ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Vatra Dornei"

Vatra Dornei

,

Ziua de 1 martie a adus și dornenilor mult soare și gingășia nelipsiților ghiocei care vestesc primăvara, dar și nedisimulată bucurie pentru cei care au fost prezenți la Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” pentru a-l sărbători pe nemuritorul Ion Creangă.

Elevii clasei întâi A de la Școala Gimnazială Nr. 4, mai frumoși ca niște ghiocei, fiind îmbrăcați în frumoase costume populare, conduși de învățătoarea Viorica Afloarei, organizatoare a manifestării împreună cu biblioteca, au fost principalii protagoniști ai întâmplărilor desprinse din minunata operă a hâtrului humuleștean. Din sala arhiplină i-au urmărit cu emoție părinții, frații mai mari, bunicii și membrii Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, colaborator fidel al bibliotecii.

Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator a subliniat, în deschiderea manifestării, însemnătatea acestei zile pentru cultura română, zi în care s-a născut ”mărțișorul literaturii române”, cum mai este supranumit Ion Creangă și a prezentat expoziția de carte de autor și despre autor organizată cu acest prilej, sub genericul ”Ion Creangă – cel mai iubit povestitor”. Cu tactul pedagogic cunoscut, fiind și o foarte apreciată învățătoare, scriitoarea Anica Facina a susținut o lecție interactivă vizând cunoașterea operei scriitorului aniversat, pe parcursul căreia copiii au recunoscut cu bucurie titlurile vestitelor povești, au prezentat succint conținutul unora dintre ele, dovedind că iubesc lectura, că sunt fascinați de frumusețea operei nemuritoare a humuleșteanului, chiar dacă trăiesc în era digitală.

Concluzia propunătoarei acestui moment a venit de la sine: a fost nu un test, ci o invitație la lectură și la alegerea unor modele pozitive pe care le oferă această operă și, în general, operele literare valoroase. Am subliniat capacitatea operei lui Creangă de a fi transpusă dramatic și în versuri, datorită viziunii sale regizorale, mai ales în ”Amintiri din copilărie”, unde lumea este văzută ca un teatru vesel, așa fiind lumea copilăriei dintotdeauna.

Învățător Viorica Afloarei a semnalat momentul următor. ”Ne întâlnim în împărăția cărților pentru a aduce un omagiu ˂împăratului poveștilor˃, făcând o călătorie în timp și în spațiu prin opera lui Ion Creangă”. Programul artistic realizat de talentații elevi ai învățătoarei Afloarei a debutat cu poezia intitulată ”La Humulești”, recitată de Alexandra și Vladimir Vasiluț. Un ”mărțișor literar” dedicat lui Ion Creangă, autor Anica Facina, a fost interpretat de Teodora, Adelina, Cosmin, Ana, Andrei, Alexandru, Ionuț, David. Au urmat Diana, Olivia, Darius, Tavi, Raluca, Cosmin, Nicoleta, care au ”transmis” o ”Scrisoare lui Ion Creangă”. Cu deosebit talent, Sara Moroșan a recitat o versiune lirică a ”Caprei cu trei iezi”, iar Lucas Rîpan, Răzvan Țabrea, Eduard Niculiță și Mihai Carpea au fost protagoniștii scenetei ”Pupăza din tei”. Toată clasa a interpretat cu bucurie cupletul atât de vesel și arhicunoscut. O altă ”scrisoare” care exprimă dorul de marele povestitor a fost interpretată de Amalia, Eva și Rareș, iar Rebeca ne-a amintit de pățania cu cireșele și jocul mâțelor cu motocei. Prezentarea scenetei ”Ursul păcălit de vulpe” a fost o revărsare de ingeniozitate – în costume și recuzită – și de talent din partea micilor artiști Cristiana Macovei, Andrei Cojocaru, Ștefan Gavriluț și Andrei Frățiloiu.

Toți participanții au trăit clipe de încântare generate de reușita manifestării și de opera marelui povestitor care a emoționat generații de copii, dar și de maturi și care va rămâne o valoare certă a literaturii române.

Pentru romaniabreakingnews.ro,  autor – Paraschiva Abutnăriţei / Foto: Simona Iftimuţ

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Sub acest generic s-a desfășurat la Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei o emoționantă manifestare dedicată Zilei Bucovinei și împlinirii a 98 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Organizatorii, Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu”, Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și instituția gazdă, au adus astfel un omagiu marilor patrioți români care, în decursul veacurilor, au reușit să demonstreze că românii din toate provinciile aparțin aceluiași neam și unui singur pământ, iar în momentul istoric 1918 au făcut ca unitatea să devină realitate.

            Contextul european al sfârșitului de secol al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea, care a favorizat destrămarea Imperiului Habsburgic și aplicarea principiului autodeterminării popoarelor, a fost evocat de prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”. ”Identitatea națională a ținut flacăra unirii aprinsă. În contextul dat, România își dorea să fie o putere națională și s-a alăturat Antantei în Marele Război, după doi ani de neutralitate, obținând promisiunea de a redobândi două dintre teritoriile ocupate. Unitatea națională s-a realizat prin vot democratic și acest moment istoric va juca un rol primordial în dezvoltarea ulterioară a României”, a subliniat prof. Vrânceanu. Una dintre personalitățile care a avut un rol în acea perioadă a fost generalul Iacob Zadik, evocat de col. r. Ioan Abutnăriței. Pornind de la necesitatea ”cunoașterii istoriei adevărate, a Bucovinei și a întregii țări”, vorbitorul a subliniat faptul că gen. Zadik și trupele sale nu au ocupat Cernăuțiul în 11 noiembrie 1918, cum se mai vehiculează, atunci nu au avut loc lupte. Armata română a fost chemată să asigure ordinea și să apere pe locuitori de trupele răzlețe ucrainene sau austriece care vandalizau orașul. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac”, a făcut precizări despre integrarea Bucovinei în viața economico – socială și culturală a României, după realizarea unirii din 28 noiembrie 1918. În cuvântul său, prof. Juravle a reamintit despre procesul de deznaționalizare practicat de stăpânirea habsburgică, despre pregătirea actului unirii prin voința tuturor naționalităților trăitoare în Bucovina, care au fost reprezentate în Congresul Național și a punctat principalele momente ce au urmat: recunoașterea unirii pe plan european, Tratatul de Pace, realizarea Constituției din 1923 și alte măsuri, mai concrete.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-2

            „Era necesară decretarea zilei de 28 noiembrie ca zi a Bucovinei pentru că aici există o spiritualitate aparte. Înaintașii ne-au construit, acum o sută de ani o casă în care acum se aruncă cu pietre. Românii trebuie să apere România, patria de pământ și de cuvinte. Să vorbim deci în limba română, curat, elegant, distins, așa cum au vorbit autorii Mioriței și Mihai Eminescu. Să fim mândri de ceea ce avem, de ceea ce ne aparține”, a subliniat prof. Victoria Maria Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan s-a referit la semnificația Marii Uniri, când ”s-a realizat România firească”. ”Unirea din 1918 n-a fost un ˂bacșiș˃ dat de Antantă României, așa cum s-au exprimat unii, care au recunoscut cu greu efortul românilor de a deveni un singur neam și o singură țară. Au fost jertfe mari pentru împlinirea acestui ideal, au fost timpuri grele și nu avem dreptul să le uităm”, a conchis prof. Giosan.

            O carte excepțională dedicată acelor timpuri (un album, pentru că este ilustrat cu circa 1500 de imagini sugestive) ”Tunuri la porțile Bucovinei. 1914-1918”, realizată de Paul Brașcanu, a fost prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Din prezentarea însoțită de ilustrarea concretă s-au desprins principalele aspecte ce caracterizează întreaga existență a Bucovinei acelor ani: viața socială, economică, politică, participarea la Marele Război, ș. a.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-4

            Momentele artistice adecvate temei manifestării au fost susținute de recitatori: Alina Covaci și Mădălina Rusu de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” care au interpretat textele ”Divina Bucovină” și ”Bucovina”, de un grup de copii talentați, purtând frumoase costume naționale, care au interpretat poezia ”Clopotul reîntregirii” de Adrian Păunescu. Ei au reprezentat Școala Gimnazială Nr. 4, fiind instruiți de prof. Alina Leonte Dupu. Doi cunoscuți și foarte talentați soliști vocali, frații Miruna și David Țăran de la Școala Gimnazială Nr. 2, au interpretat cântecul de cătănie devenit un adevărat imn al Bucovinei ”Cântă cucul bată-l vina”. Un poem propriu dedicat unirii a recitat prof. Gruia Ungurian, iar prof. Tațiana Vlad Guga a interpretat poezia proprie ”Cântec pentru Bucovina” și a făcut precizări despre prezența trupelor generalului Zadik în Vatra Dornei, unde au intrat pe actuala stradă a Unirii. Prof. Guga a reiterat necesitatea ca mai ales generațiile tinere să cunoască istoria adevărată și să prețuiască valorile noastre naționale.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-3

            La sediul Bibliotecii Municipale s-au organizat două expoziții de carte intitulate simbolic „Unirea tuturor românilor – flacăra nestinsă a istoriei”.

Pentru romaniabreakingnews.ro – Paraschiva Abutnăriței / Președintele Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

,

Bucovină, mândru plai… La Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a instituției gazdă, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina –

Trăitori la o margine de ținut și la o graniță de foste imperii, dornenii au fost dintotdeauna mândri că aparțin Bucovinei, un meleag dăruit cu frumusețe și având o istorie aparte. Manifestarea dedicată împlinirii a 97 de ani de la unirea Bucovinei cu România, moment marcant în realizarea unității neamului românesc, s-a desfășurat anul acesta sub un semn fast, pentru prima dată consfințindu-se prin lege Ziua Bucovinei.

            La Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a instituției gazdă, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, s-a desfășurat o manifestare omagială, un prilej de exprimare a sentimentelor de prețuire a înaintașilor care au făurit unirea, de respect pentru urmașii care militează pentru păstrarea valorilor naționale.

Prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”, a realizat o evocare a contextului istoric în care a fost posibilă unirea Bucovinei cu România și revenirea tuturor provinciilor românești în granițele firești la 1 Decembrie 1918. Pentru cei prezenți, mai ales pentru cei tineri, prof. Vrânceanu a subliniat necesitatea de a păstra valorile și identitatea națională, de a fi mândri de neamul nostru și a-l cinsti prin fapte. Personalitate emblematică pentru activitatea sa în spiritul păstrării identității românești în Nordul Bucovinei (astăzi, parte a regiunii Cernăuți din Ucraina), prof. univ. dr. Grigore Bostan, a fost evocată de către bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Vorbitoarea s-a referit la activitatea savantului și patriotului, care s-a stins prea devreme, la doar 60 de ani, dar care a lăsat o operă considerabilă în domeniul lingvisticii, al folcloristicii, al literaturii și care a fost un model de român pentru studenții săi și pentru toți românii. Personalitatea sa a reieșit și din prezentarea volumului omagial ”Grigore Bostan în amintirile contemporanilor”, îngrijit de academicianul Vasile Tărâțeanu, apărut recent la Editura Princeps Multimedia din Iași și lansat la recentele ”Zile ale Culturii Tradiționale Românești”, la Cernăuți, la care a participat și subsemnata. Elevii Smaranda Gnaciuc, Cristina Constantin, Claudia Ștefănescu, Antonia Filimon de la Școala Gimnazială Nr. 1, coordonați de prof. Liliana Țăran, au recitat din versurile poetului Grigore Bostan.

            Distinsa poetă Tațiana Vlad Guga, din Vatra Dornei, care a trăit de două ori calvarul refugiilor din Cernăuțiul invadat de sovietici, se dedică cu ardoare aceluiași țel, de sădire în sufletele românilor a sentimentului de prețuire a valorilor tradiționale românești, de dragoste, de neam și țară. Mărturie stă activitatea sa ca ”om al cetății”, dar și cărțile sale în care vorbește despre propriile trăiri, despre suferințele celor care au luat drumul pribegiei, au fost deportați ori s-au stins departe de țară, despre traiul greu, cu ”gura închisă”, din anii comunismului.Recentul volum, ilustrativ intitulat ”Întoarcerea din ‹‹Rai››” (poezie și proză) a fost prezentat de scriitorul Gheorghe C. Patza.

            Vorbitorul a subliniat faptul că autoarea rămâne un simbol al Bucovinei detrunchiate, o artistă respectată, care dovedește și prin acest volum ”forță morală, patriotism neostentativ, iradiant, un echilibru între tristețe și umor, calități literare”. Vorbitorul a subliniat și necesitatea de a nu-i uita pe cei care s-au jertfit și au suferit pentru opiniile și faptele lor de profund patriotism.

            Un poem omagial, sugestiv intitulat ”Istoria scrisă cu vârf de spadă și glonț” a dedicat evenimentului scriitorul Gruia Ungurian. S-au rostit versuri dedicate Bucovinei și unirii aparținând poeților Ștefan Motrescu, Vasile Tărâțeanu și Constantin Moldovan (Aldona Rey Patraș și subsemnata).

            Bibliotecar Simona Iftimuț a invitat participanții să vizioneze expoziția de carte realizată la sediul bibliotecii și dedicată unirii.

            Primăria Municipiului Vatra Dornei a organizat, pe 28 noiembrie, un spectacol omagial de ținută, susținut de ansamblurile ”Dorna Dorului” și ”Dor Românesc” din Bistrița Năsăud, iar pe 1 Decembrie, un număr impresionant de dorneni au depus florile recunoștinței la Monumentul Eroilor din Parcul Primăriei și s-au prins într-o impresionantă și simbolică Horă a Unirii.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Paraschiva Abutnăriței – probasarabiasibucovina.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press