24 iunie – Ziua portului românesc, eveniment mondial! Ia românească, element al culturii române, a devenit simbol internațional și o sursă de inspirație pentru creatorii de modă din lumea întreagă 
România și Franța împreună pentru întărirea Europei. Perspectivele Schengen mai îndepărtate… 
O firmă IT din România este fornizor de soluții IT pentru producătorul american al avioanelor de luptă F-16 şi F-35 
Video / Conferință cu ocazia expoziției documentare de la Clubul Țăranului Român: „DOUĂ ZILE CÂT UN VEAC… 28 IUNIE 1940 – 22 IUNIE 1941” 
Tricolorul și Imnul Național în Istoria Românilor – Conferință la București 
Guvernul Grindeanu a picat. Moțiunea de cenzura a fost votata de 241 de parlamentari, ar fi fost necesar doar 233 de voturi 
Iohannis, in cazul in care trece motiunea de cenzura: Nu am de gand sa fac rabat de la criteriile de anul trecut. Nu voi desemna decat un premier integru 
,
Din Basarabia la Cernăuți! Cu dor de mamă și de casă… N-oi uita vreodată, dulce Bucovină…
Revenirea la baștină, în satul copilăriei, pentru fiecare dintre noi înseamnă ceva sfânt, ceva ce te apropie de rădăcinile neamului, de dorul care-l porți mereu în suflet, oriunde te-ai afla în lume. Un asemenea sentiment plăcut și emoționant l-a trăit zilele acestea și cunoscutul poet bucovinean Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, stabilit cu traiul la Chișinău, care a revenit acasă pentru câteva zile, în dulcea și frumoasa Bucovină.
Drumul lui spre Sucevenii Hlibocii devine tot mai lung și mai anevoios. Odată cu plecarea mamei din viață, de aproape trei ani de zile, Arcadie Suceveanu poartă în suflet un gol imens. Venea de fiecare dată acasă, la Suceveni, pe Valea Siretului, știind că la căsuța veche cu pereți de brazi, îl așteaptă cineva, îl așteaptă cu drag mama, care mereu se bucura de revenirea feciorului.
„Atât amar de timp m-au așteptat să le aduc un semn, să le întind o mână, să stăm și să vorbim liniștiți despre viață…”, își amintește într-o poezie poetul Arcadie Suceveanu despre cei dragi rămași acasă.
Apariția volumului de versuri „Ferestre stinse de îngeri”, In Memoriam Mamei Catrina, a constituit un prilej în plus ca la școala dragă din satul copilăriei, să aibă o întâlnire de suflet cu elevii școlii, profesorii și oamenii de prin părțile locului. Și acea întâlnire, organizată de scriitorul Ilie T. Zegrea, președintele Reuniunii Scriitorilor Români din orașul Cernăuți, un bun prieten al poetului Arcadie Suceveanu, a fost una deosebită, plină de emoții și amintiri, unele frumoase, altele mai triste, așa precum e și viața noastră pe acest pământ.
Poetul a regăsit căsuța părintească atât de singuratică, „cu ferestrele stinse” și lacătul la ușă. De acolo, de sus, din ceruri, probabil, scumpa măicuță ar fi vrut să-i deschidă ușa, bucurându-se că și-n această toamnă, deși mult mai tristă decât celelalte de până acum, feciorul ei drag a revenit la casa cu grinzi bătrâne, la cuibușorul copilăriei de pe Valea Siretului. S-au bucurat oamenii satului când s-au întâlnit cu Arcadie Suceveanu, s-au bucurat și copiii, unii dintre care au auzit de poetul din Suceveni doar din manualele școlare, dar niciodată nu au avut această fericită ocazie să se întâlnească cu el. Evident că emoțiile l-au cuprins și pe cunoscutul poet, aflându-se la baștină, unde revine nu chiar atât de des. Le-a citit copiilor versuri, a dialogat cu ei în limbajul copilăriei, descrețindu-le frunțile prin poezie, așa cum doar Arcadie Su-ceveanu știe să-i surprindă pe micii cititori.
Arcadie Suceveanu este iubit și apreciat nu doar de românii bucovineni, care se mândresc de faptul că poetul își are rădăcina în Sucevenii Bucovinei, dar și de cititorii săi din Republica Moldova, România, precum și din întreg spațiul românesc.
În cadrul Cenaclului Literar „Vasile Levițchi”, organizat într-o frumoasă zi de toamnă în incinta Cafenelei „București” din centrul orașului Cernăuți, Arcadie Suceveanu a fost invitatul de onoare al cenaclului. Poetul a vorbit atât de frumos despre Cernăuți, răscolind amintiri din cei mai frumoși ani ai tinereții, petrecuți împreună cu colegii de facultate și de condei, despre noi, românii bucovineni, împărtășind bucuria faptului că avem astăzi pe strada Domnească de cândva acel edificiu — Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Cafeneaua „București” și Librăria „Mihai Eminescu” – locuri minunate care ne permit să ne adunăm grămăjoară. De asemenea, poetul a remarcat faptul că e foarte bine că la Cernăuți apar atâtea publicații românești, când pe vremea tinereții sale, oamenii abonau și citeau doar „Bucovina Sovietică”, neavând o altă publicație în limba română din Cernăuți.
Prezentând volumul de versuri „Ferestre stinse de Îngeri”, poetul Arcadie Suceveanu a spus chiar de la bun început că această carte a apărut In Memoriam Mamei sale Catrina. O mare parte din versurile adunate între coperțile acestei cărți au fost scrise și trăite în realitate în clipele grele ale poetului, când mama care l-a adus pe lume se lupta între viață și moarte, iar el era la căpătâiul ei, când scumpa măicuță stătea, vorba poetului: „în pat înalt/ de busuioc și tămâie/ cete de îngeri îți zboară/ la căpătâie/ arhangheli și serafimi/ au venit să te vadă/ caleașca lor/ te așteaptă-n livadă”. Sunt niște versuri pătrunzătoare, în unele dintre care ne regăsim și noi. „Dumnezeu știe când vom mai fi din nou împreună, pentru că fiecare dintre noi avem o vârstă anume, suntem cărunți deja la tâmple…”, spunea Arcadie Suceveanu prietenilor și colegilor de cândva – Vasile Tărâțeanu, Simion Gociu, Ștefan Hostiuc, Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Ștefan Broască și alții, care au venit la acea întâlnire de suflet cu Arcadie Suceveanu. Cei prezenți la Cenaclul literar „Vasile Levițchi” i-au adresat diverse întrebări poetului, iar mai apoi scriitorii cernăuțeni menționați mai sus, dar și Doina Bojescu, Marin Gherman și Vitalie Zâgrea au citit câteva versuri proprii. Sub amprenta emoțiilor frumoase trăite împreună timp de câteva ore, poetul Arcadie Suceveanu le-a oferit cărți cu autografe iubitorilor de poezie, iar cititorilor săptămânalului „Libertatea Cuvântului” — un interviu în exclusivitate care-l vom publica în unul din numerele viitoare și un autograf special cu mesajul: „Doresc să transmit cititorilor ziarului „Libertatea Cuvântului” cele mai alese sentimente de dragoste și frățietate bucovineană. Cu neuitare, Arcadie Suceveanu”.
Niciodată n-ai fost așa
O, niciodată
n-ai fost mai frumoasă
împodobită în straie noi
de mireasă
mai înecată în flori
și încoronată
niciodată n-ai fost așa
niciodatăStai în pat înalt
de busuioc și tămâie
cete de îngeri îți zboară
la căpătâie
arhangheli și serafimi
au venit să te vadă
caleașca lor
te așteaptă-n livadăMamă dulce, Mamă tristă,
mireasă amară,
dar e o altfel de nuntă
dar e o altfel de searăParcă ești aceeași
parcă alta ești
înalte făclii ard la grinzi
la ferești
îngerii-ți prind aripi la tâmple
la subțiori
cu care va trebui să te-nalți
și să zbori
cu trupul în pământ
cu sufletul în nori –La Tatăl nostru ceresc
la Tatăl universal
sub sceptrul enigmei sale
fără egalO, niciodată
n-ai fost mai frumoasă
împodobită în straie noi
de mireasă
mai înecată în flori
și încoronată
niciodată n-ai fost așa
niciodată.
Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: Libertatea Cuvantului – lyberti.com
,
Video/Cernăuți. Cafeneaua literară „București” a demarat în forță, după inaugurare
Video: Ștefan Hostiuc despre Lucian Blaga, în Cafeneaua literară București
Video: Academician Vasile Tărâțeanu: „avem un singur scop, să ne apărăm drepturile noastre și valorile noastre naționale”
Video: Cultura românească este un lucru bun și pentru ucraineni…
Video: Avocatul Eugen Pătraș „… inaugurarea de ieri, este pohta ce am pohtit…” vorbind despre inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” în imediata apropiere a, deja celebrului tablou al intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia
Puteți urmării întregul material video accesând Canalul Youtube EURO MEDIA
Sursa: EURO MEDIA /Nicolae Hauca Mykola Havka prin România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnes.ro
,
Foto-Video/Inaugurarea Centrului Cultural Român din Cernăuți. Realizare emblematică, a patrioților români, din regiunea Cernăuți – Ucraina
*Actualizare 13 mai 2015/13:10/ – Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în partea inferioară a materialului
Pe strada care s-a numit cândva Calea Domnească a orașului Cernăuți și mai apoi fostă stradă, Iancu Flondor, în România Întregită după clipa astrală a anului 1918, astăzi Olga Kobyleanska (Ucraina), a fost inaugurat Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzaki”, o realizare emblematică de mare însemnătate pentru românii din regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei) și nu numai.
Apariția acestui spațiul destinat sprijinirii culturii, istoriei și limbii române în capitala istorică a Bucovinei, pe care o pot numi fără cuvinte prea mari un adevărat simbol al românității, este de fapt încununarea cu laurii succesului a strădaniei și efortului unui mare patriot român, Eugen Pătraș, patriot nu prin titulatură acordată de cineva, ci de însăși faptele închinate dăinurii și demnității neamului românesc din care face parte.
Avocat, om de afaceri, născut în regiunea Cernăuți, Eugen Pătraș este un adevărat Mecena al românilor din Cernăuți care merge cu mândrie pe calea marilor înaintași care au bătătorit drumul renașterii neamului românesc, ca Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, reușind să atragă după el și alți lideri ai românilor din Nordul Bucovinei, printre care și energicul Vasile Tărâțeanu, membru corespondent al Academiei Române.
Avocatul Pătraș s-a dovedit a fi un patriot, vizionar și tenace, un neobosit militant pentru drepturile românilor din Ucraina, pentru a cărui îndrăzneață realizare nu a fost ajutat practic de nimeni. De la autoritățile române nu a primit decât promisiuni, care s-au concretizat doar prin prezența la inaugurarea Centrului și un parteneriat semnat tot în aceiași zi. Un ajutor specific a primit și de la statul Ucrainean, care în urmă cu ceva timp la gratulat cu interdicția de a intra în Nordul Bucovinei. Fin cunoscător al legilor, acesta a renunțat la cetățenia ucraineană și a dat în judecată Ucraina l-a Tribunalul de la Haga, unde a câștigat.
S-a reîntors în Ucraina, de unde, ca om de afaceri din România, a cumpărat o clădire pe strada Kobîlianskaia din Cernăuți (fosta Stradă Domnească în Imperiul Austro-Ungar și redenumită Iancu Flondor pe timpul României interbelice), stradă pietonală, asemeni străzii Lipscani din București. A angajat arhitecți și designeri din București și Chișinău, iar după trei ani de muncă, pe 10 mai 2015, a tăiat panglica acestei instituții pe care a realizat-o exclusiv pe banii lui.
„Am constituit o organizație non-guvernamentală cu denumirea Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Hurmuzachi – unul din cele mai proemeninente personalități din istoria românilor din Cernăuți. Omul care a rupt Bucovina de Galiția. Dacă nu ar fi fost el, noi nu mai vorbeam astăzi românește. Bucovina a devenit astfel ducat aparte al Imperiului Austro-Ungar și s-a salvat de la invazie și deznaționalizare totală. El a fost căpitanul Bucovinei, mareșalul Bucovinei, a condus provincia. A pus bazele unor instituții fundamentale, cum a fost Universitatea de Stat din Cernăuți. Erau trei frați care au fost membri ai Academiei Române, mari istorici și conducători ai Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, înființate în 1872.” – Vasile Tărâțeanu
Cu tot „neajutorul” statului Român și cu frecușurile din partea statului Ucrainean, a ținut ca la marea inaugurare să fie prezenți oficiali români și ucrainei și chiar a trimis invitații la Ceremonie președinților Klaus Iohannis și Poroshenko, de la care a primit în schimb mesaje de felicitare.
Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, Avocatul dr. Eugen Patraș, a promis celor apropiați : “Duminică, Iancu Flondor va fi a noastră” …și A FOST !
Duminică 10 mai, o zi însorită în Cernăuți, din sufletul a aproape două mii de români din Țara Mamă – România, din Basarabia (R. Moldova) și din regiunea Cernăuți, s-au înălțat cântece și aplauze românești pe strada Olga Kobîlianskaia.
Au fost cu siguranță și s-au bucurat odată cu toți românii prezenți, de undeva de sus, din înaltul cerului, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, Iancu Flondor dar și Brâncuși și Mihai Viteazul sub a cărui „intrare triumfală la Alba Iulia” s-a sfințit edificiul (o copie după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia cu prilejul primei uniri a românilor la 1601).
Festivitățile au început cu parada în port popular a românilor din regiunea Cernăuți, la care au participat artiști amatori și ansambluri de muzică populară ale etnicilor români din orașul Cernăuți dar și din satele raioanelor Hliboka, Storojineț, Noua Suliță și Herța.
Video: Parada în costume populare a românilor din regiunea Cernăuți, în deschiderea festivităților ce au încununat inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cernăuți.
Au fost prezentate mesaje de salut din partea autorităților ucrainene și române. Au venit aici și reprezentanții consiliilor județene Alba și Bistrița-Năsăud.
Video: Cuvântul oficialităților române și ucrainene la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți
Apoi, avocatul Eugen Pătraș împreună cu soția și cu fiica, secondați de academicianul Vasile Tărâțeanu au tăiat panglica Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cernăuți
Slujba de sfințire a Centrului Cultural Român din Cernăuți, la inaugurarea acestuia.
Video: Cernauti – 10 mai 2015. Apa trece pietrele rămân (Neamul Românesc)
…Dar toate trecura, caci un proverb român,
Spune: apa trece, da pietrele raman.
Fost-au vremuri grele, vremuri de amar,
Sub domnii straine, chiar de la fanari.
Fost-au vremuri grele, vremi de pribegie,
Vremi de grea durere si de asuprire
Au fost si neprieteni, ce spus-au ne-ncetat,
Cum ca Romania, e-un stat neisemnat.
Da, pe harta lumii, e-un stat atit de mic,
Ca daca exista, multi nu stiu nimic.
Vrut-au sa-l prefaca, in pasalic turcesc,
Provincie maghiara, sau district nemtasc.
Dar toate trecura, caci un proverb roman,
Spune: apa trece, da pietrele raman.
(A cântat pentru toți românii prezenți la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți – Alexandru Pugna, vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița)
O parte din prezența românească la acest sublim moment românesc din Cernăuți a fost posibilă și datorită implicării Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în organizarea unei delegații importante din care au făcut parte membrii Asociației, Marian Clenciu – președintele Consiliului Național ACPBB, Victor Gafiuc prim-vicepreședinte al Asociației, Ion Berghia – președintele filialei Iași ACPBB, prof. Ștefan Petrescu Redi – președinte filiala Ploiești a ACPBB, Octavian Mândruță cant-autor, membru al ACPBB, care a încântat cu prestațiile artistice pe românii din comuna Mahala (regiunea Cernăuți), înainte de evenimentul de inaugurare al Centrului Cultural, istoricul Ion Constantin, Col.(r) Cristian Scarlat – președintele Asociației Stindard și fondator al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Viorel Patrichi jurnalist, Elena Volcinschi – președinta Clubului Internațional al Pensionarilor Fără Vârstă „Lucky Marinescu”, Marian Teodorescu – diplomat, Mihai Prepeliță scriitor și nu în ultimul rând fostul premier al R. Moldova, Mircea Druc care a fost întors de la graniță de autoritățile ucrainene. (vezi :Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!)
Vom reveni cu importante materiale despre multele bogății sufletești pe care le-am acumulat alături de minunații românii din Cernăuți, în cele trei zile pe care le-am petrecut în capitala istorică a Bucovinei. Materiale pe care le vom împărtăși tuturor românilor în paginile publicației noastre on-line romaniabreakingnews.ro.
Transmitem cele mai profunde mulțumiri pentru ospitalitatea și căldura cu care am fost primiți de mândrii români din comuna Mahala, struniți de inimoasa doamnă Elena Nandriș – primarul comunei Mahala.
Primarul Elena Nandriș este o vrednică continuatoare a fibrei românești și a caracterului pe care le-au avut personalitățile familiei Nandriș, din Nordul Bucovinei, precum Grigore Nandriș – lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford și Anița Nandriș-Cudla – țărancă româncă din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia. Separată de soțul și de mama ei bolnavă, pe care nu avea să-i mai revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961.
Foto: Primarul comunei Mahala, Elena Nandriș (stânga în alb) alături de mândrele românce în costum popular ce au reprezentat comuna Mahala la parada românilor din Cernăuți
Am trăit momente unice, emoții puternice și o simțire cu adevărat românească alături de frații noștri din Cernăuți.
Vă mulțumim, vă iubim, vom fi mereu alături de voi, sperând să ne revedem curând.
Doamne ajută Neamul Românesc de oriunde și oricând !
Dorian Theodor / româniabreakingnews.ro
Pentru mai multe imagini și materiale video puteți acesa:
Foto Facebook-Inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
Foto Album-Nicolae Hauca Mykola Havka/Facebook CENTRUL CULTURAL ROMÂN EUDOXIU HURMUZACHI / Центр Эудоксиу Гурмуз
Video Youtube România Breaking News RBN Press
Video EURO MEDIA
Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina
Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) a fost prezentă la inaugurarea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți. Grație amabilei și generoasei invitații din partea celui ce a investit în realizarea acestui obiectiv, un gup de aproximativ 45 de persoane, printre care și membri ai ACPBB, au plecat vineri, 8 mai a.c., cu un autocar pus la dispoziție de cel ce se străduiește pentru realizarea normalității.
Am să fiu mai explicit în privința termenului de normalitate. Dacă în regiunea Cernăuți prezența etnicilor români este o realitate recunoscută, fiind parte a istoriei și culturii acestor meleaguri (și nu numai), având școli cu predare în limba română și numeroase societăți culturale românești, lipsa unei librării de carte românească reprezinta o discontinuitate, un mare minus, dacă nu chiar inamiciție.
Așadar, plecăm la Cernăuți, pentru a fi prezenți și participa, în zilele următoare (9 și 10 mai 2015), la manifestări ce le vom subscrie normalității.
Prin grija primarului comunei Mahala, am fost găzduiți confortabil și omeniți la localnici, ceva mai bine și cu mai multă căldură decât la un hotel cu numeroase stele.
În ziua de 9 mai, asistăm, în satul Stănești, la dezvelirea, în curtea școlii, a bustului scriitorului nord-bucovinean Vasile Posteucă și la inaugurarea unui muzeu al portului popular românesc din această regiune. Un program de cântece și dansuri populare a fost oferit de artiști locali și de invitați din Romania și R.Moldova, după discursul oficialităților.
Seara, întorși în Mahala, a avut loc o întrevedere cu consilieri ai primăriei, cadre didactice, localnici.
Ziua cea mare, 10 mai, a început cu reculegerea la bustul Aniței Nandriș, din Mahala, după care ne-am deplasat la ziua paradei portului, cântecului și jocului popular românesc, desfășurată în fața Centrului Cultural Românesc Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, care va găzdui o librărie și o cafenea cu specific românesc. Au participat oficialități, invitați din Romania, R.Moldova, români din toate spațiile de geneză românească ale Ucrainei. Afost o zi a bucuriei și a normalității, petrecută de români în Cernăuți, oraș cu populație evident prietenoasă și cu aspirații democratice, cu orientare spre valorile europene, oraș care cândva putea fi socotit exemplu.
Sperăm că atât Cernăuțiul, cât și Ucraina, nu se vor dezice de acest parcurs, care ne-a fost pus la îndoială chiar de la vamă, de un incident, sperăm noi, EROARE. Cetățeanului român Mircea Druc i s-a refuzat accesul în Ucraina, fără motivații din partea serviciului de poliție vamală. Gestul Kievului a umbrit comportamentul corect și amical al funcționarilor de la poliția și vama ucraineană. Astfel de întâmplări (au mai fost), de a nu se permite accesul unor persoane fără nici un fel de explicație sau putință de a afla motivația unei astfel de decizii, fac parte, probabil, din trecutul nu tocmai glorios al unei perioade de care chiar ucrainienii vor a se dezice.
În încheiere, mulțumim familiei Pătraș, care ne-a făcut martorii unor frumose manifestări de înaltă ținută culturală și artistică a românilor din regiunea Cernăuți.
Marian Clenciu
Președinte CN-ACPBB
presedinte (at) probasarabiasibucovina.ro
www.probasarabiasibucovina.ro
