ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Vitalie Pastuh-Cubolteanu"

Vitalie Pastuh-Cubolteanu

,

HARGHITA si COVASNA sun zonele cu cele mai numeroase  VESTIGII DACICE?

Peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI și peste 30 de TEZAURE (toate DACICE)!

– Cand gândim la strămoșii nostri DACI, ne vin în minte Sarmisegetuza, Costești, Blidaru, Piatra Roșie … toate din muntii care STIU ORA (muntii ORASTIEI !) ! …
– Insa,ca să înțelegem CORECT identitatea noastră, rădăcinile noastre și trecutul strămosilor noștri, trebuie să ne întoarcem privirile și către INIMA ROMANIEI : HARGHITA și COVASNA, unde s-au descoperit peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI și peste 30 de TEZAURE, toate DACICE!

– În timp ce auto­ritățile numără steagurile secuiești de pe primării sau polemizează pe marginea unei bentițe tricolore, aceste DESCOPERIRI ARHEOLOGICE nici nu sunt pomenite, deși ar putea să elucideze ADEVARUL ISTORIC.
-Nu intamplator se incearca RAPTUL chiar din INIMA ROMANIEI ! ...

Începuturile:
-Chiar inainte de 1800, țăranii care își munceau pă­mân­turile aduceau autorităților bucăți vechi de me­tal, cioburi, sau chiar vase întregi, pe care le descopereau atunci când întorceau brazda cu plugul (astfel că nu există sat în care să nu se știe câte un loc „special”).
– D. Scheint a fost printre primii cercetători care a luat aminte la aceste descoperiri întâmplătoare și a început studierea sistematică a regiunii. A căutat în special CETATILE și ASEZARILE FORTIFICATE, acestea fiind încă de pe atunci obiect de dispută, mai ales pe problema datării (erau construite INAINTE sau DUPA secui?).
– Insa,cetățile construite INAINTE se regăseau în legendele lo­cale, pe când cele construite DUPA nu se regăseau în po­veș­tile secuilor ! …
– Ulterior s-a dovedit că cetă­țile de DUPA au fost construite peste rui­nele vechilor cetăți sau fortificații de INAINTE ! …
– După studiul pu­blicat de Scheint în 1833, au urmat însă și alte cercetări ale zonei.
– În perioada interbelică, A. Ferenczi face pri­mele săpături de anvergură (strict pe problema dacică), descoperirile și însemnările sale avand o foarte mare importanta pentru cei ce au studiat ulterior (deși exagerări au mai existat, inclu­siv legate de o „perioadă slavă” a regiunii).
– 1985: Viorica Crișan (acum directoare a secției de ar­heologie a Muzeului din Cluj), a ajuns la muzeul din Miercurea Ciuc și a început să pună cap la cap toate studiile de până atunci:

(„Așa a fost desti­nul meu, pentru că inițial eu nu am vrut să lucrez acolo, știam că este o zonă dificilă.
La înce­put mi s-a sugerat să învăț lim­ba maghiară.
Apoi mi s-a dat un traducător ca să înțeleg ce se discuta la ședințe și ca să mă deprind cu limba.
Mi-a fost im­posibil (nu am fost în stare să am nici o apropiere de limba maghiară). Conducerea muzeului a înțeles asta și m-a lăsat liberă, să merg pe teren și să cercetez. Așa au înce­put cei cinci ani în care am bătut HARGHITA și COVASNA la pas, studiind fiecare loc cu vestigii. A fost șansa mea.
În ’90, după revoluție, am devenit brusc invizibilă pentru colegii mei. Nu cred că există pedeapsă mai mare. Nu mi se răspundea la salut, nu era auzită părerea mea, brusc nu mai existam. Presa locală m-a umilit atunci când am îndrăznit să pun într-o expoziție un , împodobit cu arme dacice. În cele din urmă, mi s-a sugerat că cel mai bine ar fi să ne întoarcem toți de unde am venit.
Am observat că orice perioadă istorică de la paleolitic la modern îi interesa, însă cea dacică de­venise tabu. Acest lucru s-a confirmat mai târziu, când autoritățile au permis intrarea unui buldozer peste vestigiile uneia dintre cetățile de la Jigodin. pentru a am­pla­sa o antenă telefonică !”).

– Viorica Crișan s-a întors la Cluj,
– Un an mai târziu și-a RELUAT CERCETARILE în HARGHITA și COVASNA: ȘTIA că este UNA dintre CELE MAI IMPORTANTE ZONE cu VESTIGII DACICE din ROMANIA ! …
– După aproape TREI DECENII de MUNCA pe TEREN, a publicat UNUL dintre CELE MAI COMPLETE STUDII despre IMENSA MOSTENIRE DACICA din HARGHITA si COVASNA ! …

Descoperirile:
– „Când am început să pun cap la cap diferitele stu­dii arheologice, un prim șoc a fost numărul mare al descoperirilor: strict pe estul Transilvaniei sunt 34 de cetăți dacice! În toată Transilvania, cu siguranță, sunt mai multe, însă nu au fost studiate siturile”, îmi spune Viorica Crișan, în timp ce pune pe masă lucrarea sa de doctorat.
– „Unele dintre cetăți sunt de mici dimensiuni, dar sunt destul de dese. Erau, probabil, reședințele aristocraților sau conducă­torilor zonei, asemănătoare ca suprafață și po­ziționare cu cetatea de la Piatra Roșie, din Munții Orăș­tiei. La Jigodin, de exemplu, sunt trei cetăți: două pe malul Oltului și o a treia, practic un platou fortificat. Un vârf de munte aplatizat, pe care sunt câteva construcții prin­cipale și anexele. Acolo erau meșteșugari, armu­rieri, un loc pentru femei unde țeseau etc. Era mai degrabă amenajată pentru personalul din jurul unui lider. La Jigodin s-a găsit o cantitate mare de zgură de fier. Deci, în interiorul cetății, erau ateliere care produceau sau reparau unelte și arme”.
– „Există însă și construcții impresionante prin structură, masive: la Covasna, Biborțeni, Valea Seacă, Ghindari, Zetea, sau incredibilul sistem de valuri și șanțuri de la Porumbenii Mari. Toate cetățile au și așezări civile în apropiere”.
– „Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei vetre ale vechilor așezări dacice”.
– „Sunt foarte multe. O primă cetate este la Sântdo­mi­nic, în apropiere de Bălan, unde se pare că s-au făcut exploatări de cupru încă din antichitate. Apoi mai este una la Racu și încă una mai sus, în munte, peste ruinele căreia s-a ridicat o cetate medievală. Tot acolo e Cetatea de la Ciceu, care dă în drumul dintre Mier­curea Ciuc și Vlădiț; este în munte, așezată pe o stân­că, extraordinar de frumoasă. Sunt și ruine medievale acolo, dar. pe fundația unei vechi cetăți dacice”.
– „Pe urmă este cea de la Mihăileni, pe drumul spre Mol­dova , prin pasul Ghimes; peste Olt de Jigodin este o altă cetate, la Leliceni; jos mai este o cetate, la Tuș­nad; la Racoș sunt alte trei cetăți. Acolo e un munte extraordinar (n-ai cum să nu îl sesizezi mergând către Sighișoara). Sus, pe acest munte conic, cu platou tăiat, cel mai înalt din zonă, s-au găsit plinte în formă circu­lară, ce pot duce cu gândul la un templu. Și tot așa, peste tot. Sunt cetăți pe ambele părți ale depre­siunii, în zonele de munte”.

– „În toate aceste cetăți s-au descoperit, în mod sur­prinzător, ACELEASI VASE si ACELEASI PODOABE ca cele de peste munte, din Moldova .
– Este și o zonă cu CEA MAI MARE CONCENTRATIE de descoperiri ale unor TEZAURE MONETARE, în special datorită faptului că era o zonă de tranzit și comerț.
– Dacii se pare că NU obișnuiau să treacă munții, așa cum facem noi astăzi, prin Valea Prahovei.
– Treceau în special prin pasul Oituz, mergând de-a lungul Siretului până la mare unde puteau să facă negoț atât cu grecii cât și cu ro­manii,
– Treceau si prin pasul Buzăului, unde s-au descoperit fortificații, și la intrare, și la ieșire,
– Treceau si prin trecătoarea din Țara Vrancei (Focsani),
care TOATE IESEAU în depresiunea TARGUL SECUIESC !”…

– „Ce mi se pare foarte important este că în această parte a Tran­silvaniei am descoperit în jurul cetatilor dacice si așezări obișnuite ale dacilor: Peste 200! … studierea lor ne-a ajutat să mai bine cum era traiul lor de zi cu zi, să înțe­legem viața lor obișnuită”.

 Autor: Vitalie Pastuh-Cubolteanu

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press