ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "ziua limbii române"

ziua limbii române

,

ziua-limbii-romane

Un material Timp Românesc

31 august, Ziua Limbii Române, este cinstită de românii de pretutindeni, cu bucurie și respect, ca semn al apartenenței la neam. Românii, oriunde s-ar afla, nu uită această importantă sărbătoare din calendarul identității naționale. În jurul granițelor, românii, etnici sau cu cetățenie, marchează această zi.

Cu prilejul manifestărilor dedicate Limbii Române, o delegație a Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României se va afla în perioada 28 – 31 august, alături de românii din nordul Bucovinei, în Ținutul Herța, raionul Storojineț și Cernăuți (Ucraina).

Delegația, condusă de senatorul Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, va avea întâlniri cu reprezentanți ai Administrației Regionale de Stat din Regiunea Cernăuți, cu primarii români din raionul Herța și Storojineț, precum și cu un grup de parlamentari ucraineni.

Membrii delegației române vor participa, de asemenea, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române care vor fi organizate la Cernăuți, în data de 31 august 2015.

Cu ocazia deplasării, membrii Comisiei românilor de pretutindeni vor face o donație de carte românească și de echipamente IT, continuând astfel, pentru românii din Ucraina, proiectul lansat anul tecut de dotare a bibliotecilor școlilor românești din jurul granițelor țării.

Evenimentele dedicate Limbii Române vor bucura și românii din Ismail, unde mestrul Gheorge Zamfir va susține un concert aparte. În deschiderea concerului pe scena Palatului de Cultură „Taras Șevcenko“ din Ismail va cânta Stela Botez, cunoscută interpretă de muzică populară din regiune.

Autor a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic, maestrul Gheorghe Zamfir este apropiat sufletește de spațiul etno-folcloric basarabean. Cu o viață dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, Gheorghe Zamfir a vândut peste 120 milioane de discuri în toată lumea și are peste 160 de albume înregistrate și nenumărate distincții și onoruri la nivel mondial.

Seria evenimentelor care marchează Ziua Limbii Române a început în Rep. Moldova la 27 august, la Soroca, cu trei evenimente culturale. Pe Aleea Clasicilor din Parcul Central a fost dezvelit bustul lui Constantin Stere. Lucrarea este o donație din partea Consiliului Județean Prahova și Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazul” din Ploiești.

Tot în Parcul Central din Soroca este prezentată expoziția „Constantin Stere, scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea scriitorului, profesorului, juristului, publicistului și omului politic Constantin Stere (data nașterii: 1 iunie 1865) și va fi deschisă până pe data de 1 septembrie 2015.

Maestrul Gheorghe Zamfir va concerta, pe 29 august, în Piața Horelor din Cahul, iar în deschidere va urca pe scenă Stela Botez. De asemenea, Casa părintească a poetului Grigore Vieru, din satul Pererâta, raionul Briceni, transformată în muzeu, urmează să fie inaugurată pe 31 august, de Ziua Limbii Române. În curtea casei-muzeu a fost amenajat un foișor de lemn, unde vor fi organizate cenacluri literare.

Evenimentele vor continua în perioada 31 septembrie – 1 august prin a doua ediție a Conferinței Internaționale „Limba română – limbă a integrării europene”, la Academia de Științe a Moldovei. Și-au anunțat perticiparea nume de rezonanță din mediul academic atât din România, cât și din Rep. Moldova, printre care acad. Eugen Simion (România), acad. Mihai Cimpoi (România/ Republica Moldova), Ileana Mălăncioiu (România), Bogdan Crețu (România), Eugen Uricariu (România).

În acest context, Primăria Municipiului Chișinău organizează expoziția stradală „Lupta cu inerția – Poeții generației ’60“ în data de 31 august 2014, la Biblioteca Națională a Rep. Moldova. Expoziția va reuni portrete și texte ale unora dintre cei mai reprezentantivi poeți români, precum Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Hagiu, Constanța Buzea, Grigore Vieru, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Pavel Boțu, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi.

Limba Română va fi sărbătorită și la Comrat, unde 8 septembrie va fi vernisată expoziția ”Lucian Blaga – Poemele luminii” la Universitatea de Stat din Comrat. Evenimentul va avea loc în prezența directorului ICR Chișinău, acad.Valeriu Matei. Expoziția, dedicată marelui scriitor român și operei sale, conține fotografii, date biografice, poezii, texte filozofice, aprecieri ale criticilor literari etc. și urmează să constituie un subiect de dezbatere pentru studenții ce studiază literatura română din epoca modernă.

Ansamblul Folcloric ”Romanați” va urca, pe 29 august, pe scena din Vidin, în fața românilor din Bulgaria, la sărbătoarea Zilei Limbii Române.

Cu această ocazie, la Vidin vor fi susținute și două prelegeri destinate comunității românești – ”Tradiții și obiceiuri la românii sud-dunăreni“ și ”Port popular: similitudini și apartenență la fondul cultural românesc”, care vor fi prezentate de Mariana Iuliana Grumăzescu, director al Direcției Comunicare, Educație Muzeală din cadrul Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.

Ansamblul Folcloric ”Romanați”, condus de maestrul Florian Teodorescu și aflat sub egida Centrului Cultural Municipal Caracal (jud. Olt), reprezintă de peste 25 de ani o forță pe scena dansului și cântecului tradiționale românești, fiind dedicat valorificării scenice a tezaurului folcloric, cu precădere, dar nu exclusiv, a celui din zona oltenească.

Manifestările continuă cu seria de evenimente susținute de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, cu ocazia Zilei Limbii Române și este organizat în colaborare cu Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE“ și Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti“.

Românii din Serbia vor sărbători prin hore, pe 28 august, la Sân Mihai, alături de Dinu Iancu Sălăjanu și taraful său, care vor urca pe scenă cu ocazia Zilei Limbii Române.

“În deschiderea concertului, ansamblul popular Sadoveanu din Sân Mihai va prezenta o serie de cântece și dansuri populare românești specifice comunității românești din Voivodina. La eveniment vor participa reprezentanții Comunității Românești din Serbia, un reprezentant al Ambasadei României la Belgrad, fiind reprezentat și Insitutul Cultural Român”, a declarat pentru TIMP ROMANESC, Stevan Mihailov, vicepreședintele CRS.

Dinu Iancu Sălăjanu este director al ansamblului de cântece si dansuri „Porolisum“.

Și cursanții de limbă română din cadrul Ascociației “Renașterea Românilor din Serbia” vor celebra, pe 29 august, limba română printr-o întâlnire la sediul din Boljevac. Întâlnirea dintre profesori, părinți și elevi capătă o importanță în această în această zi deoarece lunile trecute s-au pus bazele unei biblioteci în limba română pentru copiii din zonă. ”Încă nu am adus toate cărțile necesare pentru că încă nu avem spațiul complet amenajat, dar tinerii de aici au o deschidere către tot ce este în limba română. Sperăm ca în viitorul apropiat să finalizăm amenajarea și dotarea noii biblioteci din Boljevac“, ne-a recizat Vlada Savici, președintele Ascociației “Renașterea Românilor din Serbia”.

“Vom avea o întâlnire aparte cu învățătoarea cursanților de limba română, dar și cu părinții lor. Evenimentul este unul foarte important pentru noi, deoarece tinerii vor recita poezii în limba română, vom reliefa însemnătatea cunoașterii limbii române și a culturii noastre. Va fi o zi încărcată, pentru că tot pe 29 august reprezentanții asociațiilor românești din Serbia se vor reuni la Kladovo pentru a discuta și sublinia valoarea limbii române, păstrarea tradițiilor și a limbii române, dar și situația limbii române în Serbia. Intenționăm să informăm foarte bine oamenii care vor să se înscrie la cursurile de limba română din Serbia pentru că vor urma și alte înscrieri”, a mai adăugat Vlada Savici.

În premieră, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită, pe 29 august, la Centrul Cultural Românesc din Kladovo, unde va avea loc un program folcloric, vor fi organizate două expoziții (o expoziție de port popular românesc și o alta cu obiecte tradiționale folosite în gospodăriile românești ce datează din secolul al XIX-lea), o expunere dedicată importanței și istoriei limbii române și o masă rotundă.

La evenimentul dedicat Zilei Limbii Române vor participa români din zona Kladovo, participanți la cursurile de limba română cu elemente de cultură națională, copii care frecventează cursurile de limba română, precum și lideri ai comunității românești din Serbia de Răsărit.

“Ziua Limbii Române, care se sărbătorește oficial din anul 2013, pe data de 31 august, este un prilej de bucurie pentru toate comunitățile românești care trăiesc în jurul granițelor României. În preajma acestei zile de final de august se organizează manifestări care marchează importanța și frumusețea nepieritoare a limbii în care Eminescu, Slavici, Sadoveanu, Arghezi sau Grigore Vieru”, afirmă Tihan Matasarevici, președintele Centrului Cultural Românesc din Kladovo.

La Centrul Cultural Românesc din Kladovo sunt așteptați, cu ocazia Zilei Limbii Române, atât etnicii români din zonă, cursanți ai Centrului Cultural, copii care învață limba română, dar și profesori de limba română de peste Dunăre, care le vor vorbi despre frumusețea limbii. Liderii comunității românești din Valea Timocului sunt, de asemenea, așteptați să se alăture evenimentului.

Directorul Centrului Cultural Românesc din Kladovo și președinte al Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor ”Dunărea” din Kladovo, Tihan Matasarevici, susține că a dorit să organizeze acest eveniment pentru a marca ziua limbii pe care și românii din Serbia o moștenesc de la strămoșii lor, limba română pe care minoritatea românească din zona numită Valea Timocului o vorbesc în familie, și ale cărei taine se străduiesc să le afle la cursurile organizate în Centrul Cultural din Kladovo, dar și la cursurile introduse în școlile de stat de Ministerul Educației din țara vecină.

De asemenea, la eveniment au fost invitate și autoritățile locale din Kladovo, precum și poetul Mihailo Vasilievici, cunoscut atât pentru opera sa, cât și pentru muzeul deschis în propria locuință din Kladušnica.

Ziua Limbii Române va fi celebrată și de românii din Ungaria. Evenimentele vor începe, pe 29 august, cu un concert susținut de Dinu Iancu Sălăjanu și taraful său, la Casa de cultură din Micherechi.

De asemenea, această zi va mai fi celebrată și de elevii de la Școala generală românească din Micherechi, care se vor bucura, pe 8 septembrie de un spectacol de teatru prin care va fi marcată Ziua Limbii Române.

Actorii Alexandru Stama, Răzvan Daniel Marina, Bianca Cristiana Hedeș și Veronica Violeta Căliman vor susține spectacolul ”Cei trei purceluși”, o adaptare de Mirela Retegan după celebra povestire pentru copii. Acesta va fi urmat de o întâlnire pe scenă cu personajul ”Fetița Zurli”, care va continua interacțiunea cu micii spectatori.

Programul din acest an va fi susținut de compania de teatru pentru copii ”Gașca Zurli” din Cluj și va fi găzduit de Casa de Cultură ”Gheorghe Dulău” din Micherechi, începând de la ora 09.00.

Evenimentele, menite să marcheze Ziua Limbii Române, sărbătorită, din 2013, pe 31 august, sunt organizate de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române

Cu ocazia sărbătorii naționale „Ziua Limbii Române”, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Clubul Blue Note Cafe vă inită la vizionarea filmului „Poienile Roșii”, o producție Moldova Film 1966, în regia lui Emil Loteanu. Filmul va fi prezentat cu dialogul original în limba română.

Evenimentul are loc pe 31 august 2015, la Clubului Blue Note Cafe din Str. Nicolae Filipescu nr. 53-55, București, cu începere de la ora 18:00.

Vă așteptăm cu drag.

Despre Filmul Poienile Roșii

Anul producției: 1966
Regia: Emil Loteanu
Scenariul: Emil Loteanu
Imagine: V. Ciurea

Vara uscata a distrus pasunile kolkhozului . Pentru a salva oile, ciobanii au decis să le conduca in câmpurile roșii. Ele sunt trimise într-o călătorie lungă insotite de un reporter tânăr Andrei si tinara Ioana, care este de mult indragita de păstorul Sava …

*Filmul va fi prezentat cu dialogul original în limba română.

Despre Ziua Limbii Române

În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.

Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare”.

Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniștilor în 2001.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: probasarabiasibucovina.ro

,

Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie201, prevede celebrarea acestei sărbători pe data de 31 august a fiecărui an. Potrivit acestui act normativ, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În acest an, Pavilionul Romaniei si Centrul Cultural Italo – Romeno di Milano vor organiza duminică, 30 august 2015, orele 20,00, un eveniment evocator la Pavilionul României de la EXPO 2015.

Activitatea va fi susținută de către Mariana Paliev, profesoară în cadrul Proiectului de Limbă, cultură și civilizație romnească, proiect care se derulează în Italia, Spania, Belgia, Portugalia și Irlanda și care este coordonat de către Institutul Limbii Române.

Activitatea Limba Română – Limba Basmelor Nemuritoare va oferi participanților la eveniment prezentări și ateliere practice prin care copiii și părinții vor putea pătrunde în lumea minunată a basmului românesc nemuritor. Evenimentul va fi organizat sub patronajul Consulatului General al României la Milano.

Vă așteptăm numeroși pentru a sărbători împreună Ziua Limbii Române la Pavilionul României de la EXPO 2015!

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa:  gazetaromaneasca.com

,

Pe data de 31.08.2014, o numeroasă delegație a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina a participat în R. Moldova la Căușeni la festivitățile prilejuite de aniversarea Zilei Limbii Române . Delegatia a fost condusa de dl Marian Clenciu – presedintele Consiliului Național și au participat filialele ACPBB din: Constanța – președinte dl. Cezar Panzaru , din Piatra Neamt, presedinte dl. Valeriu Eutusianu, din Roman, d-na Nadia Anghel, din Bacău, dl. Merticariu Catălin dar și dl. Paul Mircea Iordache – președintele filialei „Vatra Românească” din Botoșani.

Festivitatea s-a desfășurat la bustul poetului național Alexei Mateevici și a constat într-un regal de poezie și cântec închinat Limbii Romane interpretat magistral de elevii Liceelor “Mihai Viteazu “ și “Alexei Mateevici “ din localitate . Momentul aniversar a fost prezidat de dl. Ion Ciontoloi – președintele Consiliului Raional Căușeni care a ținut și cuvântul de introducere dar și de persoane din conducerea Primăriei orașului Căușeni . În continuare sărbatoarea Limbii Române s-a mutat în cladirea Consiliului Raional Caușeni în sala de festivități. Aici sub patronajul aceluiași inimos, Ion Ciontoloi, dar și a bravului profesor Valeriu Ostaș – director al Casei Limbii Române au continuat manifestarile culturale dedicate slăvirii Limbii Române.

Cu această ocazie au adresat câte un cuvant de cinstire a Limbii Române mai mulți delegați ai ACPBB veniți din România printre care și subsemnatul. Totodată au fost lansate două carți: „Basarabia, pământ străbun“ scrisă de Vasilica Mitrea și „Tentația Luminii” scrisă de Ana Ruse, ambele scriitoare fiind membre ale ACPBB – filiala Constanța. Cu aceeași ocazie a fost lansat și cartea „Din adâncul inimii” scrisă de profesorul basarabean Petre Râmbu un patriot adevarat și un dizident care în perioada sovietică a luptat cu sistemul pentru apararea drepturilor Limbii Române cu riscul pierderii libertații și chiar al vieții. Seara, manifestările au continuat cu vizionarea filmului basarabean „Poieni Roșii”, regizat de Emil Loteanu și realizat cu mult curaj în perioada sovietică. Filmul reprezintă o metafora a rezistenței naționale a românilor basarabeni în perioada sovietică.

A doua zi, pe 1 septembrie 2014 toți membrii ACPBB veniți din România. am participat la deschiderea anului școlar la Liceele „Mihai Eminescu” și “ Alexei Mateevici” din localitate, iar cei desemnați, printre care și subsemnatul, au ținut câte un scurt cuvânt de încurajare și felicitare. În dupa amiaza aceleiași zile am plecat la Chișinău împreună cu profesorul Valeriu Ostaș. Aici am facut o vizită la Biblioteca Națională unde am primit cateva cărți și ne-am intreținut cu istoricii Ion Negrei și Anatol Petrenco dar și cu fostul ministru al Culturii Ion Ungureanu.

În continuare am vizitat Muzeul Național de Istorie și Arheologie unde am facut o incursiune în istoria Neamului Românesc din Basarabia din cele mai vechi timpuri și pâna în prezent. La ieșire am avut placuta surpriză să o cunoaștem pe „Fata cu Tricolor” adică pe tânara poetă Diana Enache – studentă la Jurnalism și Istorie, realizatoare de emisiuni la „Radio Plai” a cărei tragică viață ne-a tulburat și ne-a impresionat deopotrivă. Am plecat cu toții în frunte cu neobositul profesor Valeriu Ostas la Casa Limbii Române din Chișinău condusă de neinfricatul profesor Alexandru Bantosh.

Acesta ne-a relatat despre odiseea limbii române în Basarabia din 1812 și până în 2014 și despre lupta dărză și inegală dusă acolo de profesorii de limba și literatura romană în perioada țaristă și sovietică dar și despre șicanele făcute de regimul lui Voronin împotriva conducătorilor Casei Limbii Române din Chișinău și din teritoriu. După desparțirea de Diana Enache am primit o dedicație muzicala de la Radio „Plai” sub forma unei melodii patriotice.

Spre seară am facut o scurtă vizită la Cimitirul Armenesc unde s-au depus flori la mormintele lui Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Leonida Lari și Gheorghe Ghimpu. A doua zi, ne-am luat rămas bun și ne-am despărțit cu greu de gazdele noastre: Ion Ciontoloi – președintele Consiliului Raional Caușeni și Valeriu Ostaș – profesor de limba și literatura română la Liceul „Mihai Eminescu” și director al Casei Limbii Române din localitate, cu promisiunea revederii și colaborării mai stranse în vederea realizarii unor proiecte culturale comune .

Dacian Dumitrescu

,

Autor: Paul Stan-CULTURA, arză-o-ar focul

V-ați imagina ce ar scrie parlamentarii la Dictare, guvernanții, plagiatorii, ce ar scrie celebri autori ai citatelor ”Iarna nu-i ca vara!” și ”Fă, Doino!”?

Ce ar fi dacă la începutul noului an școlar, pe 15 septembrie, edilii, oamenii politici sau alți demnitari cu pretenții de personalități, în loc de discursurile chinuite din limba de lemn, să evidențieze, să acorde o importanță primordială Limbii române, identității naționale și culturale?

Dictare la Limba română, la început de an școlar

Recent, o știre aparent banală mi s-a părut un lucru extraordinar într-o zonă unde identitatea națională, limba și cultura românească au fost greu încercate de-a lungul anilor. Acolo unde a fost silită și împinsă aproape de dispariție, unde s-a dorit a fi rasă de pe pământ împreună cu vorbitorii ei, limba română a ajuns să renască la fel ca Pasărea Pheonix din propria cenușă. În Basarabia.

Faptul că peste 1000 de oameni de toate vârstele s-au înghesuit la Chișinău să dea ”Dictare la Limba Română este un eveniment care are o anumită semnificație și importanță pentru românii de peste Prut. Excelentă și lăudabilă inițiativa Direcției de Cultură a Primăriei Chișinău de a crea un astfel de eveniment cu ocazia Independenței Republicii Moldova și sărbătorii limbii române.

Din păcate, în presa din România, manifestarea de simpatie și iubire a oamenilor de la Chișinău pentru Limba română a fost trecută la știri banale, fără să i se dea prea mare atenție și importanță. Iar această lipsă de atenție, neinteres sau dezinteres cum vreți să-i ziceți, s-a manifestat evident cu toate că și la București se sărbătorea Limba română. În aceeași zi ca peste Prut, dar cu banale spectacole, fără prea mare impact și reverberații în rândurile populației. Evident, nici organizatorii de la București nu au fost prea inspirați, nu au acordat cine știe ce importanță evenimentului sau pur și simplu au avut alte preocupări, interese, neridicându-se la nivelul Limbii române.

În contrast, frații noștri de peste Prut s-au dus cu mic cu mare. De la cei care abia au învățat literele alfabetului până la oamenii oprimați, care își aduc aminte de deportările și suprimările românilor din Basarabia, de încercările de distrugere a limbii și identității românești, de către Stalin.

Pentru ei ”Dictarea la Română” a fost în primul rând un test de identitate națională, după zeci de ani în care s-a încercat uciderea limbii în care s-au născut și pe care mulți ajunseseră să o vorbească doar în șoaptă, acasă, cu familia.

Chiar dacă au existat voci care au pus interesul românilor din Chișinău pentru Limba română pe seama premiilor anunțate de Primărie, îmi place să cred și sunt convins că oamenii, în special cei mai în vârstă, nu s-au dus să dea dictare ca să câștige bani.

Cred că majoritatea basarabenilor din cei peste 1000 care au dat testul au făcut acest lucru din cu totul și cu totul alte motive, care țin de apartenența la o limbă, la o cultură națională din care fac parte. Iar notele mici obținute demonstrează cât de oprimată a fost limba română, zeci de ani, de către invadatorii sovietici, dar care totuși s-a păstrat și a renăscut miraculos.

Importanța păstrării și învățării Limbii române pentru basarabeni a fost egală cu supraviețuirea lor ca neam, în timp.

De aceea cred că evenimentul de la Chișinău a fost o adevărată sărbătoare pentru românii de acolo, scoțând în relief un puternic sentiment de mândrie națională.

De mai mulți ani, tinerii basarabeni au posibilitatea să învețe la universitățile din cele mai puternice centre studențești ale României. Mulți lucrează aici în timpul studiilor sau după terminarea lor. Alții au ales să se întoarcă acasă și lucrează în Republica Moldova și chiar în țări din Uniunea Europeană. Despre studenții basarabeni am auzit foarte multe vorbe bune, că sunt mult mai bine pregătiți, în special la Limba română, decât colegii lor născuți și educați în România.

”Dictarea” de la Chișinău s-a produs în aceeași săptămână când în liceele românești se dădea Bacalaureatul. A doua sesiune cu cei neadmiși la prima sesiune și cu cei picați din anii trecuți. Cei care s-au mai înscris la Bacalaureat, că mulți au renunțat, considerând această etapă educațională din viața lor neimportantă. Văzând știrile la televizor sau citind în presa scrisă, nu poți să nu te minunezi de mentalitatea și prostia multor tineri români care fac parte din viitorul ”luminos” al scumpei noastre patrii.

Pentru aceștia proba Bacului la Română fost doar un prilej de etalare a lipsei de educație, de bun simț, de analfabetism, de exprimare scrisă și orală, în limba națională, incalificabile.

De pocire, de distrugere a Limbii române. Iar acest proces de sfidare, de batjocorire a Limbii române durează de peste 20 de ani și se manifestă tot mai pregnant. Este îngrijorător.

Batjocorirea limbii române se întâmplă zilnic în România, începând de la demnitarii din fruntea țării, care o umilesc pe toate canalele de televiziune, în toate mediile, cu toate ocaziile posibile și imposibile, pentru ei limba națională fiind doar un instrument de manipulare a restului populației.

Batjocorirea Limbii române de către români este o permanență în presa zilelor noastre, comisă voluntar și involuntar, de către jurnaliști și pseudojurnaliști. Rigoarea care se manifesta odată în presă privind folosirea corectă a Limbii române a dispărut cu desăvârșire.

Cadrele didactice de orice fel de specialitate, profesorii de Limba română mai ales, nu mai dau aceeași importanță acestei materii, educând elevii să învețe corect și să respecte limba națională. E adevărat și faptul că mulți dintre profesori și învățători au ei înșiși mari probleme de exprimare, fiind în imposibilitatea de a-i învăța corect Limba română pe copii.

De aceea, comparând realitatea din România cu cea din Republica Moldova, mi se pare cu atât mai laudativ faptul că basarabenii s-au prezentat la ”Dictare la Română”. Exemplul ar putea fi luat și dezvoltat și de către edilii, ministerele, inspectoratele, școlile sau alte instituții din România.

V-ați imagina ce ar scrie parlamentarii la Dictare, guvernanții, plagiatorii, ce ar scrie celebrii autori ai citatelor ”Iarna nu-i ca vara!” și ”Fă, Doino!”?

Cred că toți facem greșeli la Limba română, de scris, de vorbit, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să le corectăm. Dimpotrivă, trebuie să acordăm respectul și importanța cuvenite Limbii române.

Ce ar fi dacă la începutul noului an școlar, pe 15 septembrie, edilii, oamenii politici sau alți demnitari cu pretenții de personalități, în loc de discursurile chinuite din limba de lemn, să evidențieze, să acorde o importanță primordială Limbii române, identității naționale și culturale?

Autor:  Paul Stan-CULTURA, arză-o-ar focul

,

Dragi români, azi 31 august 2014, săbătorim Ziua Limbii Române. Poate că pentru cei mai mulți dintre noi, românii din țară, o astfel de zi nu trezește emoții pe măsura celor pe care le simțim spre exemplu ca pentru  ziua de „1 Decembrie”, Ziua Națională a României. Pentru ceilalți însă, care nu au avut norocul și șansa noastră, de a se naște, trăi și dezvolta ca român în cadrul Statului Român, manifestările  pe care le  considerăm firesti, a vorbi românește, a scrie românește, a cânta românește, a te manifesta românește,  a devenit un lucru sacru. 

Sacralitatea aceasta a izvorât din sufletele mutilate de crunții ani de deznaționalizare și opresiuni împortiva limbii și identității românești din teritoriile istorice,  care prin tragedia istoriei au ajuns sub stăpânire străină. Cu siguranță altfel ne-am raporta, noi cei din Țară, la puterea de a te manifesta românește prin vorbă, cântec, scris, dacă o mână straină, în mod brutal ne-ar astupa gura, ne-ar da peste mână sau ne-ar pune pistolul la tâmplă,  daca ne-am împotrivi  acestei samavolnicii.

Dragi români să onorăm această zi a Limbii Române, limbă pentru care unii semeni de-ai noștri au suferit, au murit și s-au sacrificat !

La mulți ani, Limba Română ! La mulți ani, dragi români!

…în dar, un regal de simțire românească din Căușeni, de la „Sărbătoarea Limbii Române”,  organizată de Consiliul Raional Căușeni din Republica  Moldova (Președinte Ion Ciontoloi) și Casa Limbii Române (Director Valeriu Ostași).  La sărbătoare a participat ca de obicei o importantă și numeroasă delegație a Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina, condusă de Președintele Consiliului Național, Marian Clenciu și alti președinți de filiale ACPBB. Materialul este filmat anul trecut în august 2013.  Azi 31 august 2014, această tradiție a săbătorii „Zilei Limbii Române”, continuă  să fie ținută în Căușeni. Anul acesta este mai special, pentru că până anul trecut sărbătoarea se numea doar „Ziua Limbii” sau „Limba Noastră”, fără sintagma „române” sau „română”, iar pe 31 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât fără echivoc: LIMBA DE STAT ESTE LIMBA ROMÂNĂ!

Festivitatea de Ziua Limbii Romane la Causeni la bustul lui Alxei Mateevici – aug 2013
Limba noastră-i numai cântec…

„Curge Prutul printre noi ” la Causeni de Ziua Limbii Romane

Festivitățile de la Consiliul Raional Căușeni
Ziua Limbii Romane / Cantec „Maluri de Pru”, din glasul unei eleve din Causeni,  Basarabia

(1) Ziua Limbii Romane, Causeni, Republica Moldova (inregistrare aug.2013)

(2)

(3)

(4) Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni – Valeriu Ostaș, mesaj de suflet către invitați…

(5)

Pentru Dvs. …

Dorian Theodor

Redactor Șef R.B.N. Press

P.S.

Anul trecut mi-am permis să adaug cu pixul…

…Datorită Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova, anul acesta nu mai este nevoie!

,

Prin efortul și implicarea Insititutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și  a Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români,  „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice (a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent), dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru  identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc,  încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”,  mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al  ocultării istorice a  acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.

Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)

Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.  Sursa: basarabia-bucovina.info

Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu detereminarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad,  Ștefan Hostiuc.

Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.

Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.

Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica

Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti

Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti

Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedaia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014

Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.

DTh / R.B.N. Press

Foto: Daniel Sigfriedson /R.B.N. Press

Sursa foto „Alina Radu” – europalibera.org

,

De Ziua Limbii Române, Primăria Sectorului 3  vă invită  duminică , 31 august, în Parcul Titan-Parcul Artelor. Evenimentul, aflat la cea de a II-a ediție este organizat de Centrul Cultural Casa Artelor și face parte din cunoscutul și apreciatul program Zilele Multiculturalității în sectorul 3.

Ediția I a Zilei Limbii Române din 2013 a înregistrat o audiență de peste 10.000 de spectatori, fiind dedicată operei și personalității lui Mihai Eminescu.

“ BRÎNCOVEANU ȘI CANTEMIR-300 DE ANI”-Expoziția in aer liber de istorie și artă românească dedicată marilor domnitori și în egală măsură marilor arhitecți ai spiritului românesc, va deschide la ora 18,00 evenimentul Ziua Limbii Române.

Invitatul special al evenimentului vine din Basarabia, în persoana marelui compozitor EUGEN DOGA, creatorul muzicii din filmele “Maria Mirabela”, “Anna Pavlova” “Șatra”, “ Patul lui Procust”, “ Lăutarii” și multe altele care au avut un mare succes în România.
De la ora 18,30 publicul din sectorul 3 și nu numai, este invitat la un regal muzical.

Concertul extraordinar “MUZICA TINEREȚII NOASTRE “ prezentat pentru prima data în aer liber, într-un parc din Capitală, va fi susținut de maestrul Eugen Doga împreună cu Orchestra Simfonică București, dirijată de Tiberiu Soare și grupul coral Accoustic, dirijat de Daniel Jinga avându-i ca soliști pe soprana Ana Cebotari și tenorul Andrei Lazăr. Piese celebre din marea creație muzicală semnată de Eugen Doga vor transforma Parcul Titan-Parcul Artelor într-o uriașă sală de concert, în aer liber.

Iar la ora 20,00 va intra în scenă cunoscuta formație ZDOB și ZDUB din Chișinău, care va susține, în dulcele nostru grai comun, un concert exploziv, seara încheindu-se cu un foc de artificii.

Organizatorii îi invită pe spectatorii care vor participa la acest eveniment din Parcul Titan-Parcul Artelor să aducă, în dar o carte în limba română pentru școlile din Republica Moldova.
Vă invităm la acest mare spectacol, în aer liber, pentru ca împreună cu istoria, arta și cultura românească să spunem Limbii Române- La mulți ani !

Concept și regie Alice Barb

Intarea este liberă.

Eveniment realizat cu sprijinul Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova.
Partener media principal al evenimentului: ziarul Adevărul
Parteneri media: revista Historia, TVR2, București fm
Partener: Federația Asociațiilor Basarabene

Vă așteptăm cu drag,
Echipa Centrului Cultural Casa Artelor

Vă așteptăm și pe :
Centrul Cultural Casa Artelor
Bdul. Mircea Vodă nr. 5 Sector 3
www.facebook.com/CasaArtelor
centrulcultural@primarie3.ro
casa.artelor@yahoo.com
021.321.58.17
0759.990.041

,

„Ziua Limbii Române” se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu sărbătoarea „Limbii” celebrată în Republica Moldova din 1990. Anul acesta este prima oara când în R. Moldova se va specifica clar că „Limba Noastră” este limba română,  grație hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova din 4 decembrie 2013

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

De Ziua Limbii Române va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Anul acesta, pentru a sărbători „cuvios”  Ziua Limbii Române (31 august) Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, împreună cu Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români, vor prezenta câteva publicații de limbă română din provinciile istorice. Eroismul jurnaliștilor care le editează este impresionant. În unele regiuni ( R. Moldova ) găsim publicații remarcabile; în altele ( Transnistria, Sudul Dunării, Timocul sau Sudul Basarabiei ) nu există presă în limba română, cum nu există, radio, televiziune, școală sau liturghie în română. De aceea nu facem o prezentare valorică, acționând, mai degrabă la îndemnul lui Ion Heliade Rădulescu : ” Scrieți băieți, scrieți orice, dar scrieți în românește”.  Departamentului Politici pentru relația cu românii de pretutindeni, este cea care a dat o mână de ajutor contribuind la colecția de ziare oferită publicului bucureștean cu această ocazie.

 Manifestarea va avea loc vineri, 29 august 2014, ora 18:00, la Clubul Țăranului prilej cu cu care va avea loc și deschiderea primului „Chioșc de ziare”cu  publicații de limbă română din provinciile istorice. Publicațiile vor fi disponibile pentru a fi consultate până pe data de 12 septembrie 2014.

Cu ocazia ZILEI LIMBII ROMANE domnul VASILE ILICA va primi din partea Asociatiei CIVIC MEDIA Premiul „Mile Carpenisan” pentru curaj si excelenta in jurnalism.

România Breaking News peste partener media la evenimentului.

,

In luna august 2013 am primit pentru a doua oara invitatia de a participa la Sarbatoarea Zilei Limbii Romane din orașul Căușeni , situat in partea sudică a R. Moldova , la circa 50 de km de Tighina ocupată in anul 1992 de Armata a 14-a rusă . In ciuda rezistenței exemplare a voluntarilor români ,inclusiv a celor din Căușeni și în ciuda faptului că practic voluntarii si milițiile moldovene au respins militar invazia rusească , până la urmă orașul Tighina a fost cedat separatiștilor prin complicitatea directă a decidenților politici de atunci din R.Moldova care nu erau altceva decât slugi preasupuse ale Moscovei .

Invitația am primit-o din partea profesorului Valeriu Ostaș care predă limba și literatura română la Liceul Mihai Eminescu și este și Director la Casa Limbii Române din Căușeni.

Profesor Valeriu Ostaș – Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni alături de elevele din orașul Căușeni

Domnia Sa este unul dintre cei mai buni români pe care i-am cunoscut și un activist fervent pe linia promovarii limbii si literaturii române si a valorilor spirituale ale Neamului Românesc nu doar la Căușeni ci și în alte localitați din R. Moldova , ori de câte ori are ocazia .

Domnia Sa a realizat o impresionată bibliotecă la Casa Limbii Române din Căușeni , iar cu surplusul de cărți aleargă prin satele din împrejurimi și inzestreză bibliotecile școlare din acele localități . Dincolo de faptul că este un foarte bun român și dincolo de activismul său exemplar profesorul Ostaș Valeriu este o persoană extrem de modestă și care a știut să reziste in fața tentațiilor unor funcții politice care i s-au propus de-a lungul vremii . Indrăznesc să afirm cu hotărâre și sunt sigur că sunt în asentimentul tuturor celor care l-au cunoscut , că profesorul Valeriu Ostaș este unul dintre ” miile de Apostoli anonimi ai Românismului și ai Neamului Românesc care lucrează cu succes in provinciile istorice românești situate in jurul României ” , în ciuda vicisitudinilor istorice , a ocupațiilor străine și a frontierelor nedrepte impuse prin Dictat ! În urma acestei invitații eu am ajuns singur la Chișinău pe 30 august la ora 9.00 dimineața cu trenul ” Prietenia ” care venea din București ( bizară denumire ! cum așa ? Prietenia intre Frați ? Cel puțin neinspiarată denumirea …) . În tren am intâlnit francezi , germani si britanici care din Chișinău au plecat imediat la Tiraspol cu microbuzele . Pe mine m-a așteptat un amic la gară cu mașina și chiar eu am codus doi nemți la autogară și am văzut personal cum s-au suit in microbuzul de Tiraspol .

Ziceau că sunt un fel de observatori și păreau interesați de vizita lui Rogozin la Tiraspol din data de 3 septembrie a.c. Acesta a si pus acolo piatra de temelie a unui spital rusesc . Am avut mai multe întâlniri cu mai mulți amici apoi pe la ora 16.00 am ajuns cu mașina unui prieten la Căușeni unde am fost intâmpinați la sediul Casei Limbii Române de către însuși profesorul Valeriu Ostaș . Acesta ne-a prezentat cu multă modestie impresionantele sale realizări pe linie culturală și spirituală românească , apoi ne-a cazat și ne-a condus la cină . La cină m-am intâlnit cu peste 20 de români venți din diferite orașe ale României . Cu toții erau membrii ale diverselor filiale ale Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina ” . Majoritatea aparțineau de filiala Constanța și erau însoțiți de șeful acestei active filiale inimosul domn Cezar Pânzaru . Au mai fost prezenți și șefii filialelor Roman și Huși , precum și eruditul profesor Dicescu – vicepreședinte al filialei Bacău a Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina „. Evident a fost prezent si domnul Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al cestui ONG ( primul ONG inregistrat in Romania la tribunal in ianuarie 1990 de către foștii refugiați basarabeni și conduși in acea vreme de profesorul Nicolae Lupan și regretatul părinte Vasile Țepordei – cel care in 1940 a fost redactor la ziarul ” Raza Basarabiei ” si ulterior din iunie 1941 Director al cotidianului ” Basarabia ” – cu certitudine alti doi Apostoli ai Romanismului si Neamului Romanesc ) .

A doua zi dimineata , pe 31 august la ora 9.00 au inceput manifestarile cultural – artistice de la bustul marelui poet Alexei Mateevici – autorul poemului ” Limba Noastra ” , al cărui text a fost adoptat pentru actualul Imn Național al R . Moldova . Au fost prezenți reprezentanții autorităților locale in frunte cu primarul orașului Căușeni și președintele Consiliului Raional Ion Ciontoloi , dar și mulți elevi , profesori , diverși căușeneni , în total peste o mie de persoane . Din România veniseră cam 25 de persoane . Am fost impresionați plăcut de discursurile autorităților locale care au subliniat importanța sărbătoririi încă din 31 august 1990 a Zilei Limbii Române , dar mai ales poeziile și cântecele interpretate de tinerii și atât de talentații tineri artiști .

 video: Căușeni Ziua Limbii Române

Imagini de la Sărbătorirea Zilei Limbii Române la Căușeni – R.Moldova – august 2013

[cincopa AMGAZRrRQhoU]

…Curge Prutul printre noi, dorule / Cu valuri mai vechi și noi, dorule / Curge Prutul printre noi, dorule / Cu valuri mai vechi și noi, dorule

Cele vechi și azi ne-arată / Basarabia furată / Cele noi, poduri stricate / Flori și vise înecate

Desparte Prutul ce curge, dorule / Frați de grai și frați de sânge, dorule / Desparte Prutul ce curge, dorule / Frați de grai și frați de sânge, dorule…

..Pân’la Ștefan la cetate / Să-mi văd neamurile toate / Să urc Carpații pe culme / Ca să-mi strig frații pe nume
Să le spun cântând în horă: Basarabia vi-i soră , N-o lăsați pradă la unii , Că plâng în pământ străbuniï

La ora 11.00 am fost invitați în sala de ședințe a Consiliului Raional Căușeni și după cuvântul de deschidere ținut de către oficialitățile locale ni s-a dat posibilitatea tuturor invitaților să exprimăm câte un gând .

Dacian Dumitrescu – Redactor Șef Adj. R.B.N.Press și activist al Institutului „Frații Golescu” pentru românii de pretutindeni – Exprimând salutul de suflet către românii din Basarabia și din Țara Mamă România prezenți la festivitatea „Limba Noastră” din Consiliul Raional Căușeni

Am spus pe scurt că : ” Suntem același Neam , avem același sânge , vorbim aceeași limbă …am fost un singur Popor intr-o singură țară dar în ciuda frontierelor arbitrare impuse prin „Dictat” , noi locuim deja în Patria Noastră Comună – Limba Română ” . A urmat un program artistic de excepție cu versuri de Grgore Vieru și muzica compusă de soții Teodorovici . Au interpretat cu dăruire tinerii elevi care au reușit în mai multe rânduri să smulgă lacrimile dar și ropotele de aplauze ale asistenței .

Ne-am despărțit cu ochii umezi de gazdele noastre și cu îmbrățișări frățești . La ora 14.00 am mers la prânzul oferit de Consiliul Raional Căușeni iar dl. președinte Ion Ciontoloi ne-a făcut onoarea să fie prezent . Ne-a mai onorat cu prezența și preotul Cîșlaru . Acesta a vorbit modest dar vibrant despre proiectul demarat la inițiativa sa de a începe construcția unei biserici cu hramul Sfinților Martiri Brâncoveni care face parte deja din Mitropolia Basarabiei și implicit BOR . Auzind despre această minunată inițiativă deja demarată , eu am propus pe loc să dăm exemplu personal și să sprijinim proiectul fiecare după puterile noastre . Am deschis donația cu 200 lei moldovenești , apoi președintele Marian Clenciu a dat 50 de euro și rând pe rând toți românii din grup au contribuit câte 50 sau 100 de lei românești ori moldovenești , după posibilități . Părintele Cîșlaru a rămas impresionat de reacția promptă a celor 25 de români și de solidaritatea demonstrată . Seara a venit la cină dl Tudor Cîșlaru , fratele preotului , un mic om de afaceri și dezvoltator al unor proiecte europene și care a efectuat studiile superioare în România . După cină dânsul ne-a invitat la biroul său unde ne-a servit o mică gustare și un pahar cu coniac de casă .

Printre altele ne-a povestit că muncitorii de pe șantierul bisericii au fost atacați cu pietre de mai multe ori , iar atacatorii erau atât ruși cât și moldoveni ce aparțin de așa-zisa Patriarhie a Chișinăului și a întregii Moldove care este în realitate subordonată Patriarhiei Rusiei(Biserica Rusă de Ocupație) . În continuare atmosfera s-a încins iar românii prezenți au început să recite poezii românești , fie să cânte melodii patriotice . Am plecat seara târziu . A doua zi dimineață a urmat o nouă vizită la Consiliul Raional unde președintele consiliului Ion Ciontoloi a prezentat cu modestie proiectele sale de viitor . Apoi a dăruit românilor prezenți câte o sticlă de vin și o cutie de bomboane , după care și-a luat rămas bun și a plecat în România să semneze documentele de înfrățire între orașul Căușeni și orașul Medgidia . Noi am plecat cu un microbuz închiriat în autoproclamata republica moldovenească nistreană și anume în orașul Tighina . Am vizitat puțin orașul . Era curat și peste tot erau arborate steagurile transnistrene , două benzi roșii ce încadrează o bandă verde peste care se suprapun secera și ciocanul . În așteptarea lui Dmitri Rogozin , șoseaua Tiraspol – Tighina fusese proaspăt asfaltată și marcată . Am mers să vizităm Cetatea Tighina construită de Ștefan cel Mare și Sfânt . Am plătit fiecare câte 50 de ruble nistrene ( echivalentul a 60 de lei moldovenești ) dar am renunțat la serviciile ghidei care vorbea doar rusește și oricum spunea numai minciuni și scorneli .

Am vizitat singuri Cetatea mare și bine păstrată . Evident că nu sepoate vizita chiar tot pentru că o parte importantă este constituită într-u uriaș depozit de muniții al Armatei a 14-a ruse de ocupație . Eu am intrat în vorbă și cu niște localnici care vorbeau românește . Au spus că circa 51% din populația Tighinei sunt moldoveni , care se tem să vorbească românește ca să nu-și piardă serviciul plus alte consecințe . 20 % sunt ruși , alți 20 % sunt ucraineni și ceilalți 9 % sunt evrei-ruși comuniști . Românii sunt majoritari , chiar în condițiile în care imediat după ocupația rusă din 1992 , circa 30 . 000 de români din Tighina s-au refugiat în R. Moldova iar populatia a scăzut simțitor de la 125 . 000 la puțin peste 95 . 000 de locuitori .

Imagini surprinse în Cetatea Tighina :

[cincopa A0LA7QbTQ5op]

 

VIDEO – INCURSIUNE IN CETATEA ȘI ORAȘUL TIGHINA – REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Ne-am întors la Căușeni în aceeași seară , fericiți pentru vizita la Cetatea Tighinei , dar triști în legătură cu cele auzite . Grupul de români s-a întors în România în aceeași seară . Am rămas incă o noapte doar eu și dl Marian Clenciu -președintele Consiliului Național al Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina „. Pe 2 septembrie la ora 8.30 am participat împreună la deschiderea anului școlar la Liceul ” Mihai Eminescu ” din localitate .

Am fost martorii unui adevărat spectacol de poezie și muzică pus în scenă chiar de către cei mai micuți elevi . La final am vorbit fiecare dintre noi câte două minute amintind elevilor , părinților și profesorilor ” că suntem cu toții Români ” și urându-le să aibă cât mai multe succese în noul an școlar .

 

Am mai rămas circa jumătate de oră la cafea cu Doamana Director și două doamne profesoare făcând schimb de impresii . Am plecat la autogară și de acolo cu microbuzul am ajuns pe la ora 12. în Chișinău . Am luat prânzul și m-am văzut cu un alt amic . Am făcut ultimile cumpărături .

Peste tot oamenii ne recunoșteau după accent și intrau în vorbă cu noi știind că venim din România . Un domn de vreo 55-60 de ani care luptase în Transnistria în 1992 ne-a spus :”Domnilor , Țara asta este condusă de hoți și de tâlhari , care lucrează doar pentru buzunarul lor ! Nu le pasă de popor ! Sunt niște KGB-iști și niște slugi ale Moscovei : Filatov , Diacov , Lupu , Leancă…iar Ghimpu s-a vândut ieftin mafiotului Vlad Plahotniuc ” spune cu obidă românul nostru basarabean . Ne deplasăm la gară și urcăm in trenul care avea să ne aducă înapoi la București în dimineața zilei de 3 septembrie 2013 .

În tren , surpriză ne reîntâlnim cu nemții și francezii cu care am fost la plecare și care merseseră la Tiraspol . În plus mai apăruse și un cetățean brazilian , tânăr și șaten , care susșinea că făcuse ” turism la Tiraspol ” stârnind hohote de râs printre companionii nemți și francezi . Am ajuns cu bine la București și am reintrat în rutina cotidiană .

Doresc să mulțumesc conducerii primăriei și Consiliului Raional al orșului Căușeni pentu condițiile de cazare și masă oferite și care s+au dovedit a fi gazde excelente . Doresc să mulțumesc în mod special d-lui profesor Valeriu Ostaș , Director al Casei Limbii Române și care este sufletul și promotorul entuziast și neobosit al acestor manifestări culturale și spirituale românești .

Doresc să aduc un cuvânt de mulțumire Fundației Iuliu Maniu din Boston și personal președintelui Justin Liuba care a sprijinit permanent în ultimii ani toate aceste manifestări culturale la care am participat . Doresc să mulțumesc și ” Comitetului Româno – American pentru Basarabia ” și în mod deosebit domnilor vicepreședinți Vasile Țepordei și Nicholas Dima , care in ultimii ani s-au implicat constant , cu vorba dar și cu fapta și cu mici sume de bani , cu care au sprijinit multe acțiuni culturale românești în Basarabia , în Nordul Bucovinei , etc și au sponsorizat parțial inclusiv acțiuni și proiecte culturale inițiate de Asociația Culturală ” Pro Basarabia și Bucovina „. Dar nu în ultimul rând doresc să mulțumesc și domnului avocat doctor Mihai Nicolae , director general al Institutului ” Frații Golescu ” – un ONG implicat încă din anul 2.000 în multiple și variate acțiuni de promovare a culturii și spiritualității românești în toate provinciile istorice situate în jurul României . Am invățat multe lucruri utile din experiența Domniei Sale și am colaborat excelent cu Domnia Sa în multe acțiuni culturae comune , derulate in ultimii ppatru ani .

Nu pot să nu aduc un prinos de mulțumire sutelor de prieteni români , care trăiesc în provinciile istorice românești , doresc să rămână anonimi , dar au dovedit de-a lungul timpului că sunt Adevărați Români și fără sprijinul lor direct , modest și anonim NU s-ar fi realizat mare lucru în toți acești ani . Apropos , am vorbit cu cineva din Transnistria să scoatem un ziar românesc ( nu există așa ceva ) , pe care să-l distribuim gratuit românilor de acolo , cu riscurile de rigoare , pe care ni le asumăm . Toată munca editorială va fi voluntară , dar tipărirea a 10.000 de exemplare plus un angajat IT , plus distribuția ar costa 400 de euro lunar . Proiectul s-a oprit din lipsă de bani ( poate și lipsa de interes a decidenților ) .

Apropos , la Cernăuți , în Ucraina , prin eforturi proprii a apărut în luna mai 2013 magazinul lunar românesc ” Cronici Bucovinene ” . S-au tipărit doar două numere . Toată munca editorială este realizată prin efortul voluntar și dezinteresat al unor bravi Români din Cernăuți . Tipărirea a 5.000 de exemplare costă doar 200 euro lunar . Dar iar neam poticnit și aici , după ce proiectul demarase deja , din aceleași motive : lipsă de bani și de orice alt suport .

Apropos , DACA CINEVA ARE URECHI DE AUZIT , ATUNCI SA AUDĂ !

 

Un articol de Dacian Dumitrescu – redactor șef adjuct R.B.N. Press

Aranjament, editare text, imagini și video – Dorian Theodor

*Acest articol precum și altele cu această semnătură pot fi preluate de toate publicațiile de limbă romănă , din România , din provinciile istorice românești și de pretutindeni.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press