Ungaria SINDROMULUI Trianon – Conferință la București

Conferinţa de Pace de la Paris, deschisă la 5/18 ianuarie 1919 a consacrat actele de unire din anul 1918, când Basarabia (27 martie 1918), Bucovina (28 noiembrie 1918) şi Transilvania (1 decembrie 1918) s-au integrat, prin voinţa liber exprimată a locuitorilor lor, în Regatul Român.

Prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a recunoscut noile realităţi existente la încheierea primului război mondial. Decizia de la Versailles, deşi confirmată internaţional a fost însă permanent contestată de către Ungaria.

Problematica acestui tratat va fi analizată de invitaţii noştri, istoricii Ion Calafeteanu, Alexandru Ghișa şi Robert Stânciugel. Dezbaterea are loc joi 26 septembrie 2019, ora 18:00 în Sala „Podul Măsoaiei”, Calea Victoriei nr. 120. (intrarea prin curte, la etajul I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, între Puterile Aliate, printre care și România, învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte pentru români. În data de 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei cu România. Odată cu semnarea Tratatul de la Trianon, parlamentarii unguri și-au manifestat intențiile revizioniste. – Jurând solemn să înfăptuiască reînvierea Ungariei Milenare, prin politica de revizuire a granițelor, prin propagandă revizionistă, prin rețele de spionaj, prin formațiuni paramilitare, c caracter terorist și revanșard -.

„Sindromul Trianon”, rămâne un fenomen incontestabil, la aproape 100 de ani, de la semnarea acestui tratat, intențiile revizioniste ale Ungariei n-au încetat.

Manifestarea se înscrie în cadrul proiectelor Institutului Frații Golescu, consacrate sărbătoririi a 100 de ani de la Consfințirea Marii Uniri.