ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Victor Roncea"

Victor Roncea

,

Institutul “Frații Golescu” pentru românii de pretutindeni, Asociatia Culturuala Pro Basarabia si Bucovina si Asociatia Europeana de Studii Geopolitice si Europene „Gh. i Bratianu” au organizat joi, 2 iunie 2016, orele 18.00, la Clubul Țăranului Român din cadrul Muzeului Țăranului Român, omagierea Dreptului între Popoare, românul Traian Popovici, fiu de preot, primar de Cernăuți în anul 1941 și salvator a circa 20.000 de evrei.

Evenimentul a cuprins la final și premierea ziariștilor Radio România Simona Lazăr și Valentin Țigău cu Premiul “Mile Cărpenișăn” de către Civic Media și Basarabia-Bucovina.Info. Ceremonia a fost oficiată de către reputatul jurnalist Corneliu Vlad împreună cu avocatul Mihai Nicolae, președintele Institutului “Frații Golescu”. Premiul, anunțat pe 3 mai, de Ziua Libertății Presei, este conferit In Memoriam Mile Cărpenișan și se acordă pentru al șaptelea an consecutiv.

Video: Decernarea Premiilor „Mile Carpenișan” in cadrul manifestarii dedicate lui „Traian Popovici” 

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (1)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (3)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (4)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (5)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (6)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (7)

Decernarea_Premiilor_Mile_Carpenisan_2016 (8)

Modele și repere ale jurnalisticii românești

Cei doi ziariști profesioniști ai Radio România, interziși în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și Antena Satelor cât și, în masura timpului disponibil, pe blogurile personale – Carnete și Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism și Vacanțierul.ro.

Jurnalista și scriitoarea sensibilă Simona Lazăr și experimentatul analist – dar și fotoreporter – Valentin Țigău, fost corespondent al Radio România la Chișinău în vremuri de prigoană pentru orice ziarist venit de la București, au aflat că sunt interziși în Ucraina în 2011, la graniță. Cei doi publiciști se întreptau într-o delegație oficială a statului român spre Ismail, pentru a participa la sfințirea Bisericii din Hagi-Curda, singura Biserică din Ucraina care ține de Patriarhia Română, refacută în anii din urmă, după ce a fost aruncată în aer de sovietici. Ei au fost declarați persona non grata pentru seria de materiale apărută în Jurnalul Național sub tiltul “Reporter în Basarabia de Sud”. Reportajele lor vibrante despre pământurile românești răpite de URSS, cu frumusețile lor nepieritoare, și despre frații români obidiți sub stăpâniri străine se găsesc și pe blogurile Românii de lângă noi și Basarabia – Celălalt Univers.

Simona Lazăr: “Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!”

“Nu mă gândeam că voi simți la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina”, declara Simona Lazăr la momentul interdicției. Simona Lazăr: “N-am crezut ca ciclul nostru de reportaje din comunitatile romanesti sud-basarabene vor provoca atat de tare autoritatile statului vecin (si prieten) incat sa ne puna interdictie pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viata simpla a romanului sud-basarabean, despre faptul ca limba romana, limba in care gandesc, este considerata “subversiva”, despre bisericile romanesti care au fost distruse in anii comunismului si despre cat de greu se revine astazi la ele. Am scris despre batranii din Oziornoe care traiau asteptand sa auda un glas “de acasa” si despre copiii din Erdec-Burnu, adunati pe furis (de teama autoritatilor) intr-o seara ca sa ne demonstreze ca si ei stiu sa danseze Calusarul. Am scris despre statuia decapitata a lui Eminescu, de la Odessa si despre Cetatea Alba, cu simbolurile voievodului Stefan cel Mare razuite de pe fatada. Am scris despre scolile in care invata copiii etnici romani (asa ar fi corect sa-i numim, cata vreme traiesc in alta tara), despre cartile tiparite in Romania a caror trecere peste granita e considerata infractiune, despre recensamintele facute cu creionul, pentru ca cuvantul “roman” sa fie inlocuit cu “moldovean”. Am scris despre toate aceste realitati, cu sentimentul ca ele intr-o zi vor putea fi indreptate. Am sperat chiar sa constat acest lucru, indreptandu-ma catre Ucraina, pentru a participa la prima sfintire – dupa 60 de ani! – a unei biserici romanesti, la Hagi-Curda, in sudul Basarabiei. Credeam chiar ca voi vedea schimbarea, caci evenimentul o promitea. Dar pentru mine bariera nu s-a mai ridicat. (…) Reflectand la acest moment, acum pot spune si eu: Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!”

Autoare și de versuri și proza, o parte din scrierile literare ale Simonei Lazăr pot fi citite la Casa cu tamarisc și alte proze, Corabie spre Magonia, Iarba manuscriselor și Somnul grifonului.

Valentin Țigău: “Istoria noastră nu e nouă. Sute și mii de alți jurnaliști au suferit pentru că au spus adevărul”

La momentul respectiv, Valentin Țigău a declarat, cu modestie: „Ca jurnaliști profesioniști, n-aș miza, în totalitate, pe senzaționalul episodului Hagi-Curda. Tot ce s-a întâmplat acolo era previzibil; scenariul se putea scrie, aproape la fel, în multe țări est-europene cu deficit de democrație. Acolo, unde un cunoscut ziarist ucrainean de opoziție, Gheorghi Gongadze, a fost asasinat, în anul 2000, de serviciile speciale cu ordin de la conducere, de ce ne-am aștepta ca alt ziarist să însemne mai mult decât încă un individ periculos? În definitiv, aici se află răspunsul la întrebarea: «De ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea în statul lor vecin și prieten?». Am publicat, în urmă cu doi ani, o serie de reportaje documentate în Basarabia de Sud. Școala, limba română, biserica, conștiința de neam – toate aceste valori aflate în pericolul de a se destrăma și asupra cărora ne aplecăm de mai multă vreme prin natura meseriei noastre. N-am trucat și n-am exagerat nimic. În general, s-a scris puțin despre Basarabia de Sud, și acele reportaje au marcat, poate, deschiderea unei noi ofensive pentru adevăr. Dar, cum știți, în anumite situații, adevărul doare mai mult ca o rană de glonț. Revedeți aceste articole, pentru a înțelege mai bine, la adresa http://romanii-de-langa-noi.blogspot.de/. Istoria noastră nu e nouă. Sute și mii de alți jurnaliști au suferit pentru că au spus adevărul. Unii au plătit cu viața, ca Gheorghi Gongadze. În ciuda acestor tragice întâmplări, jurnaliștii n-au încetat să caute adevărul pentru a-l spune oamenilor, având speranța că ar putea schimba lumea în care trăim. E ceea ce am făcut și noi. Credem că nu am greșit“. (inmemoriam-milecarpenisan.ro / ziaristionline.ro)

romaniabreakingnews.ro

,

Prin efortul și implicarea Insititutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și  a Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români,  „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice (a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent), dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru  identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc,  încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”,  mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al  ocultării istorice a  acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.

Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)

Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.  Sursa: basarabia-bucovina.info

Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu detereminarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad,  Ștefan Hostiuc.

Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.

Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.

Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica

Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti

Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti

Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedaia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014

Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.

DTh / R.B.N. Press

Foto: Daniel Sigfriedson /R.B.N. Press

Sursa foto „Alina Radu” – europalibera.org

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press