Daniel Vizman este cercetător în singurul laborator din România în care sunt dezvoltate cristale de siliciu, cel de la Universitatea de Vest din Timișoara. În 1996, el a participat, alături de specialiști din Germania, la realizarea unui studiu privind cristalizarea siliciului. Rezultatele au fost transformate într-un program informatic.

„E vorba de transferul de căldură, de curgerea topiturii, a fluidelor din interior, de procesele de solidificare. Pentru asta s-a dezvoltat un program pe calculator”, explică prof. dr. Daniel Vizman, cercetător la Facultatea de Fizică.

Marile firme producătoare de electronice din Japonia și din Coreea de Sud sunt foarte interesate de rezultatele cercetătorului român.

În România nu se fabrică astfel de cristale, din cauza costurilor foarte mari. De altfel, la nivel mondial, 80% din cristalele de siliciu sunt obținute în țările asiatice.

„Dacă vă uitați la panou, fiecare celulă solară este realizată printr-o asemenea plăcuță de siliciu”, spune Marius Paulescu, specialist în testarea de panouri solare.

Chiar și aparatele care în zilele noastre par o banalitate, cum ar fi televizorul sau telefonul mobil, au în componența lor o plăcuță din cristal de siliciu. Aceasta este practic baza microprocesorului.

Pentru munca sa, Daniel Vizman a fost premiat recent de Academia Română. Următorul său proiect se derulează în colaborare cu cercetătorii de la Măgurele, unde va funcționa cel mai mare laser din lume.

Video: Digi24

Cercetătorul Daniel Vizman, premiat pentru lucrări privind creșterea cristalelor, lucrează pentru laserul de la Măgurele

Daniel Vizman, cercetător în cadrul Facultății de Fizică a Universității de Vest Timișoara (UVT), distins recent de Academia Română cu premiul ‘Constantin Miculescu’ pentru o serie de lucrări privind creșterea cristalelor, derulează un proiect pentru cel mai mare laser din lume, cel de la Măgurele.

„Este primul premiu pe care-l primesc în România, ca semn al recunoașterii activității mele științifice. Dincolo de gestul simbolic al recunoașterii muncii de cercetare, distincția Academiei Române are o altă semnificație, mult mai importantă pentru mine, aceea a recunoașterii utilității muncii mele. Simt că nu muncesc degeaba”, precizează prof. dr. Daniel Vizman, citat de Agerpres.

Fizicianul timișorean a câștigat anul trecut un proiect pe care-l derulează pentru centrul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) de la Turnu Măgurele, și care constă în creșterea unor cristale ce urmează a fi iradiate cu laser. Acestea se confecționează la Timișoara, iar apoi, iradierea se va produce la Măgurele.

„Am câștigat proiectul în cadrul ILA, laserul care se construiește la Măgurele, să iradiem cristale cu radiația laser. Unele dotări le avem deja în laboratorul nostru, pe altele le vom cumpăra, în cadrul proiectului care este în valoare de circa 300.000 de lei. La Timișoara creștem cristalele, dar tot la noi are loc și o parte a experimentului. Celulele solare pentru aplicații spațiale de la noi vor fi duse la Măgurele pentru iradiere. Le supunem iradierii pentru a vedea cum se deteriorează în timp și ce se întâmplă dacă o radiație de diverse particule interacționează cu acestea. Modelarea o facem la Timișoara și comparăm cu rezultatele experimentale pe care le obținem acolo, pentru că noi nu avem laseri”, a detaliat Vizman.

Primul lot de cristale modelate va pleca spre Măgurele până în luna iunie.

Cristalele produse de fizicienii de la UVT în unicul laborator de cercetare de profil din România sunt solicitate companii din străinătate, dar niciun agent economic din țară nu a fost interesat de acestea, până în prezent.

Aceste cristale de siliciu sunt folosite ca bază în industria electrotehnică, inclusiv pentru panourile solare, dar oamenii de afaceri din România preferă că cumpere produsul finit din China și nu să dezvolte o industrie autohtonă.

„În laboratorul nostru s-au produs, în urmă cu circa 40 de ani, primele cristale de florură de calciu, de safir, din România. Erau folosite la fabricarea aparatelor de măsură a curentului electric de la AEM, la Optica și în industria de apărare. După 1990, odată cu prăbușirea industriei, nici agenții economici nu au mai fost interesați de prototipurile noastre”, a afirmat Vizman.

Creșterea unui astfel de cristal este anevoioasă: materia primă trebuie topită și apoi solidificată încet, astfel încât să li se dea timp atomilor să se organizeze cu câțiva milimetri pe oră. Tocmai de aceea, prețul unui astfel de cristal de câțiva centimetri pătrați poate ajunge la zeci de mii de euro.

Surse: Digi24, Comunic.ro prin România Breaking News