ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "ziariști de limbă română"

ziariști de limbă română

,

  • interviu cu Dușan Pârvulovici, directorul TimocPress –

 De un deceniu se zbate să țină în viață, în Serbia de Răsărit, un portal de știri în limba română.

Un coleg l-a numit haiduc. Definiția din dicționar a haiducului ne spune că este un om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea casa și trăia în păduri, singur sau în cete, jefuind pe bogați și ajutând pe săraci. Nu știu dacă Dușan este sau nu un haiduc modern. Însă ceva din răzvrătirea lui amintește de atitudinea pe care folclorul a pus-o de multe ori pe seama acestor personaje din epoca modernă, în Balcani (mai ales în România, Bulgaria și Serbia). Ori de câte ori are ocazia vorbește despre românii lui din Timoc, despre cei din Voivodina și niciodată nu uită să-i amintească pe cei din comunitățile istorice…

 

Sunteți unul dintre veteranii Congresului. Cum vi se pare ediția din acest an spre deosebire de precedentele?

În fiecare an au existat diferențe între congrese. În 2009 se desfășura și o campanie electorală, iar președintele României, Traian Băseascu, a ajuns și la Drobeta-Turnu Severin. Ideea noastră a fost aceea de a se intra și în Serba și a fost împărtășită și de domnul președinte. Astfel, s-a realizat prima vizită din partea președintelui României făcută românilor din Timoc. În 2010, la fel, la Chișinău a fost o campanie electorală, iar președintele Rep. Moldova, Mihai Ghimpu, a fost prezent la Congresul nostru. În 2011, la Cernăuți, a fost o cifră mai mică de participanți la Congres, iar în 2012 nu a fost Congres deoarece a trebuit organizat în Ungraria, însă nu a fost posibil. În 2013 Congresul s-a desfășurat în Serbia,  unde au participat mai mulți români. Am intenționat să invităm toată presa românească în Voivodina, dar și toate organizațiile, partide românești, biserica din Serbia.

Anul acesta este criză în toate părțile, criză și la participanți, mulți dintre ei nu au putut să ajungă. Însă nu contează, neapărat, numărul participanților, ci ideile lor.

Scopul Congresului este acela de a ajuta comunitățile românilor de pretutindeni din toate statele vecine: Ungaria, Bulgaria, Rep. Moldova, Serbia. O situație alarmantă este cea din Bulgaria pentru că nu avem pe nimeni de acolo. Nu numai că nu avem niciun reprezentant la Congres, ci nu avem nicio informație cu privire la ceea ce se întâmplă acolo. Nu există un site, nu există ziar, doar câteva ziare află și scriu câte ceva despre românii de acolo.

Nu am fost mulțumit de tot ce am auzit la Congres deoarece n-a vorbit nimeni de rău, nimeni nu a intrat în probleme, să vorbească despre românii de pretutindeni pentru că ei sunt scopul nostru.

La lucrările de astăzi ați fost singurul care a ridicat problema comunității, ați afirmat că ceilalți au vorbit despre New Media, despre Jurnalism și aproape deloc despre comunitate, Media nu poate exista în afara comunității, dacă citez corect…

Toate lucrările sunt în beneficiul membrilor comunităților, iar noi trebuie să avem o imagine corectă despre ce se întâmplă în comunități. După ce știm situația facem și strategia. Nu se poate să facem strategia altfel. Am avut o temă foarte frumoasă – New Media-Jurnalism, însă nu cred că este o problemă că am spus faptul că mă interesează și comunitatea. E normal să ajut și comunitatea mea din Timoc, dar prin Forum să ajut și celelalte comunități, ca membru.

În Serbia există puțină presă de limbă română, este mai dezvoltată în partea Voivodinei, iar în Timoc înțeleg că există o reală problemă. Sunteți unul dintre cei care pot prezenta cel mai bine situația pentru că aveți experiență în această zonă.

În Serbia este o situație foarte ciudată. În Serbia avem o Constituție, avem o lege care se ocupă cu minoritățile, însă pe teren situația este alta. Avem români care demult locuiesc în Voivodina, care au toate drepturile. Provincia Voivodina a intrat în Serbia cu toate drepturile și cu toate minoritățile. În lege scrie foarte clar ce drepturi avem, însă în fapt nu avem nimic. Mai avem și o altă problemă pentru că avem o sinonimie. Pe românii din Timoc statul sârbesc îi numește vlahi, însă românii, în limba lor maternă, se numesc români. Ei vorbesc românește, cântă românește, joacă românește. Sunt 154 de sate românești și 48 mixte, unde locuiesc români. Avem o cifră totală de peste 350.000 de români. S-a creat o confuzie: Serbia are o lege care prevede că toate drepturile minotităților se rezolvă prin Consiliul Național și că fiecare minoritate care s-a declarat la momentul recensământului poate să aibă Consiliu. Recensământul a fost numai în limba sârbă, nu și în limba minorităților. Numele extern al românilor, vlahi, așa au fost scriși la recensământ, iar în realitate este altceva, iar statul consideră că cei care s-au declarat vlahi pot să aibă Consiliul lor. Prin Consiliu se spune că sunt un popor autonom care nu au legătură nici cu românii, nici cu sârbii, sunt vecinii lor buni, țara mamă este Serbia și că limba lor este cea vlahă.

Să înțeleg că această confuzie a fost dirijată prin manipularea recensământului?

Da, putem să spunem așa. Românii nu sunt numiți numai în Serbia vlahi, ci și în alte părți. Este o problemă pentru cine vrea să facă diferența între nume, care sunt sinonime.

Sunteți un jurnalist care aprope că luptă pentru agenția pe care o conduce. Cum este munca dumneavoastră?

Sunt fondator la o agenție de presă, dar dacă cineva mă întreabă spun că nu sunt ziarist pentru că eu mă ocup cu drepturile omului și sunt fondator la mai multe organizații care se ocupă cu problema românilor.

Cum reușiți să vă desfășurați activitatea?

Important este să știm ce vrem, să avem scopul nostru. Există mai multe probleme care apar când omul se ocupă cu ceva – condiții, capacitate, finanțe pentru ceea ce face. Noi care ne ocupăm cu situația românilor din Serbia avem multe probleme pentru că nu sunt respectate legile pe care le-a adus Parlamentul Serbiei. Acest lucru este o piedică mare a Serbiei pe drumul Europei. Serbia trebuie să știe că nu o să se miște din acest punct până nu se rezolvă astfel de aspecte. Avem probleme și pentru că oricât de multe finanțe am avea, niciodată nu ajunge de pentru cât vrem să tipărim, să mergem pe teren, tehnică. Însă este bine că am avut întotdeauna prieteni care ne-au ajutat.

Sunt puțin supărat pe Departamentul Românilor de Pretutindeni, deși ne ajută, pentru că o face mult mai puțin decât poate să o facă. Întotdeauna am spus că ajutorul nu îl văd numai prin bani, ajutorul îl văd și prin parteneri, dar și printr-o mai mare implicare.

Pe de altă parte, avem probleme și cu statul sârbesc deoarece ne ajută foarte puțin, dacă vorbim despre finanțe, despre consursuri și proiecte, unde trebuie să ajungem. Iar noi știm că sârbii din România sunt ajutați cu milioane de euro. Măcar pe jumătate să ne ajute și pe noi Serbia.

Marea problemă a românilor suntem noi, românii. Nu prea ne înțelegem noi pe noi, nu prea ne înțelegem cu românii din Voivodina, nu prea ne înțelegem cu românii din România. Mesajul meu ar fi ca toți românii de pretutindeni să aibă răbdare pentru românii din Serbia. Noi simțim cel mai mult problemele. Trebuie să aibă răbdare și să ajute, atât timp cât românii din Timoc, românii din Voivodina cer asta. Dacă sunt flămând, dă-mi pâine, nu-mi da apă! Dacă mi-e sete, dă-mi apă, nu pâine!

În Serbia locuiește un popor românesc cu două minorități, unii se numesc români, alții se numesc vlahi. Dacă românii nu îi recunosc pe vlahi că sunt români, cum să așteptam să îi cunoască sârbii?

Cum colaborați cu colegii din celelalte comunități de români, cu ziariștii români?

Până nu s-a organizat Congresul Jurnaliștilor Români am fost privat de această legătură, însă am fost în majoritatea statelor unde locuiesc români și am văzut majoritatea problemelor cu care ei se confruntă acolo.

Cum colaborează redația dumneavoastră cu celelalte redacții?

Avem o colaborare cu mai multe agenții din România, schimbăm materiale și informații. Toți partenerii noștrii sunt pe site. Am avut mari colaborări și sunt foarte mulțumit că foarte mulți jurnaliști români au ajutat Timocpress, mai mult pe banii lor: unii au avut emisiunile lor, alții au ajutat la știri, la deplasări. Aceste lucruri nu pot să le uit niciodată. Timocul românesc are nevoie de ziariști, de oameni care vor să lucreze, însă noi nu putem să angajăm oameni deoarece în Serbia nu există școală în limba română, foarte puțini care pleacă fac jurnalism în România. Noi suntem deschiși către toate redacțiile din România și către cei care pot ajuta românii cu informații în limba oficială, să știe ce se întâmplă pe tot globul în limba lor maternă. 

Antuanela Roșioru /timpromanesc.ro  via R.B.N. Press

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press