Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.
În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.
De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?
Un proiect născut mort
De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.
Probleme în serie
Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).
Secui vs scoțieni
Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.
Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis.
Sursa: Capital
[…] R.B.N. Press / 18 SEPTEMBRIE 2014/ Un „Ținut Secuiesc” independent teritorial, va sucomba econ… […]
[…] Un „Ținut Secuiesc” independent teritorial, va sucomba economic înainte să apuce liderii UDMR… […]