ROMÂNIA BREAKING NEWS

UNIUNEA EUROPEANĂ, ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, TURISMUL ȘI GEOPOLITICA CHINEI, ÎN 2020 – MOTIVAȚII, PROVOCĂRI ȘI INCERTITUDINI

UNIUNEA EUROPEANĂ, ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, TURISMUL ȘI GEOPOLITICA CHINEI, ÎN 2020 – MOTIVAȚII, PROVOCĂRI ȘI INCERTITUDINI
image_pdfimage_print

Geopolitica nu a fost o temă semnificativă în studiile turismului, deși cercetarea în domeniu s-a remarcat în ultimii ani – printr-o dezvoltare dinamică -, astfel de lucrări provenind, de regula, din exterior, ceea ce poate fi considerat drept ,,cercetare turistică”, analiștii din geopolitică folosind turismul, sau o parte din elementele sale, doar, ca un mod de încadrare a problemelor geopolitice care domină literatura de specialitate.

Din nefericire, în multe cazuri, cercetătorii din turism folosesc termenul „geopolitică” ,,ca un instrument util, pentru a face referire la turism și teritoriul politic unde se desfășoară – și posibilele conflicte sau la politică și turism ca instrument de dezvoltare – în general -, fără vreo legătură explicită cu diferitele teme teoretice care există în literatura geopolitică”.

Este interesant de menționat impactul, din ce în ce mai mare, asupra geografiei regionale, a complexității geopoliticii de la nivel continental până la regiunile de frontieră, modul cum turismul se ,,produce”, în contextul instabilității politice din, unele, astfel de zone.

În actualul context globalist, revine permenent în actualitate Geopolitica Turismului, impusă de trendurile şi dinamica industriei turismului la nivel mondial, mai ales în contextul în care se impun în forţă noi state emiţătoare şi consumatoare de turism: ţările BRICS!.

BRICS este un grup, aparent, lipsit de coeziune, dar aflat în aceeaşi dinamică. Cinci giganţi, cu o dezvoltare demografică excepţională şi cu perspective economice impresionante, dar inegale: Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Sud-Africană. Astfel, în cazul în care diversificarea fluxurilor turistice poate fi explicată printr-o răspândire geografică mai largă a sejururilor, profesioniştii din turism trebuind să-și adapteze ofertele pentru a atrage această nouă sursă de venituri la PIB? In viitor ,,clasă de mijloc”, ce provine din BRICS, ar putea reprezenta 50% din clasa de mijloc a consumatorilor globali de turism. Doar populaţia Chinei, aparţinând clasei de mijloc, în 2030, se previzionează a ajunge la circa 70%!

Dincolo de ,,deschiderea” multor ţări spre industria turismului, ca modalitate de dezvoltare economică, observăm un alt fenomen social, mai  recent, dar la fel de dinamic ca evoluţie precum revoluţia digitală: apariţia unui nou tip de turişti, clasa de mijloc din BRICS!

La cei 1,4 miliarde de turişti înregistraţi de OMT la sfârşitul anului 2018, se vor adăuga aproximativ 1 miliard de turişti din ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), la orizontul 2020, așadar, problemele geopolitice ale turismului devin imperative!

Așadar, ,,clasa de mijloc” reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul mondial în viitorul apropiat, iar, ceea ce caracterizează astăzi turismul mondial este, tocmai, dinamica extinderii sale dincolo de istoricele delimitări: ,,Europa de Vest” şi ,,America de Nord”.

Turismul a fost considerat ca fiind semnificativ atât din motive geopolitice, cât și din motive de dezvoltare economică, mai ales, în teritorii noi – disputate -, Arctica și Africa.

Geopolitica turismului, atât la nivel internațional, regional, cât și local, abordează și turismul Chinei, unde, în perspectiva derulării grandiosului proiect ,,Belt and Road Initiative” – Noile Drumuri ale Mătăsii -, include și analizarea impactului deplasării oamenilor, ca turiști – pe noile rute rutiere, maritime, feroviare și aeriene -, contribuind major la dezvoltarea turismului la nivel mondial.

,,Inițiativa Belt and Road” este un proiect amplu care vizează îmbunătățirea cooperării regionale printr-o conectivitate mai bună între țările aflate pe ,,vechiul drum al mătăsii” și nu numai. Acesta include Centura economică a Drumului Mătăsii pentru partea terestră și Ruta  maritimă a mătăsii din secolul XXI, pentru partea navală.

Viziunea CHINEZĂ

Anul 2018 a fost și unul al premierelor pentru ,,Inițiativa Belt and Road”, care, nu doar că a fost introdusă în constituția Partidului Comunist Chinez – alături de teoria care îi poartă numele lui Xi Jinping -, dar s-a și extins pe plan global, ajungând până în America Latină.

Noile direcții strategice au apărut de asemenea dintr-o perspectivă internațională. China nu mai dorea să fie fabrica planetei, ci banca ei. De aici, dezvoltarea unor structuri de informații financiare și economice de anvergură, precum și adâncirea legăturilor economice cu Europa și, prin Asia Centrală, intervenția lor strategică în căutarea de posibile surse de energie a dus la noi activități pe toate continentele – din care fuseseră excluși de mult. Africa a devenit o zonă atât de importantă pentru China secolului XXI, încât este pe cale de a înlocui UE ca partenerul numărul unu în comerț și dezvoltare. Dovada clară a extinderii către America a venit de la statele sud-americane Panama și Chile care și-au făcut publice intenția de a participa la ,,B.R.I.”. Acest fapt dovedește că B.R.I. nu este doar un proiect local ce vrea să unească China de Europa, ci s-a transformat într-o strategie globală a Chinei.

„O centură, un drum” – One Belt, One road (OBOR) -, a devenit un subiect aprig la nivelul comunității  internaționale.  La un an după ce președintele chinez Xi Jinping a preluat funcția, în anul 2017, a propus această idee, a acestui grandios proiect, cu implicații geopolitice și geostrategice.  La o lună după ce președintele Xi Jinping a propus O.B.O.R.-ul, el a anunțat și o alta nouă idee a asiaticilor, anume, de a înființa ,,Banca de investiții în infrastructură” (AIIB). China, ca mare putere economica, a lansat O.B.O.R. și A.I.I.B. în ideea că ar putea avea o influență tot mai profundă, atât asupra regiunii, cât și la nivel global.

O.B.O.R. este înrădăcinat și inspirat de istoricul ,,Drum al Mătăsii”, și se bazează pe ambele variante de drumuri – maritim și terestru -, propunându-și să extindă schimburile comerciale, de comunicație, cât și culturale, care a fost făcută înainte de a conecta China cu Asia, Europa și Africa. In orice caz, scopul ,,noii initiative a drumului istoric al mătăsii” nu rezidă, doar, din conotația sa comercială, ci și din intenția de a ,,dezvălui” noul potențial maritim al Chinei.

Prin inițiativele O.B.O.R., autoritatea politică chineză vrea să arate adevărata lor puterea politică, propunând parteneriatul economic aliaților săi asiatici, dar și celorlalte națiuni din lume. La început, s-au implicat 64 de economii, dar domeniul său de aplicare s-a extins la peste 100 de state, sub anumite forme de cooperare. Două grupuri de economii sunt definite – în urma clasificării grupurilor de țări, de către FMI -, astfel, există: economii avansate și economii emergente ori în curs de dezvoltare (România se află în cea de a II-a grupă – n.a.).

Dar, care economii sunt legate de inițiativa ,,Belt and Road”?

Răspunsul a fost dat de însuși președintele Xi Jinping, în discursul său de deschidere a proiectului ,,Belt and Road”: ,,De acum înainte, doar, economiile participante la B.R.I.!”

Lansarea O.B.O.R. și A.I.I.B. ajută China să acceseze resursele naturale din alte țări, precum și extinderea puterii sale regionale spre Arctica și în spațiul cosmic, care se reflectă în logica geopolitică a Chinei. Printre altele, China (își mai) dorește, ca în 2035 să întreacă SUA și să devină prima putere din lume, iar în 2049, cu prilejul centenarului RPC, steagul chinezesc se dorește a flutura pe Marte, adică, … pe ,,Planeta Roșie”.

Motivațiile ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, se regăsesc printr-o sintagmă propusă de inițiatori: ,,Win – win cooperation”, concretizate pe următoarele direcții de acțiune:

–          Conectivitatea infrastructurii este baza dezvoltării prin cooperare. ,,Ar trebui să promovăm conectivitatea terestră, maritimă, aeriană și cibernetică, să ne concentrăm eforturile pe drumuri, orașe și proiecte cheie, să conectăm rețele de autostrăzi, căi ferate și porturi maritime. Obiectivul construirii a șase coridoare economice majore în cadrul Inițiativei „Belt and Road” a fost stabilit și ne străduim să-l îndeplinim.” (Xi, J., 2017).

–          Deschidere – „Ar trebui să îmbrățișăm lumea exterioară cu o minte deschisă, să susținem regimul comercial multilateral, să promovăm construirea de zone de liber schimb și să promovăm liberalizarea și facilitarea comerțului, turismului și a investițiilor. Desigur, ar trebui să ne concentrăm, de asemenea, pe soluționarea problemelor precum dezechilibrele în dezvoltare, dificultățile de guvernare, diviziunea digitală și să facem globalizarea economică deschisă, incluzivă, echilibrată și benefică tuturor. ”(Xi, J., 2017)

–          Inovație – „Ar trebui să urmărim dezvoltarea bazată pe inovație și să intensificăm cooperarea în domenii de frontieră, cum ar fi economia digitală, inteligența artificială, nanotehnologia și calculul cuantic, să promovăm dezvoltarea de cloud computing și orașe inteligente, astfel încât să le transformăm într-un sistem digital ,,drumul mătăsii secolului XXI”. ” (Xi, J., 2017a)

–          Dezvoltare durabilă – China propune o implementare holistică a B.R.I., care acoperă o serie de aspecte, importante pentru atingerea obiectivelor la orizontul 2030, ce includ și: Pacea; Ecologie și mediu; Conservarea apei; Societatea civilă (… Moștenirea istorică și culturală ar trebui să fie complet exploatată pentru a dezvolta în comun produsele turistice și a proteja patrimoniul. Trebuie să consolidăm schimburile între parlamente, partide politice și organizațiile neguvernamentale, … cooperarea împotriva corupției, … astfel încât B.R.I. vor fi un drum cu standarde etice ridicate. ”(Xi, J., 2017)).

–          Securitate energetică și alimentară,

–          Dezvoltare regională mai echilibrată și îmbunătățirea eficienței.

B.R.I. își propune să creeze noi piețe, să faciliteze comerțul și investițiile, inclusiv cu o mutare a capacității de producție către locul unde există o cerere pregătită (care rezultă, de exemplu, din investiții noi în infrastructură) sau unde factorii de producție sunt mai ieftini – un proces care a caracterizat, de asemenea, dezvoltarea în trecut a țărilor avansate.

China este o mare economie aflată, ea însăși, în tranziție. Accelerarea dezvoltării sale, luând în considerare condițiile de concurență echitabilă, păstrând, de asemenea, consecvența cu motivațiile menționate mai sus, ar fi benefică pentru comerț, creștere globală și prosperitate în regiune. Aceste obiective pentru o creștere durabilă largă se asortează foarte bine cu cele ale O.C.D.E. (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), prin care China  beneficiază de o implicare și mai mare, pentru a ajuta la accelerarea procesului de tranziție.

În perioada 2015-2018, valoarea investițiilor a fost mai mare decât în anii precedenți, iar  compoziția acestora s-a îndreptat spre un set de industrii mult mai diversificat.

Principalii beneficiari ai ,,schimbării” vor fi: ​​agricultura; tehnologiile, transportul (în special aerian, maritim și feroviar); turismul; și „altele” (inclusiv producția bunurilor de consum).  Cu toate acestea, deși, unele dintre temele identificate ,,rezonează”, fără îndoială, cu rolul turismului ca subiect de analiză, este surprinzător faptul că în contextul expansiunii turismului chinezesc, nivelul ospitalității europene pentru noul tip de ,,consumatori” nu a fost, încă, adaptat corespunzător, din motive diverse, inclusiv de ordin (geo)politic.

Principalele tendințe pe această piață, în creștere se schimbă mai rapid decât în ​​alte părți, deoarece mediul și atitudinile se schimbă rapid, datorită apariției ,,milenialilor” chinezi (generația mileniului III), a dorinței de experiențe extraordinare, alegerea unor destinații apropiate naturii, care promovează relaxarea fizică și mentală, o formă de ,,deschidere”  eficientă pentru a descoperi  lumea – și ca o modalitate de dezvoltare personală -, sau alte tendințe, de exemplu, nightlife, cultura, oenologie, etc..

Pe de alta parte, grupurile emergente, au luat amploare pe piața chineză a călătoriilor, reprezentate cu predilecție de femeile chineze  – care au mai mult timp să călătorească și să cheltuiască bani -, precum și de comunitatea LGBTQ (circa 5% din populația chineză), un segment cu potențial ridicat, ce călătoresc foarte mult, și participa la evenimente festive.

Studenții chinezi care studiază în străinătate – care au alocații anuale de zeci de mii USD -, ceea îi face o țintă atractivă pentru turismul european. Acești studenți pot fi de asemenea de neprețuit în promovarea mărcilor occidentale prin intermediul social media chineze, într-un moment în care, încă, există, probleme pe plan intern.

 

Turismul chinezesc, așadar, este o oportunitate enormă de afaceri, într-o lume a profitului. Este arhi-cunoscut faptul că anul 2018 a fost declarat ,,anul turistic oficial UE-China”, destinațiile turistice ale UE înregistrând o creștere anuală de 5,1% la sosirile de turiști ce proveneau numai din China.

Țările din Europa Centrală și de Est – aflate pe prima poziție în topul preferințelor turiștilor chinezi -, au înregistrat o creștere de + 10,6%, în timp ce țările occidentale, în mod tradițional mai populare – Anglia, Franța și Germania -, și sudul UE au înregistrat o creștere puternică (+ 6,1% și respectiv + 5,2%).

Se estimează că numărul turiștilor chinezi în Italia va continua să crească în 2020 – care a fost desemnat „Anul culturii și turismului Italia-China”, iar anul 2021 va marca și a cea de-a 50-a aniversare a legăturilor diplomatice dintre cele două țări. Potrivit autorităților turistice italiene, aproximativ 3,5 milioane de călători chinezi au vizitat Italia – până la sfârșitul lunii octombrie, 2019 -, iar acești turiști aleg din ce în ce mai mult să viziteze destinații inegalabile din țară, deoarece caută experiențe de călătorie unice.

Apoi, cele trei destinații din sud-estul Europei, din ce în ce mai cunoscute, și tot mai solicitate, au devenit: Croația, Ungaria și Estonia. Urmează Serbia – aflată într-o bună vecinătate cu Croația -, care a înregistrat, de asemeni, un număr record de  turiști chinezi – circa 92.000 -, în primele 8 luni ale anului 2019. Pentru sârbi, prin vocea președintelui lor, Aleksandr Vucic, ,,China este cel mai onest și de încredere prieten”. Explicabil: China nu a recunoscut independența Kosovo, apoi, a ajutat la reconstrucția podurilor peste Dunăre – distruse de bombardamentele NATO, din 1999 -, și au făcut investiții masive în obiective industriale, de interes comun. Pe de altă parte, Serbia, este recunoscută și considerată ca ,,principala poartă de intrare în regiune și în UE”.

Să nu ignorăm ,,câteva” cifre statistice: în anul 2019, China număra 1,4 miliarde de locuitori, adică de 4 ori mai mult decât SUA și de 21 de ori mai mult decât Marea Britanie, etc.. De asemenea, este a treia cea mai mare țară din lume și reflectă diversitatea sa: 24 de etnii și în jur de 200 de limbi vorbite. Turiștii chinezi reprezintă o parte a clasei de mijloc și a clasei superioare, respectiv 18% din populația chineză, adică, vreo 250 de milioane dintre ei! Prin urmare, atragerea turiștilor chinezi, deși, pare complicată, nu este imposibilă, căci, în 2018 au călătorit prin lume circa 220 de milioane de turiști chinezi.

Cu toate acestea, totuși, au tendințe comune de călătorie, în ceea ce privește gusturile și comportamentul turistic. Deși, destinațiile preferate sunt în principal țările apropiate: Coreea de Sud, Taiwan, Japonia și Thailanda, Europa îi atrage cel mai mult – cu 24,6% din cotele de piață pentru Franța, 15,6% – Germania, 9,2% – Elveția și 8,7% pentru Spania.

Pentru călătoriile mari și costisitoare, turiștii chinezi preferă Europa, atrași de diversitatea ei culturală și patrimonială, în pofida perturbărilor provocate în vestul Europei de acțiunile teroriștilor islamiști și a tulburărilor sociale, deseori, cu un vădit caracter rasist și xenofob, ceea ce a indus un sentiment de insecuritate și nesiguranță. Pentru oficialii U.E., a fost un semnal, nedorit, că ar putea pierde o importantă sursă de venituri, produsă de industria ospitalității, în principalele țări vest-europene, beneficiare.

,,Când industria chineză de turism chestionează publicul cu privire la destinațiile sale de vis, niciun loc nu se situează mai presus de Europa”, se scria, mai anul trecut – într-un articol din New Yorker -,cu o disimulată invidie, despre opțiunile turismului chinezesc. Când conducerea politică a Chinei a început să permită cetățenilor săi să călătorească pe scară largă în străinătate, după 1997, turiștii chinezi „au câștigat repede o reputație de oaspeți pasionați”.

Spre ,,uimirea” întregii lumi occidentale – despre creșterea economică cu adevărat uimitoare a Chinei -, majoritatea chinezilor își văd, încă, țara mai ,,depărtată” ca Occidentul.

„Tinerii consumatori chinezi consideră proprietatea și apartenența ca designeri la brandurile de succes ca pe o formă de capital social”, conform raportului ,,McKinsey Luxury China 2019”. „Nu este vorba doar de bunuri de folosință cotidiană, ci și o alegere a stilului de viață care îi marchează ca parte distinctă dintr-o comunitate exclusivă. Majoritatea acestor tineri consumatori sunt ,,recenți” pe piață, prezentând atât o oportunitate tentantă, cât și un imperativ implicit pentru ca brandurile să rămână actuale sau riscă să piardă în fața rivalilor mai experimentați din punct de vedere digital.” Acești studenți au suficientă putere de a cheltui pentru a contura piețele de lux occidentale. Brandurile britanice, de exemplu, se luptă de când țara lor a votat pentru Brexit, în 2016.

Brexit-ul va mai creează incertitudine, cu siguranță, spun analiștii. Dar, studenții chinezi nu acordă o atenție deosebită rumorilor create de tabloide, căci, ei ,,creează lira sterlină”, ceea ce înseamnă că Londra este mai accesibilă decât a fost până acum. În plus, Marea Britanie și-a relaxat vizele de lucru pentru studenții chinezi, în timp ce situația politică îi face pe localnici mai precauți ca niciodată în ceea ce privește cheltuirea banilor pe bunuri de lux, opusul fiind valabil (doar) pentru studenții chinezi, care își fac (și) casă din Londra.

Și, totuși, unde se află România, în acest context?!

Referitor la relaţiile economice dintre China şi România, s-a sesizat că partea română manifestă o anumită reţinere. Greu de înţeles de unde pleacă această reţinere!?

Ne lămurește un expert, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China (CCIRC), Nicolae Vasilescu, care, la o întâlnire cu mediul de afaceri, a declarat – în septembrie 2019 -, într-un interviu pentru AGERPRES: … ,,În relaţia interguvernamentală între cele două ţări a existat întotdeauna o discrepanţă între vorbe şi fapte. Toate ţările din Europa Centrală şi de Est se pot mândri măcar cu un proiect pe care l-au făcut cu China. Deşi noi (România – n.r.) suntem foarte buni la vorbit, noi nu putem arăta cu degetul spre nimic. Negocierile care au loc între companiile româneşti şi companiile chineze, sau între statul român şi cel chinez, pot să vă spun că există, aşa, … un pic de plictiseală la nivelul părţii chineze față de acest neprofesionalism. China este interesată să aibă relaţii economice foarte bune cu ţările Uniunii Europene, dar, în primul rând cu UE – şi se discută foarte mult despre această relaţie -, şi cred că asistăm la schimbarea unor poli de putere mondiali. Şi, după cum se vede din ultimele evenimente politice internaţionale, cred că viitorul aparţine unei relaţii foarte bune, poate mult mai bună decât este acum între UE şi China, pentru că se poate vedea cu uşurinţă cum se creează un nou pol de putere Rusia-SUA, pe de o parte, și China-UE, pe de altă parte. Vorbim despre o ţară foarte mare, iar China ştie tot, iar dacă cineva îşi imaginează că ei nu cunosc relaţiile economice şi comerciale din ţările europene, înseamnă că nu înţelege nimic din tot ce înseamnă cooperarea internaţională şi politică. (…) China îşi creează în funcţie de asta toate proiectele şi programele pe termen lung, ţinând cont de aceste realităţi din ţările europene. China este prezentă mai pe toate continentele cu investiţii şi are experienţe în majoritatea ţărilor lumii, şi de multe ori, este şi cea care poate să facă şi o comparaţie de piaţă. China ştie foarte bine ce se întâmplă în Africa, aşa cum ştie foarte bine ce se întâmplă în UE. (…) Aşa cum foarte multă lume ştie, nimic nu este întâmplător în China, deşi din punct de vedere al economiei – sistemelor comerciale capitaliste -, putem vorbi fără reținere despre o libertate economică totală, iar la nivelul proiecţiei de perspectivă a economiei chineze nici nu putem să nu ne gândim că la fiecare cinci ani, îşi consolidează programele pe 20-30 de ani. (…) Ştiind tot ce se întâmplă sunt surprinşi că suportul ce-l pot aduce prin infuzia de capital nu e primit cu mare entuziasm”.

 

În concluzie, China cu cât devine mai avansată, cu atât mai mare va fi ,,rata” așteptărilor chinezilor de la U.E.. Celălalt lucru care trebuie să vină în întâmpinarea acestor așteptări înalte, este tradiția bine stabilită a Chinei pentru o ospitalitate meticuloasă. Dacă detaliem standardele chinezești în ceea ce privește ospitalitatea, verdictul devine extrem de riguros: „Ospitalitatea are o mare importanță pentru China”. De aceea, pentru a veni în acord cu cerințele de ospitalitate, mulți tour-operatori din U.E. s-au adaptat – vrând/nevrând -, obținând de la Academia Națională de Turism a Chinei certificarea calitații serviciilor acordate turiștilor chinezi, printr-un atestat – recunoscut internațional -, denumit ,,Welcome Chinese”.

Evoluţia Chinei de la stadiul de ţară săracă, la statutul de a doua mare economie a lumii, indică un fapt incontestabil, anume, că autorităţile de la Beijing sunt „în mod natural un susținător ferm al unei economii globale deschise (…), fiind dispuse să împărtășească oportunități imense de creștere rapidă cu toate țările lumii, România nefăcând excepție”.

Evident, România nu face excepție, dar nu exceptează prin nimic, ca să răspundă pozitiv la această ofertă – și provocare, proiectul Belt and Road Initiative -, din partea celei mai mari puteri economice și comerciale a lumii și, totodată, cel mai mare emițător de fluxuri turistice.

Așa cum evidenția preşedintele CCIRC în interviu: … ,,România ar trebui să vină pe piaţă cu o ofertă serioasă în domeniul turismului. Chinezii sunt cei mai costisitori – (cheltuitori – n.a.), din punct de vedere financiar -, turişti pe care-i are lumea. (…) Europa centrală este plină de turişti chinezi, dar şi-n celălalte ţări ale UE. În loc să facem un produs pentru această piaţă, noi am desfiinţat biroul de turism de la Beijing, însă o linie aeriană Bucureşti- Beijing ar apropia relaţia interumană dintre cele două ţări. China ar putea deveni unul dintre principalii pareteneri de afaceri pentru România. Camera de Comerț și Industrie România-China a pus bazele primului proiect destinat promovării produselor românești pe piața celui mai influent stat din Asia. Unul dintre principalele obiective ale sucursalei Shanghai a Camerei de Comerț și Industrie România-China este să promoveze produsele românești, inclusiv cele turistice, pe piață din China. Prin programul de turism „OK România” – ce va fi lansat oficial de către CCIRC în vara anului 2020 -, dorim să atragem cât mai mulți cetățeni chinezi în România și în Europa de est. Programul este conceput cu sprijinul Ambasadei României la Beijing, și este primul proiect de acest gen din România destinat exclusiv Chinei”.

Majoritatea analizelor de piață se referă în primul rând la comportamentul de cumpărare și la factorii demografici ai turiștilor chinezi. Cu toate acestea, nu există aproape niciun raport/studiu care să explice nevoile emoționale ale acestor turiști. Dacă cineva se întreabă cum să ofere produse și servicii personalizate de călătorie pentru piața chineză – în Europa -, atunci este recomandat să se țină cont de următoarele caracteristici ale turiștilor chinezi pe baza unor expertize profesionale:

–          ,,Primul lucru pe care trebuie să-l cunoaștem despre turiștii chinezi care vizitează Europa este, probabil, faptul că nu se poate aprecia cu exactitate în ce măsură vor putea fi satisfăcute cu adevărat așteptările lor. Cel de-al doilea lucru pe care trebuie să-l cunoaștem este că pentru oficialii turismului european  – și pentru tour-operatori -, turiștii chinezi sunt al doilea cel mai mare consumator global din lume”.

Bref! Importanța pieței chineze este considerabilă pentru turismul din U.E., în general. Obiectivul principal al tour-operatorilor europeni ar consta în pregătirea și ,,echiparea” industriei turistice pentru a putea răspunde eficient cerințelor specifice ale turiștilor chinezi, etc. ….

 

Așadar, cine este China, cine sunt acești turiști chinezi și cum poți să-i ,,capturezi” în strategiile de turism și marketing – fără a ignora aspectele sau conotațiile geopolitice -, este o ,,temă” ce trebuie abordată din ce în ce mai serios și cu mult profesionalism.

Să nu ignorăm esențialul, rezumat prin câteva fraze semnificative, extrase selectiv din  tradiționalul mesaj al președintelui Xi Jinping către poporul chinez, pe 31 decembrie 2019, vorbind despre locul Chinei în lume, prilej prin care acesta și-a ,,expus” dorințele, la sfârșitul unui an, dar și al unui deceniu esențial pentru China și lumea întreagă.

Președintele Xi a făcut o retrospectivă a marilor evenimente internaționale – printre altele și al doilea Summit al Forumului „Belt and Road” pentru cooperare internațională -, „arătând lumii o China civilizată, deschisă și incluzivă”. A prezentat cu încântare performanțele economice ale Chinei și progresele semnificative înregistrate în ultimul an: …”Oriunde ne uităm, vedem noi schimbări în peisajul socio-economic, politic, un nou climat”, […] dar și un mediu tot mai curat, un cer mai albastru, situri turistice mai accesibile și mai bine adaptate”.

Aceste evenimente au fost recunoscute și salutate, la nivel universal, ca dovezi suplimentare ale dorinței Chinei de a-și asuma responsabilitățile ca o mare putere economică și de a crea o comunitate de destin pentru umanitate.

Pentru orice observator atent al spațiul asiatic – indiferent dacă este veteran sau novice, în domeniu -, un asemenea discurs, ce demonstrează o remarcabilă elocvență retorică, neobișnuită pentru europeni, ilustrează profunda și multimilenara înțelepciune a Chinei și confirmă, încă odată, rolul neprețuit, exemplar și central al Chinei în concertul națiunilor.

Bibliografie selectivă:

–          Copețchi – Kopecky, M., Geopolitica turismului în România, Ed. BREN, București, 2016.
–          Derek Hall, Tourism and Geopolitics – Issues and Concepts from Central and Eastern Europe, CAB International, British Library, London, UK, 2017.
–          Xi Jinping, The Governance of China, Foreign Languages Press, Beijing, China, 2017.
–          Wang Xiong, China în epoca vitezei – Dezvoltarea căilor ferate rapide, Ed. Corint, Buc., 2019.
–          Chinese Geopolitics: continuities, inflections, uncertainties – IV Online magazine – Oct. 2018
–          Le tourisme des chinois – une opportunite a saisir, Etude d’Alliance 46.2, Fev. 2017.
–          „The Belt and Road, Win-win cooperation”- Handbook, Beijing Language and Culture University Press, 2018 .
–          „The Belt and Road Initiative in the global trade, investment and finance landscape”, in OECD Business and Finance Outlook 2018, OECD Publishing, Paris,
–          European Travel Commission, mars 2019, 2018, Année du tourisme UE-Chine.
–          UNWTO – Barometer Vol. 17 (Jänner 2019).
–          Chinese Academy, et al., (2017); Silk Road Fund,
–          General Situation of 2018 Tourism Market – (http://eng.ctaweb.org)
–          www.tourism-review.com
–          www.silkroadfund.com.cn/enweb/
–          http://caiec.mofcom.gov.cn/article/g
–          http://dx.doi.org/
–          International Viewpoint – online socialist magazine, July 2018
–          China DAILY
–          South China Morning Post
–          www.asiatime.com

 

Author: Mihai COPEȚCHI – KOPECKY
(Romania-China Chamber of Commerce and Industry – Travel and Business Department)

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: