Tradiții pentru spor și sănătate la sărbătoarea Nașterii Domnului

Prin tradiție, Crăciunul este sărbătoarea sfârșitului de an patronată de Moș Ajun, fratele geamăn al lui Moș Crăciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Moș Ajun s-a răspândit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze acestora spor și sănătate, sunt solii care vestesc creștinilor bucurii și împliniri pentru aleasa sărbătoare a Nașterii Domnului.

„Rostul Nașterii Fiului lui Dumnezeu pe pământ este sfințirea omului și participarea lui la viața veșnică. Taina Nașterii Fiului lui Dumnezeu pe pământ și apropierea lui față de noi, oamenii, ne cheamă să ne ridicăm și să ne apropiem de El, să-l întâmpinăm în viața noastră prin dreapta credință, prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine și prin fapte bune față de cei săraci și aflați în suferință. Așa să-l întâmpinăm pe Hristos în sufletul și în casele noastre și să ne bucurăm de Lumina Sărbătorii care este mama sărbătorilor creștine”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din București (b-dul Nicolae Titulescu).

Părinții să dăruiască fiecărui copil câțiva bănuți

Tradiția spune că Moș Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinții să-i dăruiască fiecărui copil și câțiva bănuți. Acest dar financiar simbolizează sporul, de care se va bucura copilul până la anul următor.

 Cele mai frumoase tradiții au legătură cu familia.

La marele Praznic al Crăciunului, cele mai frumoase tradiții sunt legate de viața de familie. Toate își adună seva din miturile străvechi sau din cele creștine, din rodul rugăciunilor adresate Maicii Domnului și Fiului ei, Iisus Hristos.

Tradiții care se practică în Ajunul Crăciunului
Pentru sănătatea copiilor

Tradițiile legate de sănătatea copiilor se practică cu sfințenie în Ajunul Crăciunului în multe județe ale țării. Atunci, pe lângă alte bunătăți, copiilor li se dă să mănânce la masă semnițe de bostan, pentru ca ei să fie sănătoși tot anul.
Ritual pentru ca pâinea să rămână proaspătă

Un alt obicei, practicat de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu și aghiazmă. Ritualul se face pentru ca pâinile să se păstreze proaspete și gustoase, iar cu muruiala care a rămas, gospodarii trebuie să ungă pomii, pentru ca în anul următor rodul lor să fie și mai bogat.

Paine de casa
În seara de Ajun, pâinea făcută în casă se unge cu „muruială” ca să rămână proaspătă
Pentru sporul laptelui

În Muntenia, Oltenia și în Banat, în Ajunul marelui praznic, unele gospodine frământă un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodărie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea să aibă lapte din belșug tot anul.
Vin colindătorii

Tot în Ajunul Crăciunului, cetele de colindători vin să ureze bucurii și spor în muncă tuturor gospodarilor din comunitatea respectivă. Un astfel de obicei se respectă de secole în localitatea Românești din județul Suceava. Aici, copiii mici vin primii să colinde la casele gospodarilor. Mai târziu, în gospodăriile localnicilor vin să-și colinde rudele, prietenii și vecinii copiii școlari. Pentru urările de bine adresate, colindătorii primesc de la gazde colaci, nuci și mere.

Colindatori
Colindatul este o tradiție străveche întâlnită în toate zonele țării

Ultimii care colindă în familiile din zona respectivă sunt flăcăii. Ei poposesc mai ales în familiile care au fete de măritat. Colindele lor sunt foarte frumoase și impresionează prin melodie și conținut. Pentru seara magică de Crăciu, flăcăii repetă colindele tradiționale pentru ca urările lor să fie impecabile. În grupul flăcăilor colindători, doi tineri adună darurilor și vinul.
Preparatele tradiționale să împodobească masa festivă

Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului. Pe lângă acestea, preparatele din porc împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din Ajunul Crăciunului supă și friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.
Pentru ca pomii fructiferi să rodească

Tot în Ajunul Crăciunului, în multe zone din țară, pentru ca pomii fructiferi să rodească și mai mult, gospodarii leagă câte un snop de paie în jurul tulpinii lor.

În noaptea magică de Crăciun se respectă cultul morților

În familiile care respectă cultul morților, în Bucovina și în multe localități din Argeș, în noaptea de Crăciun se împlinește o tradiție: se pun pe masă un pahar cu apă și un colac, pentru ca cei răposați, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun, când se deschid cerurile, să se bucure că n-au fost uitați.
Apicultorii respectă cu sfințenie o datină

Și apicultorii respectă cu sfințenie o datină; în Ajunul Crăciunului ei nu înstrăinează nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) și să fie plini de miere.
Prin tradiție, persoanele violente vor fi pedepsite

În timp, s-a dovedit că persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor, în Ajunul sărbătorii, vor suferi tot anul de buboaie.

O tradiție anticipează cum va fi vremea în anul următor

Începând din Ajunul Crăciunului, în Muscel, creștinii cred că următoarele patru zile corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 decembrie este simbolul primăverii, a doua zi reprezintă vara, 26 decembrie simbolizează toamna, iar ziua de 27 decembrie anticipează cum va fi vremea în iarna ce urmează.
Focul nu se stinge în căminele gospodarilor

În multe localități din Banat, din Ajunul Crăciunului, focul din vatra gospodăriei nu se stinge până în ziua praznicului, pentru ca anul ce vine să fie spornic din toate punctele de vedere și să aducă acelei familii multe bucurii.
În Ajunul Crăciunului se împodobește bradul

În această zi, se împodobește bradul cu dulciuri; sub brad se pun daruri pentru Moș Crăciun: un colac, un cârnat și o sticlă de rachiu, iar pentru calul Moșului, sub brad se pun grăunțe și fân.

pom de craciun
Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei prezent în toată lumea creștină

Tradiția spune că bomboanele cu care împodobim bradul trebuie să fie dulci, pentru ca viața membrilor familiei să fie armonioasă și dulce, până la Crăciunul următor.

Gospodarii din Banat așteaptă colindătorii (pițărăii) din Ajunul Crăciunului până în dimineața praznicului. Acești mesageri ai norocului merg din casă în casă și sunt primiți în ogradă de gazdele care le oferă nuci, mere și rachiu. Băutura este adunată într-o damigeană de „vătav” (conducătorul colindătorilor). Vătavul are fața acoperită cu o mască, pentru ca sătenii să nu-i recunoască identitatea. Dimineața, când s-a luminat de ziuă, gospodarii sunt colindați de copiii din comunitatea respectivă.
Legendele vestesc că Iisus s-a născut în ieslea lui Moș Crăciun

Una dintre cele mai vechi legende, referitoare la nașterea lui Iisus, spune că Maica Domnului a cerut găzduire lui Moș Ajun să nască în gospodăria sa. Fiind prea sărac să primească oaspeți, Moș Ajun a îndrumat-o pe Maica lui Iisus să mergă la Moș Crăciun, fratele lui mai înstărit.

Într-o altă legendă se povestește că Fecioara Maria a urmat sfatul lui Moș Ajun și s-a dus să nască în casa lui moș Crăciun. Crăciunoaia, care știa că soțul ei nu-i iubește pe creștini, a adăpostit-o pe ascuns în grajdul casei și i-a moșit pruncul. Când a aflat, Crăciun și-a pedepsit soția tăindu-i mâinile. Atunci, Fecioara Maria a înfăptuit un miracol și i-a „lipit” mâinile la loc. Crăciun și-a recunoscut greșeala și s-a bucurat când a văzut ce minune a făcut Maica Domnului ajutând-o pe soția lui să nu rămână infirmă. Atunci, Crăciun a hotărât să sărbătorească fericitul eveniment: el a aprins un rug din lemne și membrii familiei lui s-au prins în horă.
Crăciun împlinește în fiecare an o misiune specială

După acest eveniment, Crăciun cel dur și neînduplecat, a devenit un om blând și generos, dăruindu-i Maicii Domnului diferite produse preparate în gospodăria lui: caș, unt, untură, lapte și smântână. În final, legenda spune că Moș Crăciun s-a convertit la creștinism, iar Maica Domnului i-a încredințat o misiune pe care s-o împlinească an de an, în ziua de 25 decembrie, iar această zi să-i poarte numele.
Colindatul, un ritual care aduce sporul

Colindul începe în seara de 23 spre 24 decembrie și se continuă până noaptea târziu. Seara, copiii merg cu colindul la rude, la prieteni și la vecini. Cele mai îndrăgite colinde : Moș-Ajunul, Bună-dimineața sau Bună-dimineața la Moș-Ajun răsună în noaptea sfântă, în toată țara. Tradiția spune că fiecare colind este un ritual care atrage sporul în casa gazdei care primește colindătorii, alungă boala și demonii, atrăgând noroc și pentru copiii gospodarului.
Steaua, un obicei la toți creștinii

Din ziua de Crăciun și până la Bobotează, pe 6 ianuarie, copiii merg cu Steaua, o datină străveche întâlnită la toți creștinii. Cântările religioase care vestesc Nașterea Domnului Iisus Hristos, precum „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, „În orașul Vitleem”, sunt primite cu multă bucurie de gospodari, deoarece tradiția spune că aceste cântări religioase, îndrăgite de creștini, aduc bucurii și liniște sufletească în casele unde poposesc colindătorii cu Steaua.

Betheleem Palestina

Bethleem înseamnă în ebraică „Casa Pâinii”. Are 25.000 de locuitori și se află la zece kilometri sud de Ierusalim. În perioada Crăciunului, orașul este împânzit de pelerini creștini din toată lumea care vor să vadă locul unde s-a născut Iisus Hristos

Autor:  Liliana Ivan /click.ro prin R.B.N. Press