Luni 25 mai, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni a fost găzduită, deschiderea oficială a programului de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil” (SBSR) ediția a II-a. Programul este organizat sub înaltul patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, de către Serviciul Român de Informații / Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard și cu participarea Universității Naționale de Informații din SUA și se va desfășura în perioada 24-30 mai 2015
Cu acest prilej au luat cuvântul Președintele României, dl. Klaus Iohannis, asistentul secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente, domnul Sorin Ducaru, secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dl. Daniel Ioniță, co-directorul programului din partea Universității Harvard, dl. Sergey Konoplyov, precum și directorul Serviciului Român de Informații, dl. Eduard Hellvig.
Vorbitorii au abordat teme precum evoluția provocărilor cu care se confruntă regiunea Mării Negre, necesitatea de a privi regiunea în ansamblul contextului global de securitate, ca punct de inflexiune al unui arc de instabilitate cu ramificații către sudul și estul României, precum și măsurile pe care le iau instituții precum NATO ca reacție la revirimentul logicii anacronice a sferelor de influență.
Academia Națională de Informații, furnizor de expertiză în educația de intelligence pentru partenerii externi
De asemenea, directorul SRI a ținut să sublinieze standardul înalt al Academiei Naționale de Informații, în condițiile în care a dobândit legitimitatea de a se alătura prestigioasei Universități Harvard în organizarea SBSR. Mai mult decât atât, demersul permanent de optimizare a programelor educaționale îi permite Academiei Naționale de Informații să devină furnizor de expertiză în educația de intelligence pentru partenerii noștri externi. “Ne propunem ca Academia Națională de Informații a SRI să fie un promotor al performanței în intelligence pentru întregul areal din care facem parte, pentru Regiunea Mării Negre, pentru Balcanii de Vest și, de ce nu, pentru colegii noștri euro-atlantici,” a afirmat domnul Eduard Hellvig.
Programul actual este continuatorul platformei Harvard Black Sea Security Program lansate în anul 1997, formulă în marja căreia România a fost extrem de activă. În tot acest răstimp, țara noastră și-a pus la dispoziție, așa cum a precizat și dl. Klaus Iohannis, “resursele de cunoaștere, precum și pe cele umane și materiale, pentru a contribui la consolidarea securității regionale bazate pe dreptul internațional și la asigurarea sustenabilității statelor din regiunea Mării Negre”. De asemenea, longevitatea proiectului, adusă în discuție de către dl. Konoplyov, a făcut posibilă formarea a peste 400 de experți regionali, capabili să contribuie cu cunoaștere la identificarea de soluții pentru problemele din regiune.
Șeful statului a decarat în discursul susținut în cadrul acestui eveniment că Programul reprezintă ”un valoros demers de reflecție strategică”, pe care îl va sprijini și în anii care urmează.
”Programul «Security in the Black Sea Region» contribuie la consolidarea relației transatlantice. Securitatea regională este nu numai o problemă a statelor care aparțin strict unui anumit areal, ci o provocare pentru întreaga comunitate internațională, mai ales atunci când conflictele evoluează radical, spre război, fie el intra sau interstatal. Contextul geopolitic actual este unul complex, caracterizat de transformări globale și provocări. Într-un asemenea context, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană sunt esențiale pentru România. Ele reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii externe și de securitate ale României”, a precizat Klaus Iohannis potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a mai spus că ”România își asumă în continuare ferm angajamentul de a furniza securitate în regiune, de a susține procesele de stabilizare, reformă, democratizare și integrare în zonă, de a promova o Europă sigură, liberă și prosperă, nu doar în interiorul NATO și al Uniunii Europene, ci și în vecinătatea acestora”.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Daniel Ioniță a făcut referire la actualul context de securitate din regiunea Mării Negre, afirmând că, în prezent, „asistăm la un proces de consolidare militară din partea Federației Ruse în regiunea Mării Negre, cu potențial destabilizator, ceea ce confirmă o dată în plus necesitatea focalizării atenției Alianței Nord-Atlantice asupra regiunii”.
El a reamintit că, la Summitul NATO din Marea Britanie, s-a decis că Marea Neagră este o componentă a securității euro-atlantice.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice a subliniat faptul că, pentru România, valorile democratice sunt „expresia definitorie a identității poporului român” și a respins, în discursul său, „încercările de revenire la jocuri de sumă nulă, unde echilibrul de putere se decide prin anexări teritoriale, iar norme cardinale cum ar fi integritatea teritorială și suveranitatea sunt încălcate flagrant”.
„România a finalizat un sfert de secol de transformare la nivelul structurilor și al ideologiilor care proiectau și implementau politica de securitate în această țară. S-a muncit foarte mult în acest sens, cu reforme costisitoare și dificile. S-au atins însă obiective strategice, precum calitatea de membru în structurile euro-atlantice NATO și UE, menite să dea expresie valorilor noastre fundamentale, care sunt definitorii pentru identitatea românească și transcend secole de căutare. Acest drum al transformării a fost parcursul necesar pentru afirmarea identității autentice a poporului român. Aceasta este probabil singura dimensiune a realității pe care analiza dumneavoastră trebuie să o abordeze drept o constantă și nu o variabilă”, a afirmat Daniel Ioniță, potrivit comunicatului de presă.
De asemenea, secretarul de stat pentru afaceri strategice a vorbit în cadrul panelului cu tema „Viitorul regiunii Mării Negre în multiple perspective”, evidențiind relevanța strategică a regiunii extinse a Mării Negre, „ca spațiu de congruență între Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu”.
„Daniel Ioniță a semnalat particularitățile situației curente, a inventariat măsurile adoptate de NATO și s-a referit la reperele principale ale acțiunii diplomatice a României, după cum urmează: consolidarea apartenenței la NATO și la UE, întărirea legăturii trans-atlantice și a Parteneriatului Strategic cu SUA, aprofundarea coordonării și cooperării NATO — UE în special în privința inițiativelor care vizează Marea Neagră, soluționarea conflictelor prelungite, care, în prezent, formează un inel de insecuritate în jurul Mării Negre, precum și sporirea sprijinului pentru partenerii estici, cu accent asupra Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. De asemenea, a exprimat susținere pentru un proces amplu de revizuire a Strategiei Europene de Securitate, care să reflecte importanța strategică a regiunii”, se mai arată în comunicat.
Ministerul Afacerilor Externe Român, viziunea asupra zonei Mării Negre
Odată cu aderarea României și a Bulgariei la UE, în 2007, Marea Neagră a devenit vecin direct al UE. Plecând de la implicarea anterioară aderării, România s-a profilat treptat drept cel mai activ membru al UE în promovarea importanței strategice a Mării Negre și a necesității unui rol crescut al UE în această zonă, în spiritul unei abordări strategice. Sprijinul important acordat de alte state membre, în principal de Grecia, Bulgaria, dar și de Germania – la acel moment deținătoare a Președinției UE – a contribuit la succesul acestei abordări, sub forma Sinergiei Mării Negre și a proceselor inițiate prin aceasta. Importanța regiunii a început să capete contur în mai multe politici și instrumente UE pentru vecinătatea estică, între care și mai recent lansatul Parteneriat Estic (2009).
Obiectivele majore ale României la Marea Neagră, definite prin strategia națională în domeniu (2006) vizează consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice și prospere, simultan cu deschiderea spațiului Mării Negre la valorile și procesele europene și euro-atlantic. „Oboseala” extinderii spre est va trebui suplinită cu un model de cooperare care să perpetueze forța UE de atracție și transformare, fără a elimina perspectiva extinderii. Ca linii de acțiune pentru perioada 2009-2013, politica externă în domeniu se va concentra, cu un grad superior de coordonare și pragmatism, pe raționalizarea balanței dintre resurse și obiective și selecția riguroasă a demersurilor și inițiativelor susținute, în funcție de fezabilitatea lor, caracterul de continuitate cu proiectele deja inițiate și de beneficiile concrete aduse la nivelul cooperării regionale și al creșterii implicării UE în regiune.
Surse: sri.ro, agerpres.ro, mae.ro prin romanibreakingnews.ro