ROMÂNIA BREAKING NEWS

Deși nu are viabiliatet economică, un parlamentar maghiar îndeamnă ungurii să voteze autonomia Ținutului Secuiesc

Deși nu are viabiliatet economică, un parlamentar maghiar îndeamnă ungurii să voteze autonomia Ținutului Secuiesc

Parlamentarul maghiar Gaudi-Nagy Tamas, membru în Alianta tinerilor de dreapta- Mișcarea pentru o Ungarie mai bună,  Director General al Serviciului Național pentru Asistență Juridică, a scris pe site-ul său un text incendiar prin care îndeamnă maghiarii să voteze pe onlinereport.ro pentru autonomia Ținutului Secuiesc.Scrie online report și preluat de romaniabreakingnews.ro

Iată ce scrie parlamentarul maghiar: “Europa și România trebuie să aleagă: vor urma drumul pașnic și de succes al Tirolului de Sud sau drumul sângeros din Kosovo, acesta din urmă ducând la formarea unui nou stat, recunoscut în prezent de majoritatea statelor ONU”.

Articolul de pe site-ul său a fost preluat de mai multe site-uri de știri din Ungaria, dintre care, cel mai important, alfahir.hu a scris următorul articol (l-am tradus și l-am reprodus integral):

“Gaudi îndeamnă la votarea chestiunii autonomiei Ținutului Secuiesc

Votați cu « da » pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc pe un site românesc ! – a îndemnat Gaudi-Nagy Tamas, care pe lângă aceste încurajări, demonstrează prin exemple sugestive de ce autonomia Ținutului Secuiesc nu este o idee nerealistă.

Vă rog ca în cel mai scurt timp posibil să sprijiniți autonomia Ținutului Secuiesc prin voturi favorabile, acest site românesc realizând un sondaj de opinie, iar până în clipa de față, voturile pentru sunt în avantaj simțitor. Nu strică, ba chiar este benefic să dăm și aici un semnal evident astfel încât opinia publică românească să înțeleagă că această chestiune nu poate fi negată sau amânată în continuare.

Ținutul Secuiesc este de 5 ori mai mare decât Luxemburg, totuși acesta din urmă este o țară independentă cu drepturi depline. Mai mult decât atât, este țara care a dat Europei personalități ca : Comisarul european pentru justiție (V. Reding), Președintele Consiliului Europei în Adunarea Parlamentarム(M. Brasseur) și Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului. În plus, Partidul Popular Eurpean își dorește un parlamentar luxemburghez (J-C. Juncker) ca viitor președinte al Comisiei UE.

În comparație cu aceasta, trebuie să recunoaștem că ar fi o propunere modestă ca, asemenea Tirolului de Sud, Ținutul Secuiesc să primească un statut autonom, un drept crucial în ceea ce privește exploatarea propriilor resurse și rezolvarea problemelor comunității locale. De asemenea să devină o zonă administrativă indivizibilă, dreptul la auto-guvernare și la un guvern regional corespunzător cu numărul locuitorilor, statutul de co-național, limba maghiară oficializată, Universitate finanțată de stat și așa mai departe.

Europa și România trebuie să aleagă : vor urma drumul pașnic și de succes al Tirolului de Sud sau drumul sângeros din Kosovo, acesta din urmă ducând la formarea unui nou stat, recunoscut în prezent de majoritatea statelor ONU.

În direcția acestui drum fiecare pas ar trebui sprijinit, chiar și atunci când pașii sunt mai reținuți, cum ar fi mitingul recent din Târgu Mureș, care nu a produs un effect de catharsis. Interzicerea protestului nu a fost însă contestată de conducerea Consiliului Național Secuiesc . Au fost desigur și elemente care i-au încurajat pe protestatari : mulți oameni pur și simplu au mărșăluit și a au  înfruntat jandarmii români, iar un steag colonial simbolizând UE a fost făcut cenușăƒ.

Este scandalos faptul că, folosind pretextul celor întâmplate la Târgu Mureș, Victor Ponta și președintele Traian Băsescu, concurând unul cu celălalt, se străduiesc să îl prezinte ca o persoană indezirabilă pe Vona Gabor, președintele partidului de Dreapta din Ungaria care a răspuns cu o scrisoare concisă și la obiect la aceste măsuri care reflectă de fapt teama oamenilor politici din România față de autonomia Ținutului Secuiesc.

Oare președintele României a urmat sfatul lui Frunda Gyorgy, fost senator UDMR și reprezentant la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei? Cum bine se știe, în prezent el este un consilier al primului-ministru, care a stat lângă acesta la sesiunea plenară a Adunării Parlamentare din Consiliul Europei anul trecut la Strasbourg.  Atunci i-am cerut lui Victor Ponta adoptarea unui statut autonom Ținutului Secuiesc.

Cred și simt că mișcarea pentru autonomia Ținutului Secuiesc va avea succes și toată aceasta va avea un efect puternic asupra tuturor comunităților maghiare și aspirațiilor lor la autonomie. De aceea este vital să-i sprijinim cu toate mijloacele pe frații noștrii secui. Să nu uităm : care a fost în martie punctul 12?”

Un fragment din articolul scris de parlamentarul Gaudi a fost preluat și de site-ul de știri kuruc.info care scrie:

“Gaudi îndeamnă la votarea chestiunii autonomiei Ținutului Secuiesc pe un ziar romanesc  

Vă rog ca în cel mai scurt timp posibil să sprijiniți autonomia Ținutului Secuiesc prin voturi favorabile, acest site românesc realizând un sondaj de opinie, iar până în clipa de față, voturile pentru sunt în avantaj simțitor.

Articolul parlamentarului maghiar a fost preluat integral și de site-ul brassai.info. 

Acestor site-uri de știri, li s-au adăugat și alte site-uri din Ungaria care își îndeamnă cititorii să voteze autonomia Ținutului Secuiesc pe onlinereport.ro, de exemplu: http://www.klanhaboru.hu,

Apelurile lansate de site-uri ungurești au avut efect: în doar câteva ore, mii de oameni au votat în sondaj pentru autonomia Ținutului Secuiesc. În acest moment se înregistrează 3.936 de voturi pentru autonomia Ținutului Secuiesc și doar 261 de voturi împotrivă. 

Update: Și site-ul partidului extremist Jobbik a preluat articolul scris de parlamentarul maghiar. Și site-ul deres.tv. a preluat articolul. 

Traducere:  Erika Istvan / Sursa: onlinereport.ro prin romanibreakingnews.ro

R.B.N. Press / / Un „Ținut Secuiesc” independent teritorial, va sucomba economic înainte să apuce liderii UDMR să se bucure.

Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.

În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.

De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?

Un proiect născut mort

De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.

Probleme în serie

Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).

Secui vs scoțieni

Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.

Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis.

One Comment

Leave A Reply