ROMÂNIA BREAKING NEWS

Exclusiv! UN DOCUMENT CLASIFICAT ȘI SCURGERILE DE INFORMAȚII PE AXA : BUCUREȘTI-MOSCOVA-KIEV

Exclusiv! UN  DOCUMENT  CLASIFICAT  ȘI  SCURGERILE  DE  INFORMAȚII  PE AXA :  BUCUREȘTI-MOSCOVA-KIEV

Recent a venit la redacție „Zâna cea bună”, care ne-a lăsat un document clasificat. Este vorba despre o „Notă de convorbire” din data de 9 aprilie 2013, care este redactată de către ambasadorul R.Moldova la București, Excelența-Sa Domnul Iurie Reniță. „Nota de convorbire” se referă la o întâlnire din data de 8 aprilie a.c., între Ministrul delegat pentru Românii de pretutindeni – Domnul Cristian David cu partea reprezentanților R. Moldova, reprezentată de Doamna Mihaela Butariu – Consilier din Cabinetul Ministrului delegat și Doamna Ministru – Consilier Mariana Braduțan.

Scopul întrevederii s-a referit la rezultatele vizitei recente la Chișinău a Domnului Minstru Cristian David. Au fost analizate mai multe aspecte printre care:

–         Ministrul Cristian David și-a exprimat satisfacția pentru vizita consistentă desfășurată în R.Moldova, în perioada 27-28 martie 2013, ocazie cu care a purtat un dialog deschis și productiv cu toți factorii politici. Domnul Ministru a opinat că indiferent de soluția politică care va fi identificată la Chișinău pentru situația actuală, aceasta nu va afecta în nici un fel determinarea fermă a României de sprijinire continuă a parcursului European a R.Moldova.

–         Domnul Ministru Cristian David a făcut referire la vizita în regiunea Transnistria și discuțiile utile cu cadrele didactice din școlile românești, ceea ce a permis conturarea unor viitoare proiecte și pentru această zonă. S-a discutat despre alocarea unui număr de „burse dedicate” din partea României pentru elevii transnistreni.

–         Domnul Ambasador Iurie Reniță și-a exprimat gratitudinea pentru suportul constant al părții române acordat R.Moldova în proiectul integrării în Uniunea  Europeană precum și în domeniul educației și culturii, făcându-se referire la cele 5000 de burse anuale oferite de Statul Român și la edificarea Bisericii Maramureșene de la Soroca. S-a mai făcut referire la necesitatea valorificării și mai consistente a patrimoniului cultural comun, care face ca relația dintre cele două State Românești să fie una specială.

–         S-a discutat despre necesitatea consolidării eforturilor comune pe teme ca educația, cultura și a unirii forțelor pentru construirea în comun de școli, biserici, etc.

–         Domnul Minstru Cristian David a adus în discuție și problema comunităților românești din Ucraina și a propus „să ne coordonăm acțiunile ăn acest sens, căci cea mai mare problemă comună atât pentru etnicii români, cât și moldoveni o reprezintă „ASIMILAREA FORȚATĂ” astfel încât dacă nu se va acționa mai târziu va fi o situație mult mai greu de reparat”.

–         S-a convenit menținerea unui dialog constant între Ambasada R.Moldova și această structura specială a M.A.E. Român.

 

Textul documentului este semnat de Excelența-Sa Domnul Iurie Reniță – Ambasador al R.Moldova la București.

Până aici toate bune și frumoase, mai ales că atât Domnul Ministru Cristian David cât și Domnul Ambasador Iurie Reniță sunt de o onestitate ce nu poate  fi pusă la îndoială și de o înaltă probitate morală. Problema care apare este următoarea: Ambasadorul în funcție Iurie Reniță trimite acest raport în mod firesc Ministrului de Externe de atunci al R.Moldova – Domnul Iurie Leancă. Între timp Domnul Iurie Leancă a fost promovat, fiind desemnat Premier al R.Moldova, funcție pe care o ocupă și în prezent. Nu putem trece cu vederea faptul că Dl.Iurie Leancă a lucrat în MAE al R.S.S.Moldovenești încă din anul 1986. Lăsăm la o parte faptul că mama Premierului Leancă este de etnie bulgară, dar nu putem trece cu vederea faptul că în anul de grație 1989, actualul Premier al R. Moldova lucra în calitate de „diplomat sovietic” la Ambasada  U.R.S.S. de la București. În această calitate de „diplomat sovietic”, Domnul Iurie Leancă a despus și un „jurământ specific”, prin care se obliga să informeze Moscova cu toate aspectele operative cu care venea în contact în activitatea sa de „diplomat sovietic”. Acest „jurământ specific”, nu a fost în nici un fel anulat pentru foștii cetățeni ai R.S.S.Moldovenești după 1991, ceea ce ne-ar duce cu gândul că este și azi în vigoare. Adică degeaba este animat Domnul Ministru Cristian David de cele mai bune intenții referitor la comunitățile românești din Ucraina și propune „să ne coordonăm acțiunile ăn acest sens…”, dacă astfel de „Informații sensibile” ajung operativ la fostul „diplomat sovietic” Iurie Leancă ce deține azi funcții de decizie politica în R.Moldova. Este evident că acesta va informa operativ în continuare pe vechii și actualii „stăpâni” de la Moscova. La rândul ei, Moscova va informa operativ Kievul despre „intențiile  și proiectele comune ale României și R.Moldova”. Ucraina a fost din totdeauna o veche gubernie rusească care și-a declarat independența în anul 1991, dar a rămas până azi o „păpușă-satelit” manevrată și controlată total și continuu de către „păpușarii” de la Moscova.

„Zâna cea bună” face parte dintr-un alt sistem, mai puțin politizat și cu „ochii și urechile” îndreptate cu atenție către adevărații inamici ai Patriei dar și către „suferințele și durerile celor zece milioane de români, aflați pe diverse trepte de deznaționalizare și care trăiesc în cele zece provincii istorice românești, situate în jurul României”.

Dar să lăsăm comentariile și sa vorbească documentele…

 

AmbasadaRMoldova_pg1

… și comunicatul oficial:

AMBASADA REPUBLICII MOLDOVA ÎN ROMÂNIA

AmbasadaRMoldova_web

ÎNTREVEDEREA AMBASADORULUI IURIE RENIȚĂ CU MINISTRUL DELEGAT PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI CRISTIAN DAVID

Pe 8 aprilie 2013 Ambasadorul Republicii Moldova în România Iurie RENIȚĂ a avut o întrevedere cu Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Cristian DAVID. Discuțiile s-au axat, preponderant, pe rezultatele vizitei recente a Ministrului Cristian DAVID la Chișinău.

În cadrul întrevederii demnitarul român a stăruit asupra faptului că decizia Guvernului României de creștere a nivelului de reprezentare pentru portofoliul privind relația cu românii de pretutindeni vine să sprijine efortul de dezvoltare continuă a dialogului dintre cele două state. El a specificat că, în relația cu Republica Moldova, domeniul pe care îl coordonează nu se substituie acordurilor bilaterale existente, ci vine să completeze activitatea Guvernului român, ceea ce ar permite un timp de reacție mai scurt și o abordare strategică la problemele existente.

În context, Cristian DAVID și-a exprimat satisfacția urmare vizitei consistente în Republica Moldova, din 27-28 martie 2013, menționând că a purtat un dialog deschis și productiv cu toți interlocutorii. El a subliniat că, indiferent de soluția politică care va fi identificată de Chișinău pentru situația actuală, aceasta nu va afecta în vreun mod determinarea fermă a României de sprijinire a proiectului european al Republicii Moldova. De asemenea, s-a referit la vizita în regiunea transnistreană și discuțiile utile cu cadrele didactice din școlile moldovenești, ceea ce a permis conturarea unor viitoare proiecte și pentru această zonă. Cei doi demnitari au trecut în revistă și stadiul curent al implementării proiectelor energetice de pe agenda bilaterală, pledând pentru consolidarea eforturilor comune în vederea materializării acestora în termenele convenite.

Ambasadorul Iurie RENIȚĂ a mulțumit pentru suportul constant al părții române acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Totodată, a fost apreciat sprijinul României în domeniul învățământului și culturii, fiind specificate cele 5000 de burse anuale și edificarea bisericii maramureșene la Soroca. Cei doi demnitari au vorbit despre necesitatea valorificării și mai consistente a patrimoniului cultural comun, care face ca relația dintre cele două țări să fie una specială.

Au fost discutate și aspectele privind organizarea, în perioada următoare, a vizitei de documentare la București a dlui Victor LUTENCO, Șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, convenită în cadrul vizitei Ministrului Cristian DAVID la Chișinău. /// sursa: romania.mfa.md

 

Redacția R.B.N. Press

4 Comments

  • Gaitan & Co spune:

    De fapt domnilor voi in mare parte sunteti o mica parte din lucratorii de la Zana cea Buna ! Corect ? insasi imaginea rbnpress spune multe, adica cam spune exact ! Oricum e bine ca se mai si lucraza in tara asta,.. Felicitari, continuati si tot inainte !

  • Toma spune:

    Cu toata bunavointa pe care o pot avea fata de rbnpress.info, care in ultima vreme si-a castigatat o anumita reputatie si ca brand de presa on line pe o anumite teme (reputatie buna adica cu +) nu pot sa inteleg ce anume ar putea fi catalogat ca document clasat din punct de vedere al continutului la aceste doua pagini de note de convorbire ale Ambasadei Moldovei la Bucuresti. Analizand cele din documente si cele oferite publicului larg in mod oficial si cele din documentul publicat de domniile voastre, nu pot sa nu remarc ca unele aspecte nu sunt trecute in comunicatul oficial nici la Guvernul Romaniei nici la Ambasada Moldovei. Cu toate acestea totusi nu as putea sa cred ca tocmai acele aspecte pot fi considerate „un mare secret de stat” intre cele doua guverne, iar daca ar fi, de ce nu apare un inscris anume pe cele doua pagini conform cu gradul de clasificare … Deci nu avem un inscris care sa ateste caracterul clasificat al documentului si gradul de clasificare (SECRET DE SERVICIU, CONFIDENTIAL
    STRICT SECRET, STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ ce apare intr-un chenar cu mult mai mare decat spatiul inegrit pe prima pagina) Iar daca intr-adevar ar fi considerat secret, atunci ma intreb – considerand din oficiu ca informatia a ajuns la Moscova via Leanca, ati dat in vileag acest secret ? Nu este cam mult? sau poate aceasta expunere serveste anumitor scopuri cara va depasesc sigur si pe domniile voastre ?

    Cam multe intrebari se nasc din acest articol… Veti raspunde oare la ele?

    Astept cu interes un eventual raspuns.

  • TOP SECRET spune:

    ASADAR ATI PUBLICAT UN DOCUMENT SECRET, IN RAPOT CU CE SECRET? CONFORM CU CE LEGE SI REGULAMENT ? DACA DA ATUNCI INCA MAI UMBLATI LIBERI ? SAU DEJA VA ASCUNDETI DE PROCURORII CARE VA CAUTA?

    HOTĂRÂRE nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România

    G. SECURITATEA DOCUMENTELOR

    135. Consiliul Nord-Atlantic (denumit în continuare NAC) este autoritatea supremă care distribuie informaţiile clasificate NATO, cu caracter oficial, către statele membre şi partenere. Această autoritate funcţionează după principiul consensului titularului informaţiei.
    136. Toate transferurile de documente de la NATO către statele partenere se efectuează prin Registrul NATO către Registrul Central al statului partener respectiv. Documentele care sunt transmise se referă la acţiuni, activităţi etc., care au fost aprobate de către NAC.
    137. Organismele NATO păstrează, în calitate de deţinător originar, evidenţa tuturor informaţiilor NATO clasificate pe care le transmit statelor partenere şi transmit datele de identificare a acestor documente (numărul, titlul şi data transmiterii) către Registrul Central NATO de la Bruxelles. La cerere, autorităţile naţionale pot obţine detalii prin intermediul Registrului Central NATO de la Bruxelles.
    138. Informaţiile NATO neclasificate, deşi nu presupun o protecţie specifică, pot fi transmise şi către state care nu fac parte din NATO, organizaţii, persoane doar atunci când se consideră că nu sunt afectate interesele NATO.
    139. Informaţiile clasificate NATO necesită o protecţie specifică şi sunt vehiculate în conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know) fără a fi menţionat deţinătorul originar, ci doar specificând „NATO”. Informaţia iniţială rămâne proprietatea deţinătorului originar, care este singura autoritate care decide asupra nivelului de clasificare şi diseminării acesteia, şi nu poate fi transmisă unui alt stat care nu este stat membru sau unei organizaţii internaţionale decât cu acordul acestuia.
    140. Gestionarea documentelor clasificate NATO se face conform procedurilor NATO privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, în cadrul Sistemului naţional de registre, de către persoane care trebuie să posede certificat de securitate cu nivel de clasificare corespunzător.
    141. Gestionarea documentelor clasificate NATO, precum şi a documentelor naţionale transmise de România Alianţei Nord-Atlantice se face separat de gestionarea documentelor naţionale.
    142. Informaţiile neclasificate NATO nu fac obiectul procedurilor de securitate prin care se protejează informaţiile clasificate NATO. Aceste informaţii vor fi gestionate în conformitate cu normele interne existente pentru informaţiile naţionale cu nivel echivalent, astfel încât să nu fie afectate interesele Alianţei Nord-Atlantice.
    143. Clasificarea informaţiilor NATO este necesară pentru a indica gradul de sensibilitate al informaţiilor şi, în consecinţă, nivelul care trebuie atribuit pentru a determina complexitatea măsurilor şi procedurilor care se impun în vederea protecţiei respectivelor informaţii împotriva dezvăluirii neautorizate.
    144. Nivelurile de clasificare impun, pe de o parte, asigurarea măsurilor de securitate în conformitate cu standardele NATO pentru protejarea informaţiilor, iar pe de altă parte, controlul accesului la respectivele informaţii.
    145. Responsabilitatea încadrării informaţiilor şi a materialelor într-o categorie de clasificare revine deţinătorului originar al informaţiilor/materialelor şi se face în funcţie de importanţa şi conţinutul acestora. Subestimarea (subclasificarea) importanţei documentului este la fel de periculoasă ca şi supraestimarea (supraclasificarea) acestuia.
    146. Şeful ierarhic al deţinătorului originar al documentului are obligaţia să verifice dacă acestea au fost clasificate corect şi să ia măsurile care se impun pentru clasificarea corectă atunci când constată că au fost efectuate clasificări necorespunzătoare.
    147. Schimbarea nivelului de clasificare a documentelor primite de la alte structuri instituţionale se poate efectua numai cu acordul deţinătorului originar al documentului.
    148. Adresele care însoţesc documentele, în funcţie de informaţiile pe care le conţin, primesc nivelul de clasificare corespunzător, indiferent de nivelul de clasificare a documentului.
    149. Extrasele din documentele care conţin informaţii clasificate NATO vor fi clasificate corespunzător conţinutului informaţiilor cuprinse, nivelul de clasificare fiind cel puţin egal cu cel al documentului de bază (din care s-a efectuat extragerea).
    150. În funcţie de importanţa şi sensibilitatea informaţiilor există următoarele niveluri NATO de clasificare a informaţiilor şi care au următoarea echivalenţă în legislaţia naţională:
    ROMÂNIA NATO
    SECRET DE SERVICIU RESTRICTED
    SECRET CONFIDENTIAL
    STRICT SECRET SECRET
    STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ TOP SECRET

    151. Potrivit riscurilor generate de divulgarea neautorizată a informaţiilor clasificate NATO, nivelurile de clasificare se atribuie în mod corespunzător importanţei acestora şi au următoarea semnificaţie:
    – NATO/RESTRICTED – SECRET DE SERVICIU: nivel de clasificare care se aplică acelor informaţii şi materiale a căror divulgare neautorizată va fi în dezavantajul intereselor NATO şi al celor naţionale;
    – NATO/CONFIDENTIAL – SECRET: nivel de clasificare care se aplică informaţiilor şi materialelor a căror divulgare neautorizată va provoca prejudicii intereselor NATO şi celor naţionale;
    – NATO/SECRET – STRICT SECRET: nivel de clasificare care se aplică doar informaţiilor şi materialelor a căror divulgare neautorizată va genera prejudicii grave la adresa NATO şi a intereselor naţionale;
    – NATO/TOP SECRET – STRICT SECRET DE IMPORTANfiĂ DEOSEBITĂ: nivel de clasificare care se aplică doar informaţiilor şi materialelor a căror divulgare ar putea determina prejudicii extrem de grave la adresa NATO şi a intereselor naţionale.
    152. Conform acordurilor de securitate încheiate, NATO transmite ţărilor partenere informaţii clasificate marcate NATO până la nivelul SECRET inclusiv.
    153. Informaţiile NATO clasificate pot fi supuse procesului de scădere a nivelului de clasificare sau declasificării numai de către sau cu acordul deţinătorului originar şi numai după ce au fost consultate celelalte state membre şi organizaţii.
    154. Scăderea nivelului de clasificare se face periodic, în urma unei analize speciale care va stabili dacă nivelul de clasificare acordat iniţial documentului mai concordă sau nu cu valoarea lui informaţională la momentul analizei.
    155. Schimbarea nivelului de clasificare a unui document va fi adusă imediat la cunoştinţă tuturor deţinătorilor acelui document.
    156. Prin declasificare se înţelege anularea nivelului de clasificare a unei informaţii clasificate NATO şi astfel scoaterea ei de sub incidenţa tuturor reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate NATO.
    157. Informaţiile clasificate NATO de nivel CONFIDENTIAL sau SECRET vor fi sistematic revizuite pentru declasificare (numai după o perioadă de cel puţin 30 de ani).
    158. Marca NATO aplicată pe un document semnifică faptul că documentul este proprietate NATO şi că informaţia conţinută rămâne proprietatea deţinătorului originar. Astfel marca NATO se va aplica pe toate copiile pregătite de Alianţa Nord-Atlantică spre a fi puse în circulaţie, inclusiv pe documentele neclasificate (de exemplu: NATO-UNCLASSIFIED).
    159. Toate documentele care conţin informaţii NATO clasificate, inclusiv dosarele, volumele şi broşurile legate sau reproducerile din acestea, vor fi marcate, scris sau tipărit, în partea de sus şi de jos a primei pagini (coperta), a paginii cu titlul, pe prima pagină, pe ultima pagină şi pe exteriorul copertei din spate. Fiecare dintre paginile documentului propriu-zis va avea marcat în partea de sus şi în partea de jos nivelul de clasificare atribuit de deţinătorul originar.
    160. Documentele transmise de NATO îşi vor păstra nivelul de clasificare acordat de Alianţa Nord-Atlantică pe toată durata existenţei lor. Pe prima pagină a documentului va fi înscris numele componentei din cadrul NATO care a autorizat comunicarea, data când s-a hotărât comunicarea, precum şi alte elemente care au legătura cu aceasta.
    161. În situaţia în care un document clasificat este transmis de către NATO ca urmare a derulării unor activităţi comune, aprobate de către NAC, clasificarea este precedată de marca NATO şi de numele unei activităţi, numele unei ţări sau de numele unei organizaţii.
    Exemplu: NATO/EAPC/PfP CONFIDENTIAL sau
    NATO/ROMANIA CONFIDENTIAL sau
    NATO/OSCE CONFIDENTIAL.
    162. În situaţia în care titularul documentului consideră necesar să limiteze distribuţia informaţiei clasificate, acest lucru se va marca indicându-se sub linia de demarcare numele ţării/ţărilor căreia/cărora i/li se transmite documentul.
    Exemplu: NATO/PfP CONFIDENTIAL/ROMANIA/BULGARIA only sau
    NATO/PfP CONFIDENTIAL/EXERCISE COPPERPLATE only
    163. Documentele transmise Alianţei Nord-Atlantice de către România vor purta marca ROMANIA, urmată de nivelul naţional de clasificare a documentului (echivalat cu nivelul de clasificare existent la NATO), şi structura/activitatea din cadrul NATO către/în cadrul căreia se doreşte transmiterea respectivului document.
    Exemplu: ROMANIA-CONFIDENTIAL/ NATO only
    ROMANIA-SECRET/ PfP only
    164. Cerinţele minime pentru gestionarea informaţiilor NATO clasificate se aplică în funcţie de nivelul de clasificare.
    165. Informaţiile NATO/RESTRICTED vor fi vehiculate şi păstrate în spaţii care nu vor fi accesibile persoanelor neautorizate.
    166. Documentele vor fi transmise prin canale de comunicaţie autorizate de ANS în conformitate cu procedurile existente. Sistemele criptografice aprobate de un stat membru NATO sau de NAMIL COM vor fi utilizate pentru criptarea informaţiilor NATO RESTRICTED care vor fi transmise prin mijloace electronice.
    În situaţii deosebite, când viteza este elementul primordial şi mijloacele de criptare nu sunt posibile, informaţiile NATO RESTRICTED pot fi transmise electronic în text clar prin sistemele publice de comunicaţii.
    167. Copierea şi traducerea documentelor NATO RESTRICTED pot fi realizate în cadrul CSNR, cu respectarea strictă a principiului nevoii de a şti (need-to-know).
    168. Informaţiile NATO CONFIDENTIAL vor fi vehiculate şi păstrate în zone în care accesul este controlat strict. Accesul va fi permis doar persoanelor care sunt în posesia certificatului de securitate corespunzător şi pentru care s-a aprobat accesul.
    169. Transmiterea documentelor se va face prin curier special sau sac diplomatic.
    170. Sistemele criptografice aprobate de un stat membru NATO sau de NAMIL COM vor fi utilizate pentru criptarea informaţiilor NATO CONFIDENTIAL care vor fi transmise prin mijloace electronice.
    171. Copierea şi traducerea documentelor NATO CONFIDENTIAL pot fi realizate de către persoane autorizate, cu respectarea principiului nevoii de a şti (need-to-know).
    172. Informaţiile NATO SECRET vor fi vehiculate şi păstrate în zone pentru care accesul este strict controlat. Accesul va fi permis doar persoanelor care au certificat de securitate corespunzător şi pentru care s-a stabilit necesitatea de a accesa astfel de documente în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
    173. Transmiterea documentelor trebuie făcută prin curier special sau sac diplomatic. Pentru criptarea informaţiilor vor fi utilizate numai sistemele criptografice autorizate de către NAMIL COM.
    174. Copierea şi traducerea documentelor NATO clasificate SECRET pot fi realizate de către posesorul acestora în conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know), numai după obţinerea aprobării scrise a deţinătorului originar. Copiile de pe documentele NATO clasificate SECRET trebuie să fie marcate prin imprimarea numărului copiei. Numărul atribuit copiilor/traducerilor unor astfel de documente trebuie să existe în evidenţa respectivei componente a Sistemului naţional de registre (CSNR).
    175. Activitatea de gestionare a documentelor clasificate NATO presupune:
    – primirea documentelor – constă în activitatea de a desigila, dezambala documentele sosite;
    – verificarea – constă în:
    a) verificarea sigiliilor, a ambalajelor etc.;
    b) verificarea documentelor care însoţesc documentul propriu-zis (adrese, borderouri etc.);
    c) verificarea integrităţii documentului;
    d) verificarea concordanţei dintre numărul de pagini înscris pe borderou şi numărul de pagini al documentului; la fel se va proceda şi pentru anexe;
    e) verificarea inscripţionărilor obligatorii pe document;
    – evidenţa – constă în înscrierea documentului în registrul de evidenţă din cadrul respectivei CSNR şi inscripţionarea pe document a numărului de înregistrare atribuit în cadrul registrului;
    – consultarea – consultarea documentelor clasificate NATO de către persoanele autorizate se face pe bază de semnătură, cu respectarea principiului nevoii de a şti (need-to-know);
    – distribuirea – constă în activitatea de repartizare a documentelor pentru rezolvarea acestora, în conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know);
    – transmiterea – se referă la activitatea de circulaţie a documentelor clasificate NATO în cadrul Sistemului naţional de registre şi între acesta şi NATO;
    – transportul – se referă la modul în care documentele clasificate NATO circulă între expeditor şi destinatar;
    – multiplicarea – se referă la activitatea de copiere a documentelor clasificate NATO. Evidenţa copiilor se păstrează în registrul special destinat;
    – distrugerea – se referă la activitatea de tocare, incinerare, topire etc. a acelor documente care se consideră că nu mai sunt necesare pentru a fi păstrate; se efectuează diferit în funcţie de nivelul de clasificare a documentului şi, de regulă, are loc după o inventariere prealabilă a documentelor care vor fi păstrare în continuare;
    – inventarierea – constă în activitatea anuală de verificare a existenţei documentelor şi de reînregistrare a celor care se consideră că mai sunt necesare în desfăşurarea activităţii;
    – arhivarea – constă în activitatea de păstrare în spaţii special amenajate a acelor documente care nu au fost distruse şi care se consideră că sunt necesare în activitatea viitoare, dar pentru care nu se impune ca ele să fie păstrate în acelaşi loc cu documentele de uz curent.

  • Karin Feczo spune:

    aveti un talent asa mare cu totii de a ametii si imbalmaji lumea, si rbnpress si voi cei ce tot scieti la comentarii cate si mai cate, pana la urma e secret su nu? si mai domnule topsecret daca esti asa de ultra informat si atoatestiutot cum de ii dai inainte cu secrete nato cand documentul apartine unei institutii al unui stat care nu este membru nato , numai basme si balmajeli de doi bani si de la unii si de la altii. urat foarte urat

Leave A Reply