulie curent, Andrei Marga, ministrul de Externe al României, a efectuat o vizită de lucru la Sofia, la invitația omologului bulgar, Nickolay Mladenov. Marga s-a întâlnit și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri români și ai comunității românești din Bulgaria. La dorința ministrului de Externe al României,
presa nu a fost prezentă la această întâlnire. Însă, imediat după vizita la Sofia, presa românească a titrat: «În timpul vizitei în Bulgaria, Marga a uitat de românii din țara vecină». Asta am auzit și de la alți români din Bulgaria. «Politicienii vin, ne salută și ne spun la revedere. Dar problemele rămân aceleași», mi-a spus un participant român la întâlnirea cu ministrul de Externe.
Tot la 13 iulie curent, Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, i-a transmis la Sofia un memorandum ministrului de Externe, Andrei Marga. În acest memorandum privind drepturile românilor din Bulgaria, conform convenției-cadru pentru apărarea drepturilor minorităților, ratificată de țările membre, se solicită implicarea urgentă și un sprijin acordat de guvernul României în domeniul învățământului și al culturii românești din Bulgaria.
«Limba română să fie studiată în școli ca limbă maternă. Oficierea slujbei religioase să se facă în limba maternă în parohiile cu populație majoritar românească. Un liceu cu predare în limba română și engleză la Vidin. Presă în limba română. Un ansamblu folcloric reprezentativ» – sunt doar câteva dintre punctele din memorandumul adresat ministrului Afacerilor Externe, Andrei Marga.
Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, susține că nu este posibil să se păstreze un neam fără istorie, fără învățământ, fără limbă, fără tradiții. «Ne-am păstrat până acum pentru că am avut tradiții, muzicieni buni care cântau istoria neamului românesc. Așa ne-am păstrat ca neam. Însă nu-i mai avem nici pe aceștia. Au murit. Acum am rămas orfani, din orice punct de vedere. Școală nu avem. Copiii noștri nu mai vorbesc românește, tocmai de aceea că niciodată n-au învățat corect să vorbească. Bulgarii spun despre noi că românii sunt țigani, românii sunt mămăligari, și asta creează o jenă într-o persoană», afirmă Ivo, care a ținut să mai sublinieze că România este și acolo unde e un singur român. Dacă e pe lună, și acolo e România.
Iurie Sanduta
The Hungarians
It is also true that the Hungarians of today look European. But their
roots are Mongolic.
From Britannica :(Languages of the world)
„Racially the Uralic people present an unhomogeneous picture.In
general they may be considered a bland of Europeans and Mongoloid types,with the more western groups(especially the Hungarians,Baltic-Finnic and Erzya Mardvin
groups) being strongly European and those of the Urals primarily Mongoloid”.
From ” De Administrado Imperio”by Constantine Porphyrogenitus
(Byzantine Emperor,950AD)
„These eight clans of the TURKS(Hungarians) do not obey their own
particular princes…,They have for their first chief the prince who comes by succession of Arpad’s family…”
From „The Mongols” By Jeremiah Curtin
„Five groups of Mongols have made themselves famous in Europe:The
Huns with their mighty chief Attila,the Magyars,The Turks or Osmanli,the
Mongol invaders of Russia…”
From „The Decline and Fall of the Roman Empire” By Edward Gibbon.
„The(Hungarians) are distinguished by the Greeks under the proper and
peculiar name of Turks, as descendants of that people who had conquered and reigned form China to the Volga (referring to the Mongols)”.
Gaspar Heltai (1490?-1574) Transylvanian Saxon writer and Painter
„The Huns, who we call now Magyars, when they lived in Scythia they were all hunters” At 373 they started to fled from Scythia and arrived to Pannonia where they settled near the river Tisza”
Mahmud Tercüman’s codex. He wrote to the Turkish sultan Suleiman the first at 1543 AD.
Tercüman gave us a very detailed history how the Huns became Magyars, how they invaded Europe and how they settled to Pannonia later on in a second wave. He gave us direct continuity between Attila and later kings of Hungary, who he consider as one royal dynasty, and its exactly what the older codexes wrote about.
From „The Cambridge Medieval History” edited by J.H.Hussey.
„The form ovyypoi,from which are derived the various names current to
this day among the people of Europe(Old Church Slavonic,UGRI;
Russian,VENGRI;German,UNGARN;English,HUNGARIANS;French,HONGROIS;Italian,UNGHERESI,and so on)comes from the Turkic ethnic name ONOGUR meaning
TEN OGUR”
From „The Thirteenth Tribe” by Arthur Koestler.
„We also hear of a fearful encounter which St.Cyril, the Apostle of
the Slav,had with a Magyar horde in 860,on his way to Khazaria.He was
saying his prayers when they rushed at him luporum more ululantes-HOWLING IN
THE MANNER OF WOLVES”.
From „Britannica”(Languages of the world).
„Recent study indicates that it is posible to speak of a Uralic
racial type,an intermediate stage between the European and the Mongoloid,the
basic features of which are medium-dark to dark hair and eye
colour,relatively small stature and often a concave bridge of the
nose”.
From „Britanica” Hungarian.
„The proto-Hungarians were apparently an ethnic blend of
Ugric(Mongoloid) and Turkish peoples living in western Siberia…The Hungarians were
the scourge of Europe,raiding as far afield as Bremen,Orleans and
Constantinople(the English word OGRE-a men eating man,hideous cruel
man,is a corruption of HUNGAR,attests to their notoriety).
From „1000 years of Hungary” By Emil Lengyel.
„(Hungarian) Folklore speaks about NIMROD the giant,who had two
sons,HUNOR and HAGAR.The former was the ancestor of the HUNS,and MAGOR was the ancestor of the MAGYARS.”
„The experience the Magyars left with the Western world was so
traumatic that even generations later people form the West saw the Hungarians
as apocalyptic monsters. Bishop Otto of Freysing spoke of the exterior of
the Hungarians as ‘ferocious’ at the time of the Crusades :(Their eyes
are sunken,their stature is short,their behavior wild,their language
barbarous,so that one can either accuse fate or marvel at divine
patience for having permitted these monsters the possession of an enchanting
land)”.
From „History of Hungary” By Denis Sinor
„Though, geographically speaking, of European origin, the Hungarians
who settled in the Danube valley were spiritually and materially,
Asiatics, and belonged to the great Central Euroasiatic cultural family whose
members lived dispersed form the Danube to China, from Persia and
India to the Arctic. The Hungarian bows and arrows…were of exactly the same
type as those used in Central Asia. As nomadic peoples generally do, the
Hungarians disliked towns, and even houses, to which they preferred
tents. According to Otto von Freisingen, as late as the middle of the
twelfth century, summer and autumn were still spent under tents”.
„It is, however quite certain that the Mongoloid type was well
represented among them (Hungarians), and that they were, on the whole, of rather
short stature, with short legs, bowed through continuous riding”.
From George Kedrenos (12th century).
(Describing the events which took place in 895).
„The Emperor had sent the Patrician Skllerous to the Turks WHO were
CALLED Hungarians (Oungroi) to convince them to cross the Danube and attack the
Bulgarians…” (At this time the Hungarians used to live somewhere near Bug river,in
a place called Etel-Kuzu).
From John Zonnaras (12th century).
(Describing the events of 895).
„The Emperor convinced the Turks who lived near Danube and who ARE
CALLED Hungarians (Oungroi) to start war against the Bulgars”.
Ahmad ibn Rustah (Xth Cent AD). Persian explorer and geographer
“The Magyars are a race of Turks and their leader rides out with 20,000 horsemen and this king is called k.nd.h and this name denotes their king, for the name of the man who is actually king over them is ĝ.l.h and all the Magyars accept the orders of their ĝ.l.h in the matter of war and defense and the like.”