ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Viorel Badea"

Viorel Badea

,

Nu mai contenesc reacțiile față de declarația jignitoare a unui deputat britanic la adresa românilor făcută chiar în prezența Premierului britanic: „Nu sunt în stare să utilizeze telefoane mobile, dar sunt buni la culesul căpșunilor”.  Vedeți – Declarație extremistă a unui deputat britanic la adresa românilor! …prezent și premierul UK -Theresa May.  Recent, senatorul român responsabil pentru problemele diasporei, Viorel Badea a reacționat luând apărarea conaționalilor printr-o scrisoare trimisă parlamentarului britanic și dată publicității.

Senatorul român Viorel Badea își exprimă „îngrijorarea și stupefacția” față de declarațiile calomnioase făcute la adresa românilor, declarații care îl situează pe Paterson în afara timpului prezent al mileniului trei, care este   „o lume a toleranței, a bunului-simț și a respectului reciproc (…) Realizați că generații întregi de britanici s-au sacrificat pentru a crea un spațiu de toleranță și bunăstare în Regatul Marii Britanii?”.

(…) Sincer, mă îndoiesc că înțelegeți și aprofundați aceste adevăruri evidente. Spuneți că sunt români în Marea Britanie care nu știu să vorbească la telefon, dar nu spuneți că, tot în Marea Britanie sunt români care, în marile companii multinaționale din Anglia sau din lume proiectează telefoane sau produc software care va permite dumneavoastră să vă transmiteți online discursul politic la nivel global.

Vorbiți, de asemenea, ireverențios, despre românii și bulgării care, chipurile, îi lăsa fără muncă pe britanici și amenința echilibrul social din arhipelag, dar evitați să vorbiți despre faptul că acești oameni harnici muncesc din greu, iar munca lor generează taxe și impozite din care statul britanic bugetează sistemul de sănătate, educația, infrastructura și, nu în ultimul rând, va plătește dumneavoastră salariul și, mai târziu, vă alimentează sistemul de pensii.

Deci, în câteva cuvinte, dumneavoastră îi jigniți pe cei care vă plătesc sau ei vă plătesc pentru ca dumneavoastră să îi jigniți. (…) ” – a mai scris senatorul Badea.

Integral Comunicat de presă al senatorului Badea:

„Domnule parlamentar Owen Paterson,

Am luat la cunoștință cu îngrijorare și stupefacție de declarațiile calomnioase pe care le-ați făcut, recent, la adresa românilor și bulgarilor care muncesc cinstit în Regatul Marii Britanii. Citind proiecția gândirii dumneavoastră, mă încearcă un profund sentiment de nedumerire: dumneavoastră realizați unde vă situați temporal?

Realizați că lumea civilizată a mileniului trei este o lume a toleranței, a bunului-simț și a respectului reciproc? Realizați că generații întregi de britanici s-au sacrificat pentru a crea un spațiu de toleranță și bunăstare în Regatul Marii Britanii?

Sincer, mă îndoiesc că înțelegeți și aprofundați aceste adevăruri evidente. Spuneți că sunt români în Marea Britanie care nu știu să vorbească la telefon, dar nu spuneți că, tot în Marea Britanie sunt români care, în marile companii multinaționale din Anglia sau din lume proiectează telefoane sau produc software care va permite dumneavoastră să vă transmiteți online discursul politic la nivel global.

Vorbiți, de asemenea, ireverențios, despre românii și bulgării care, chipurile, îi lăsa fără muncă pe britanici și amenința echilibrul social din arhipelag, dar evitați să vorbiți despre faptul că acești oameni harnici muncesc din greu, iar munca lor generează taxe și impozite din care statul britanic bugetează sistemul de sănătate, educația, infrastructura și, nu în ultimul rând, va plătește dumneavoastră salariul și, mai târziu, vă alimentează sistemul de pensii.

Deci, în câteva cuvinte, dumneavoastră îi jigniți pe cei care vă plătesc sau ei vă plătesc pentru ca dumneavoastră să îi jigniți. Pe de altă parte, ca om politic, mă mâhnește faptul că, sir Owen Paterson, colegul meu din Parlamentul Britanic, are o manieră de abordare politică ușor medievală, adică, asemenea altor politicieni europeni aflați în criză de idei generatoare de bunăstare cotidiană, își concentrează agenda politică și publică pe discriminare și ura rasială, uitând că „intoleranța este o dovadă de impotență” (Aleistar Crowley) politică, în acest caz. În concluzie, vă provoc, domnule deputat, la un „duel mediatic” face to face, pe orice canal media britanic unde, fiecare dintre noi să ne susținem ideile pro și contra europenilor care, prin munca lor, contribuie la bunăstarea britanicilor. Un dialog politic constructiv, nu electoral distructiv.

Cu nedisimulată considerație pentru poporul britanic de pretutindeni,

Senator Viorel Badea Vicepreședintele Comisiei Românilor de Pretutindeni,

Membru al Comisiei de Politică Externă a Senatului”

romaniabreakingnews.ro

,

Senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, a participat, vineri, la comemorarea a 75 de ani de la masacrul stalinist comis la Fântâna Albă, unde, la 1 aprilie 1941, peste 3.000 de români care voiau să se refugieze în România au fost uciși de grănicerii sovietici. Prezent la manifestarea de comemorare din poiana Varnița, lângă satul Fântâna Albă, senatorul Viorel Badea a subliniat importanța mărturisirii evenimentelor petrecute în urmă cu 75 de ani în această parte a Bucovinei.

“Trebuie să fie clar pentru toată lumea că, dacă pe unele popoare tragediile le separă, pe noi această dramă și acest martiriu trebuie să ne aducă laolaltă, pentru că acei oameni, asemenea celor din 1989, în ziua de Paște, în 1941, au spus nu captivității. Iar pe ei moartea i-a dus de la captivitate la libertate. Moartea lor le-a deschis drumul către mântuire, iar acest episod va trebui să-l mărturisim” – a remarcat parlamentarul român.

Senatorul Viorel badea la Fântâna Albă - Varnița

Totodată, senatorul a mulțumit comunității prezente la comemorare, precum și autorităților locale și centrale din România și din Ucraina pentru faptul că au venit să participe la manifestarea din pădurea Varnița.

“Sper că la anul o să găsim ceva mai frumos aici, ceva mai demn, ceva care într-adevăr să ne facă pe toți să înțelegem că aceste momente și întâlniri ale noastre nu sunt în zadar. Mai sper din tot sufletul că acest episod va crește în importanță din zi în zi și că vor urma și alte dezvăluiri și dezveliri de martiri în această parte a Europei, în această parte comună a României și a Ucrainei”

– a mai declarat Viorel Badea, subliniind importanța demascării comune a tragediilor provocate de regimul sovietic împotriva popoarelor român și ucrainean.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / TOCpress: Viorel Badea propune o demascare comună a tragediilor provocate de sovietici împotriva românilor și ucrainenilor

,

În aceste zile, delegația permanentă a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) se află în sesiune de lucru la Strasbourg. APCE dezbate temele sale majore, precum drepturile omului, respectarea deciziilor Curții de Justiție, minorități, migrație. Joi, delegația sârbă și-a găsit „nașul”, reprezentat de delegația română, care a pus din nou pe tapet problematica „vlahilor” din Valea Timocului informează Puterea citat de romaniabreakingnews.ro

Președintele Ionuț Stroe (PNL), Daniel Fenechiu (PND), Viorel Badea – senator de Diaspora, Cezar Preda (ambii PNL), Dan Florea (PSD), Attila Korody (UDMR), Ben-Oni Ardelean (PNL) și Florin Pâslaru (PSD) sunt cei care se află în componența delagației române la APCE

Chestiune clară pentru oricare dintre noi, aspect greu de conceput pentru Serbia: vlahii sunt etnici români, iar subiectul a fost reluat în plenul APCE, în cadrul discursului premierului Serbiei, Aleksandar Vucic.

Fenechiu despre Vucic: „Un golan!”

Am discutat cu reprezentanții delegației române chiar când aceasta se afla „la încălzire”, exact când Vucic a ajuns la pupitru.

„Sunt discuții și sunt multe puncte de vedere. Deocamdată, totul este destul de fluid. Noi avem niște întrebări să-i punem (premierului Serbiei – n.r.), în legătură cu românii din Valea Timocului, dacă tratamentul românilor din Valea Timocului este în spiritul reglementărilor europene. (…) Din partea delegației noastre a fost întrebat: «Sunt unele voci care spun că, prin limba vlahă, încercați să anihilați drepturile românilor din Serbia. Ce părere aveți?». Premierul sârb a spus că el nu are ce face în contextul în care oamenii, ca minoritate, se declară a fi vlahă și nu română! «E o problemă de identitate a naționalității respective!». Golan, golan…”, a spus Daniel Fenechiu pentru PUTEREA.

Badea: „Vlahii sunt sârbi pentru că… a înghețat Dunărea!”

Viorel Badea l-a întrebat pe Vucic în legătură cu românii din Valea Timocului. Acesta a precizat pentru PUTEREA că nu a fost mulțumit de răspunsul oferit de premierul sârb și a ironizat teoria țării vecine în privința originii „vlahilor”.

Senator Viorel Badea

„Era un răspuns la care mă așteptam… eu m-am referit strict la opinia domniei sale referitoare la intențiile unora dintre oficialii din Serbia de a inventa o nouă limbă, limba valahă și dacă consideră normal acest lucru. Răspunsul lui a fost: «Noi nu putem să impunem cetățenilor statului nostru să identifice într-un fel sau altul, respectăm drepturile minorităților, o să fiu prezent pe viitor în rândurile comunităților de români din Serbia și atât». El nu a amintit de limba valahă, dar nici nu a spus că este împotriva acestor opinii exprimate de anumite personaje din politica sârbă. Ne-a dat un răspuns… din punctul meu de vedere, a avut o abordare neacademică, dar și din perspectiva politică nefericită, pentru că le era foarte simplu: dacă ei considerau că dialectul vorbit este o limbă română veche, nu puteau să fie atacați pentru faptul că există o minoritate, pentru că și în Austria se vorbește limba germană, nu austriacă. E o abordare foarte nefericită, în inconștiența lor nu își dau seama că toate aceste chestiuni pe care le fac în privința minorității române îi îndepărtează de Europa! Noi nu vom renunța la condițiile pe care le-am pus Serbiei vizavi de viitoarea sa integrare în UE, anume respectarea drepturilor comunităților românești din Serbia! (…) Nu e foarte complicat să demonstrezi istoric că Țara Românească se numea Valahia! Sau că geografii vremurilor respective le spuneau vorbitorilor de limbă latină valahi. Trebuie să și-o asume și ei și că o comunitate bine așezată nu face decât să ajute Serbia în integrarea sa, nu să o împiedice. Nu au nici o explicație, cea mai vehiculată teorie pe care o lansează e că, la un moment dat, în istoria lor în sec. XVI – XVII, atunci când a înghețat Dunărea, sârbi au trecut în România, au stat câteva sute de ani și s-au întors înapoi, vorbind limba română veche!”, a spus Badea, pentru PUTEREA.

Preda: „Sârbii fac politică rusească”

Cezar Preda, dezamăgit de atitudinea premierului sârb, susține că sârbii „nu reușesc să facă politică europeană”.

„Sârbii nu reușesc să facă politică mare. Nu reușesc, măi, frate! Ei nu au înțeles nimic din mesajul României, nici cu Kosovo, nici cu toată prietenia noastră vizavi de ce probleme au ei. Nu înțeleg nimic! Ei cred că dacă fac o politică de-asta rusească, de «ce-i al meu e al meu și ce-i al tău e tot al meu», vor face ceva… Eu nu m-am convins că evoluează spre Europa. Nu reușesc să facă politică europeană, iar față de noi românii au o atitudine pe care nici un român nu poate să o înțeleagă, noi cred că am fost ultimul stat care a refuzat Kosovo, am ținut la ei, i-am sprijinit de câte ori au avut probleme. Ei nu înțeleg! Vor să facă ceea ce nu mai face nimeni în Europa! Să țină ce nu-i al lor să fie al lor! Românii din Timoc nu vor autonomie! Noi am cerut așa în Consiliul Europei: să aibă toate minoritățile din această Europă drepturile pe care le are UDMR, nimic mai mult! Când vor avea românii din Timoc și românii din Bucovina drepturile pe care le au ungurii din România, atunci va fi cu adevărat un leagăn al democrației”, a spus Preda, pentru PUTEREA.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: Puterea 

,

Senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a efectuat în perioada 14-16 ianuarie 2016, o vizită de lucru în regiunea Odesa, Ucraina undea avut o întrevedere cu prim-viceguvernatorul regiunii Odesa, domnul Volodimir Jmak, informează Jurnal Românesc ciat de romaniabreakingnews.ro

În cadrul întrevederii s-a discutat proiecte economice și educaționale comune la nivel transfrontalier, situația celor peste 200.000 de membri ai comunității românești din regiune, precum și protejarea și promovarea limbii române în regiunea Odesa, unde mai este încă folosită „limba moldovenească”- cea inventată de Stalin ca limbă a unei „minorități moldovene” alta decât cea română.

Prim-viceguvernatorul regiunii Odesa, Volodimir Jmak, a apreciat în fața delegației românești că România este cel mai drag vecin al Ucrainei și o punte a acestei țări către Europa.

„Contăm pe România ca avocat al Ucrainei în Uniunea Europeană, pentru că dorințele noastre coincid pe deplin. România este cel mai scurt drum al nostru spre Europa” – a mai declarant oficialul ucrainean.

Senatorul Viorel Badea a abordat în discuția cu oficialul ucrainean situația limbii române în regiunea Odesa și a reiterat necesitatea protejării și promovării acesteia ca limbă a etnicilor români-moldoveni. Totodată, senatorul român i-a lansat domnului Volodimir Jmak invitația de a vizita România, pentru a se întâlni cu oficiali de la București, în vederea consolidării relațiilor româno-ucrainene.

Senatorul român susține că a apărat drepturile românilor din sudul Basarabiei în fața prim-viceguvernatorului care a fost puțin impresionat de subiect, informează Puterea de Constanța cită de romaniabreakingnews.ro

Principalele teme de discuție au făcut referire la proiecte economice și educaționale comune la nivel transfrontalier, situația celor peste 200 000 de membri ai comunității românești din regiune, precum și protejarea si promovarea limbii române în regiunea Odessa

Ce au discutat, partea română cu cea ucraineană?

Noi trebuie să fim cât mai prezenți în zona aceasta, să profităm de oportunitatea care s-a deschis în relația noastră cu Ucraina (…) – Senator Viorel Badea

„Eu i-am adresat domnului prim-viceguvernator o invitație în România. Ceea ce mă interesează pe mine și am spus într-un mod foarte ferm, este ca în cadrul comunității românești din această zonă să se facă mult mai mult pentru studiul limbii române, să se facă o diferențiere foarte clară în privința „limbii moldovene”, care, din punctul nostru de vedere, e un fals sovietic și chiar așa i-am spus la întâlnire și că cel care a inventat „limba moldovenească” este Iosif Visarionovici Stalin și noi nu putem fi de acord cu menținerea acestei dihotomii false! I-am spus că este un foarte mare interes în România pentru colaborarea transfrontalieră în regiunea Odessa. Eu o să-l pun în contact (pe Volodimir Jmak – n.r.) cu parlamentarii din județele de frontieră, Tulcea, Galați, Constanța, în așa fel încât să poată să demareze un parteneriat la nivel economic și de infrastructură. În momentul acesta, e complicat să fie legată regiunea Odessa de România, pentru că trebuie să existe o șosea cam de 300 km, care în momentul acesta este impracticabilă. (…) Noi trebuie să fim cât mai prezenți în zona aceasta, să profităm de oportunitatea care s-a deschis în relația noastră cu Ucraina. Știm bine că comunitățile de români din sudul Basarabiei nu au fost vizitate de mulți oficiali și am încercat să dau un semnal de redeschidere acestei zone. (…) Nu, nu nu, nu mi-a dat prim-viceguvernatorul nici o garanție, nici nu așteptam de la prima întâlnire. Ceea ce mă interesează pe mine este să deschidem o fereastră de oportunitate în comunicarea cu ei!” –  a mai spus senatorul Viorel Badea (susa: Puterea de Constanța)

În după-amiaza zilei de vineri, senatorul Viorel Badea a participat la depunerea de flori la bustul lui Mihai Eminescu, iar mai apoi la manifestările organizate de Consulatul General al României la Odesa dedicate Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. În cadrul programului organizat la Palatul Voronțov, au fost premiați elevii români din regiune care au participat la cea de-a doua ediție a concursului de eseuri „Identitate românească în spațiul european”, concurs organizat de Asociația Convergențe Europene, Centrul Român pentru Inițiativă Socială și Asociația Eurocentrica.

Citește și: 

Moment Istoric! Ziua Națională a Culturii Românești săbătorită la Odesa și Cernăuți. Presa din Ucraina, interes deosebit pentru simbolurile culturii române

Comunicat RBN Press privind știrea „Românii din Ucraina își cer dreptul la limba maternă”
,

Comunicat RBN Press privind știrea „Românii din Ucraina își cer dreptul la limba maternă”

Publicat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro

,

Senatorul Viorel Badea, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a avut o întrevedere cu dl. Teofil Bauer, Ambasadorul Ucrainei în România. Pe lângă mulțumirile adresare membrilor Delegației Parlamentului României la APCE, ambasadorul ucrainean a solicitat susținere Delegației române la APCE pe parcursul celei de-a treia părți a Sesiunii (Strasbourg, 22-26 iunie a.c.) la dezbaterea privind reexaminarea deplinelor puteri ale Delegației Federației Ruse la APCE, în sensul amânării tranșării acestui subiect cel puțin până în ianuarie 2016, întrucât autoritățile de la Moscova au încălcat cvasitotalitatea acordurilor anterior asumate.

Diplomatul ucrainean a transmis mulțumiri membrilor Delegației Parlamentului României la APCE pentru susținerea consecventă, în cadrul reuniunilor acestei organizații parlamentare internaționale, a pozițiilor exprimate de reprezentanții ucraineni. A mai adăugat că această susținere se înscrie în cadrul mai larg al dinamicii ascendente a relațiilor bilaterale între cele două țări, remarcând gradul ridicat de deschidere al ambelor părți spre cooperare, inclusiv în dosare considerate în trecut sensibile.

Părțile au trecut în revistă ultimele evoluții referitoare la conflictul din estul Ucrainei, fiind deplânse pierderile semnificative de vieți omenești, inclusiv în rândul populației civile.

Senatorul român a subliniat că Ucraina, din punct de vedere identitar, cultural și spiritual, aparține familiei europene, iar acest lucru va trebui să se concretizeze și la nivel politic.

Ambasadorul ucrainean a solicitat susținere Delegației române la APCE pe parcursul celei de-a treia părți a Sesiunii (Strasbourg, 22-26 iunie a.c.) la dezbaterea privind reexaminarea deplinelor puteri ale Delegației Federației Ruse la APCE, în sensul amânării tranșării acestui subiect cel puțin până în ianuarie 2016, întrucât autoritățile de la Moscova au încălcat cvasitotalitatea acordurilor anterior asumate. În opinia părții ucrainene, orice altă poziționare – reluarea dialogului, cum sugerează reprezentanții unor delegații naționale la APCE – ar fi sinonimă cu o recunoaștere implicită a acțiunilor agresive ale Federației Ruse.

Senatorul Badea a relevat, la final, contactele frecvente pe care le întreține cu reprezentanții românilor din Ucraina (Cernăuți, Herța), perspectiva unor vizite in Regiunile Cernăuți și Odesa, precum și schimburile care au loc la nivelul Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina. Totodată, dl. senator Badea a menționat că este inacceptabilă disocierea așa-zisei limbi moldovenești de limba română pe teritoriul ucrainean (mai cu seama in regiunea Odesa), subliniind că această abordare nu face altceva decât să promoveze false „principii lingvistice”, caracteristice propagandei sovietice.

Sursa:  jurnalromanesc.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

Actualizare:

Situația proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.11 din Legea nr.21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române

Derularea procedurii legislative / sursa: cdep.ro

Data Acțiunea
CD
24.09.2013 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
SE
24.09.2013 înaintat la Senat
28.04.2014 adoptat de Senat

ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
Forma adoptată de Senat
CD
05.05.2014 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Adresa Senatului
înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere
trimis pentru raport la:

Comisia juridică, de disciplină și imunități
termen depunere amendamente: 23.05.2014
termen depunere raport: 09.06.2014
trimis pentru aviz la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
13.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
23.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
04.08.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriulu

Senatorul Viorel Badea va depune la Camera Deputatilor un proiect de lege care, odata adoptat, va facilita obtinerea cetateniei romane si de catre romanii din vecinanate si Balcani (Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia etc). Semnatarii acestui proiect de lege sunt parlamentari din toate partidele politice, initiativa apartinand lui Viorel Badea (senator PDL) si Eugen Tomac (deputat neafiliat).

 Expunerea de motive care insoteste proiectul de lege :

EXPUNERE DE MOTIVE

”Cetățenia este un concept complex și multidimensional. Ea conține elemente legale, culturale, sociale și politice și impune cetățenilor cu drepturi și obligații depline, un simț al identității și legături sociale.” (Ichilov, 1998)

Potrivit art. 5, alin. (1) din Constituția României, republicată, „Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde in condițiile prevăzute de legea organică.”
Modurile de dobândire a cetățeniei sunt prevăzute în Legea Cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Potrivit art. 4 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau acordare la cerere.
Articolul 7 din Constituția României, republicată, reglementează regimul juridic al românilor din străinătate. Potrivit acestei dispoziții constituționale, „Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.” În aplicarea acestei prevederi constituționale, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată (Legea nr. 299/2007).

Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferențial naționalilor din afara granițelor, cu sau fără cetățenie română (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferențial în materie de acordare a cetățeniei române.

În consonanță cu spiritul Constituției, degajat din modul de redactare al art. 7 potrivit căruia ” Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării […]”, se impune modificarea cadrului legal în materie de cetățenie pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 299/2007. Potrivit lui Charles Rousseau, legătura politică și juridică permanentă dintre o persoană fizică și un anumit stat este cetățenia (Charles Rousseau, Droit international public approfondi, p. 98). Astfel, pentru a pune în aplicare dispozițiile constituționale ale art. 7 prin care statul român este obligat să sprijine întărirea acestor legături cu românii din afara tării, Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, trebuie modificată în sensul facilitării acordării cetățeniei române românilor din străinătate, în condițiile în care aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1 și art. 6 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată.

In conformitate cu studiile de specialitate, « politica de acordare preferențială a cetățeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi regăsită atât în legislatia unor state membre „vechi” ale Uniunii Europene, precum Franța, Spania, Germania și Marea Britanie, cât și în țări care au aderat mai recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria. Astfel, dreptul statelor membre de a acorda anumitor persoane un tratament special în virtutea legăturilor istorice este acceptat la nivel european din moment ce reglementările privind acordarea cetățeniei nu sunt uniforme în cadrul Uniunii și nu fac nici obiectul unor norme legale supranaționale.
Legislația franceză respectă principiile jus sanguinis și jus solis, iar legătura dintre naționalitate și cetățenie a devenit indisolubilă de-a lungul timpului, în așa fel încât un imigrant nu are acces la drepturile și obligațiile cetățenești, dacă nu deține naționalitatea franceză bazată pe un model republican.

Legislația germană recunoaște dreptul etnicilor germani din fosta Uniune Sovietică de a se stabili în țară –drept de care au beneficiat până în 1992 și etnicii germani din Europa de Est (inclusiv din România), aceștia fiind considerați germani „în sensul” Legii Fundamentale (Constituției). Conform art. 7 din Legea Federală a Cetățeniei, aceștia devin automat cetățeni germani odată cu recunoașterea statutului de Spätaussiedler, adică de emigrant „întârziat”.

Legislația Bulgariei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis în ceea ce privește acordarea cetățeniilor. În plus, acordă anumite concesii acelor persoane care au origini bulgare, adică adoptă un criteriu etnic. În acest sens, articolul 25 (2) din Constituția Bulgariei prevede o procedură administrativă mai facilă pentru aceștia.

Legislația ungară prevede, asemănător celorlalte state, că acordarea cetățeniei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis. Prin urmare, etnicii maghiari care au fost privați de cetățenia maghiară în perioada comunistă sau care fac parte din minoritățile maghiare prezente în statele vecine ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar și descendenții acestora pot beneficia de o procedură simplificată și mai scurtă » (conf. Centrul Român de Politici Europene)

Astfel, în condițiile în care unul dintre elemetele regãsite în toate definițiile cetãțeniei este problema apartenenței la o comunitate, iar o asemenea comunitate poate fi definitã printr-o „varietate de elemente, cum ar fi codul moral, o identicã impunere a drepturilor și obligațiilor, loialitatea pentru o civilizație deținutã în comun, un simț al identitãtii”, este mai mult decât necesar și oportun ca Parlamentul României să legifereze în sensul facilitării și simplificării obținerii cetățeniei române de către conaționalii noștri care își asumă în mod voluntar identitatea națională românească, indiferent de statul în care aceștia își au domiciliul stabil.

În acest context, având în vedere cele prezentate mai sus, în temeiul art. 74 din Constituția României, republicată, propun modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, prin introducerea unui alineat nou la art. 11, după cum urmează : “Art. 11 (3) Persoanelor de etnie română aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

,

Delegația care s-a deplasat în România pentru a susține ideea lui Iris Radulian, coordonatorul MY Romania Group, de a introduce în programa de învățământ britanică disciplina Limba Română, are parte de un program plin.

Din grup mai fac parte Susan Grace, directorul adjunct al Newman Catholic College, Luljeta Nuzi, director Shpresa Programme, Iris Radulian, coordonator MY Romania Group, Kana Naheerathan, primarul din Brent, Iolanda Costide, copreședinte PNL Marea Britanie și Mircea Maer, editor Ziarul Românesc.

În prima zi, la invitația senatorului pentru Diaspora, Viorel Badea, oaspeții au avut ocazia să admire frumusețile Bucureștilor de altădată, la unul dintre cele mai apreciate restaurante din capitala României, Caru’ cu Bere.

Delegației i s-a alăturat și Nicolae Rațiu, președintele Ratiu Foundation, care a sprijinit de la bun început îndrăznețul proiect al MY Romania.

Susan Grace a făcut cunoștință și cu obiceiurile orășenilor din vremea lui Caragiale, jucând bilete de papagal.

A doua zi, dis-de-dimineață, s-a plecat către Castelul Bran, inclus în program la dorința celor trei străini din delegație care nu au vrut să ajungă în România fără a vedea „locuința” lui Dracula.

Nu au dat de urma vampirului făcut celebru de irlandezul Bram Stoker, în schimb au aflat adevărata poveste a Branului, de la Alexandru Priscu, PR și marketing managerul Castelului Bran.

Au vizitat camerele în care au locuit primii regi ai României și s-au fotografiat alături de tabloul domnitorului Vlad Țepeș, cel care se pare că l-a inspirat pe scriitor la crearea sângerosului personaj.

Peisajele de pe Valea Prahovei și din culoarul Rucăr-Bran, ce separă Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Iezer-Păpușa, i-au impresionat pe oaspeți care au spus că vor recomanda tuturor cunoștințelor să își petreacă vacanța în România.

A urmat o călătorie prin Moldova, către Gura Humorului, acolo unde primarul din Brent, Kana Naheerathan, era așteptat de edilul Marius Ursaciuc, pentru a discuta despre înfrățirea celor două localități.

Despre cum au descoperit londonezii ospitalitatea bucovineană, dar și despre rezultatele discuțiilor cu profesorii de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, veți putea afla în articolele noastre viitoare despre subiectul „BAC”-ului la Limba Română.

Pe 23 martie, delegația a ajuns la Ministerul Învățământului și la Senatul României. Întâlnirile au fost facilitate de senatorul PNL pentru Diaspora, Viorel Badea.

Sursa: ziarulromanesc.net prin romaniabreakingnews.ro

,

Regiunea găgăuză este captiva influenței rusești, însă ar trebui predate mai multe ore de limbă găgăuză în regiune, alături de limba română – crede senatorul Viorel Badea. Regiunea autonomă este în același timp captiva unui grup de interese care reorientează politica locală într-o formă adversă față de Chișinău

În ultimul timp, ați făcut mai multe vizite în sudul republicii, în UTA Găgăuzia. Ați luat pulsul oamenilor de acolo, cum percepeți situația din această zonă?

Senator Viorel Badea

Am făcut mai multe vizite de informare în regiunea găgăuză, la Vulcănești și Comrat, unde am avut posibilitatea să discut cu membrii comunităților care trăiesc în această zonă. Am fost impresionat de ceea ce am văzut și acest lucru m-a determinat să developez și alte proiecte de colaborare cu comunitățile din aceste zone. Am sesizat că, practic, cetățenii R.Moldova care trăiesc în regiunea găgăuză sunt captivii influenței rusești. Din nefericire, nici Bucureștiul, dar nici Chișinăul nu a făcut foarte mult ca să-i scoată din aceasta captivitate. Dacă ne uităm numai la mass media care are acces pe acest teritoriu, vom vedea că majoritatea posturilor de radio, TV și ziarele sunt în limba rusă, prezența și influența mediului politic rusesc sunt permanent. Totodată, am observat că există o mare carență în ceea ce privește promovarea și protejarea limbii române în această zonă, deși limbra română este limbă de stat în R.Moldova. Tocmai de aceea am considerat că este de datoria statului român să se implice în această zonă. Avem cetățeni români care au domiciliu aici și trebuie să ne asigurăm că au posibilitatea să se exprime liber și neîngrădit, fără să le fie afectată identitatea culturală și spirituală. În acest sens am inițiat demersuri pentru înființarea unui Centru de informare a României care să aibă și valențe culturale și spirituale și care să se adreseze în egală măsură atât cetățenilor români care au domiciliu în Găgăuzia, cât și altor etnii cum ar fi ucraineni, găgăuzi, bulgari și, de ce nu, și minorității ruse. Am avut discuții în acest sens la Universitatea din Comrat și am văzut o deschidere excepțională, pentru a putea derula aceste proiecte. Am avut chiar și o întâlnire cu reprezentanta Cancelariei de stat din UTA Găgăuzia, Olga Cârma, cu care am discutat despre necesitatea derulării acestor proiecte. O altă acțiune pe care mi-o propun este să invit un grup de tineri de la Universitatea din Comrat să facă o vizită la București, să viziteze Parlamentul României, să aibă întâlniri cu oameni politici români, să viziteze câteva puncte de interes din București, tocmai pentru a putea să vadă cu ochii lor realitățile românești și pentru a putea să aibă acces și la alt tip de informație decât cea primită la ei și dirijată de la Moscova.

Când va fi deschis Centrul de informare?

Cred că până cel târziu la toamnă va fi deschis, avem deja spațiu alocat la Universitatea din Comrat. Acesta nu va fi un simplu centru de contact cu cetățenii din regiune. Prin acest centru vom încerca să derulăm mai multe proiecte europene, în beneficul cetățenilor care trăiesc în această regiune. Vom organiza o serie de dezbateri care vor avea ca punct de reper descrierea modului în care funcționează lucrurile în Europa și nu în ultimul rând în România. Vom face toate demersurile necesare pentru ca Universitatea din Comrat să poată să stabilească unele contacte la nivel academic și universitar cu instituții similare din UE. În același timp, vrem să deschidem o poartă de comunicare între primari din regiunea găgăuză și primari din România, în contextul colaborării transfrontaliere. Tinerii din regiunea sudică trebuie să fie informați că au posibilitatea să studieze gratis în România și să trimită dosarele la concursul de selectare a candidaților, organizat de Ministerul Educației Naționale.

Cum poate fi extins sprijinul european pentru dezvoltarea economică a regiunii?

UE are foarte multe proiecte pentru încurajarea mediului de afaceri din statele emergente, așa cum este și R.Moldova. Dar nu va trebui să lăsăm doar UE să acționeze, va trebui să facem în așa fel încât să deschidem oportunități pentru mediul de afaceri românesc să investească în regiunea respectivă. Trebuie să le dăm posibilitatea oamenilor de afaceri români să investeastă în zona respectivă, este o regiune primitoare, cu foarte multe resurse. M-a impresionat foarte mult că cei care trăiesc acolo au o abordare foarte onestă în ceea ce privește relațiile pe care le stabilesc cu oamenii care vin din afară. Și oamenii de afaceri din zonă trebuie să se asocieze, îi sfătuiesc să găsească o posibilitate de a crea cooperative de afaceri, iar în parteneriat cu autoritățile române vom încerca să îi îndrumăm și să le facilităm accesul pe piața românească, mă refer în special la produse alimentare, vinicole, fructe și, de ce nu, și la produse textile care sunt fabricate în regiune.

Spuneați mai sus că populația din această zonă este captivă a propagandei rusești.

În ce măsură manifestă deschidere pentru România și pentru aspiratiile europene? Dacă vor fi corect informați despre ce înseamnă România și ce vrea România acolo, sunt convins că se vor deschide. Din experiența pe care am trăit-o, am sesizat că acești oameni sunt onești, au un grad ridicat de cinste. Important este ca noi să le oferim informații corecte și lucruri palpabile. Sunt convins că, dacă vom veni cu oferte serioase, cu investitori, care să poată să dea de muncă oamenilor din zonă, care să poată să aducă bunăstare în zona respectivă, lucrurile se vor schimba. Dacă toate aceste acțiuni vor fi dublate și de o prezență mai mare a oamenilor politici români în zonă, care să se concretizeze prin vizite în localități, organizarea de dezbateri prin care să le explicăm care a fost parcursul României, de unde a plecat și unde am ajuns, vizite ale cetățenilor din regiune în orașele și cetrele turistice din România, toate acestea luate împreună nu au cum să nu dea rezultate.

E lăudabilă inițiativa dumneavoastră de a spori prezența românească în sudul R.Moldova, însă ați punctat mai devreme că evenimetele din UTA Găgăuzia sunt o consecință inclusiv a nepăsării autorităților centrale de la Chișinău…Ce ar trebui să facă pentru a-i apropia?

Eu sunt convins că autoritățile de la Chișinău au lăsat o foarte largă autonomie autorităților din UTA Găgăuzia, iar acestea din urmă, neținând cont de ce au primit, în loc să promoveze interesele generale ale R.Moldova, au încercat să promoveze interesele unui cerc restrâns de persoane, care aveau, probabil, de multe ori relații personale cu Rusia. Pe baza acestor relații personale și de afaceri cu Rusia au făcut în așa fel ca să separe mai mult Găgăuzia de restul republicii. Lucrul acesta nu este deloc normal. Am să dau exemplul cu ce s-a întâmplat mai demult în Romania, în județele Covasna și Harghita. Am avut aproape aceeași situație. Acum lucrurile s-au schimbat foarte mult, limba română a început să fie mult mai uzitată în județele din curbura Carpaților, promovarea intereselor României este prioritară în această regiune, cu respectarea formatului etnic al zonei. Din acest motiv, consider că ar trebui să existe mai multe clase de studiu în limba română în Găgăuzia, în același timp este necesar să fie promovată și încurajată studierea limbii găgăuze. Locuitorii din UTA Găgăuzia trebuie să cunoască limba de stat, este un respect pe care îl datorezi populației majoritare. Trebuie să se ajungă la o normalitate și statul român va sprijini atingerea acestui punct de normalitate și în Găgăuzia.

Cum sunt văzute de la București ultimele evoluții de la Chișinău?

Bucureștiul în relația cu R.Moldova are un obiectiv major – să se regăsească în cel mai scurt timp în familia statelor europene. Modalitățile prin care se ajunge la acest obiectiv sunt diversificate. Însă ceea ce este important în acest moment este ca autoritățile din R.Moldova să treacă rapid la înfăptuirea acestor reforme care le-au fost solicitate de către statele partenere. Să dea dovada faptului că parcursul pe care și l-au asumat este și cel pe care îl urmează și beneînțeles să țină cont de mandatul pe care l-au primit de la electorat în toamnă. Alegătorii care s-au prezentat la vot au arătat fără umbre de dubii că vor ca R.Moldova să se îndrepte către UE și să pastreze o relație speciala cu România. Acum, faptul că actualul guvern beneficiază de sprijinul comuniștilor din actualul parlament este o chestiune că, dacă va fi administrate politic în mod corect, să nu fie afectat parcursul european, nu poate produce îngrijorare. Eu, personal, însă, mi-aș dori foarte mult ca PL să se adauge acestei alianțe, mergând pe mandatul pe care l-au primit de la cetățeni și anume de a urma parcursul european și a să formeze o coaliție largă care să reziste presiunilor antinaționale pe care le are Partidul Socialiștilor, alături de alte forțe de stânga. E foarte important ca RM să nu dea înapoi un pas din drumul pe care și l-a asumat. Nu poți să joci duplicitar, depinde foarte mult cum îți asumi o politică pe care ai negociat-o cu partenerii europeni.

Priorități pentru românii de pretutindeni Domnule senator, ce priorități din punct de vedere al activității parlamentare v-ați stabilit pentru următoarea perioadă?

E foarte important să le asigurăm românilor de pretutindeni posibilitatea de a-și exercita votul la alegerile europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. În acest sens, partidul nostru, PNL, a revenit la un proiect mai vechi de lege pe care l-am avut, privind votul prin corespondență. Astfel, împreuna cu colegii mei de partid am lucrat la o inițiativă privind introducerea votului prin corespondență, după care va fi prezentat într-un cadru mai larg pentru modificarea Codului Electoral. În acest sens, vrem să mărim numărul parlamentarilor din diaspora pentru că în acest moment comunitățile românești care sunt în afara României sunt subreprezentate. Interesul nostru e să facem în așa fel încât demersurile parlamentarilor să fie mult mai intense pentru zonele unde locuiesc români în afara României. Toate aceste modificări ale Codului Electoral vor fi discutate și negociate cu majoritatea parlamentară și sperăm din tot sufletul ca partenerii nostri din partea stângă a eșicherului politic să înțeleagă că între românii din afara Romaniei și românii care trăiesc în țară nu există nici un fel de diferență, că avem cu toții datoria de a-i ajuta pe confrații noștri din comunitățile românești de pretutindeni să își exprime un punct de vedere și să se implice activ în activitatea țării lor. Astea sunt proiecte importante la nivel legislativ. Pe de altă parte, am o serie de acțiuni pe care intenționez să le derulez, altele să le continui. În ce privește românii din R.Moldova, în ultima vreme mi-am concentrat activitatea pe zonele puțin mai delicate, mă refer în special la zona găgăuză și la românii care trăiesc în regiunea Bălți. Este cunoscut faptul că în aceste zone limba română se află într-o mare suferință, posibilitatea românilor basarabeni de a-și face simțită prezenta la nivel administrativ, cultural și de ce nu și identitar e foarte afectată în aceste regiuni. Prezenta însăși a României ca stat în aceste regiuni a fost destul de redusă în ultima perioadă și am considerat că trebuie să fim aproape de românii care locuiesc aici. În primul rând să pot prelua mesajul de la ei și să-l diseminez atât în România, cât și în alte regiuni unde locuiesc români. În acest sens am înființat un cabinet parlamentar la Bălți prin care pot lua legătura cu românii din regiunea de nord a Moldovei, am susținut înființarea unui Centru de Informare a României la Comrat.

Autor, sursă: Lucia Beiu / Adevarul Moldova prin România Breaking News
Editor Lena Captari /romaniabreakingnews.ro
,

Senatorul român Viorel Badea,  vicepreședinte al Comisiei românilor de pretutindeni, denunță refuzul majorității parlamentare, care susține Guvernul Ponta, de a sprijini direct R. Moldova în demersul de aderare la Uniunea Europeană. Concret, aceștia au respins în comisii dar și în plenul Parlamentului amendamentul propus în acest sens de către deputatul Gheorghe Ialomițeanu și senatorul Viorel Badea.

În comunicatul de presă primit la  redacția România Breaking News, se arată că  parlamentarii PNL au propus constituirea unui Fond, în valoare de 200 milioane lei,  aflat la dispoziția Guvernului Ponta destinat pentru „susținerea  eforturilor românilor de peste Prut  în procesul de aderare” și că „Victor Ponta ori nu știe, ori a uitat că și România a fost sprijinită până în anul 2007,  prin asistență tehnică și financiară, pentru a depăși dificultățile tranziției și a se apropia de Uniunea Europeană”, se mai arată în comunicat.

Redăm mai jos textul Comunicatului

Comunicat_De_Presa_Viorel_BadeaÎn dezbaterile asupra Legii bugetului de stat pentru anul 2015, atât în comisii, cât și în plen, majoritatea parlamentară care susține Guvernul Ponta a demonstrat din plin că sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova, în demersul său de aderare la Uniunea Europeană, este doar unul pur declarativ. 

Astfel, cu o majoritate greu de înțeles, parlamentarii puterii au respins amendamentul depus de către deputatul Gheorghe Ialomițianu și senatorul Viorel Badea prin care se propunea un sprijin direct pentru susținerea Republicii Moldova.

Parlamentarii PNL au propus constituirea unui Fond, în valoare de 200 milioane lei, care s-ar fi aflat la dispoziția Guvernului Ponta pentru a susține prin măsuri concrete eforturile românilor de peste Prut în a îndeplini exigențele impuse de aderarea la UE și a spori transferul de experiențe dintre București și Chișinău.

Victor Ponta ori nu știe, ori a uitat că și România a fost sprijinită până în anul 2007, prin asistență tehnică și financiară, pentru a depăși dificultățile tranziției și a se apropia de Uniunea Europeană.

Prin respingerea acestei propuneri, parlamentarii PNL consideră că Victor Ponta doar mimează că a învățat ceva din lecția dată de românii din afara frontierelor României în 16 noiembrie 2014.


Birou Senatorial Viorel Badea
Senator pentru românii din Europa și Asia
Membru al Delegației Permanente a Parlamentului României la APCE
Vicepreședinte al Comisiei românilor de pretutindeni
Tel/Fax: 0214142864

,

Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a inaugurat pe 24 septembrie un cabinet parlamentar la Bălți, în Rep Moldova.

La eveniminet au participat reprezentanți ai autorității locale, personalități din mediul universitar și medical.

“Este primul cabinet parlamentar de acest gen din Bălți și va avea aceleași atribuții ca orice cabinet parlamentar al Senatului României”, a declarat pentru senatorul.

Aceasta a mai subliniat că activitatea cabinetului său parlamentar din Bălți va avea o activitate intensă în următoarea perioadă: „Vom organiza, sub egida Centrului European de Formare și Informare de la Bălți o serie de dezbateri, seminarii pe teme europene, proiecții de film și întâlniri cu studenții. Cetățenii din Bălți mi-au spus că nu ar fi crezut vreodată că cineva din România va iniția un asemena proiect. Practic, acolo se înființează o nouă instituție românească”.

Senatorul Viorel Badea îi va primi  a acolo în audiență pe românii din regiune, dar ușile cabinetului vor fi deschise și altor categorii de persoane, chiar dacă nu dețin cetățenia statului român: “Voi merge cel puțin o dată pe lună la Bălți pentru audiențe. Voi prelua memoriile și petițiile cetățenilor români din zona din partea de nord a R. Moldova”.

De asemenea parlamentarul intenționează să deschidă un cabinet similar și la Cahul. Viorel Badea a precizat că cetățenii români din Rep. Moldova se adresează cu probleme din domeniile diferite – educație, cultură, cetățenie sau încălcarea drepturilor cetățenești.

Sursa: TimpRomanesc.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press