ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Vasile Alecsandri"

Vasile Alecsandri

,

”PORTRET DE EROU

Sergentul Constantin Țurcanu -“Peneș Curcanul”
(1 martie 1854 – 15 noiembrie 1932)


Sergent din Regimentul 13 Dorobanti din Vaslui, Constantin Țurcanu este Eroul Războiului de Independență din 1877, imortalizat de Vasile Alecsandri în poezia „Peneș Curcanul” 


“Plecat-am nouă din Vaslui,
Și cu sergentul, zece,
Și nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioși ca șoimul cel ușor
Ce zboară de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
Ș-aveam și pene-n frunte…..”


În memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență (1877- 1878) și Primul război mondial (1916 – 1918), a fost construit în anul 1934 Mausoleul Peneș Curcanul, situat în Vaslui, în cimitir, realizat din marmură, piatră și bronz.

“…Atunci viteazul căpitan,
Cu-o largă brazdă-n frunte,
Strigă voios: “Cine-i Curcan,
Să fie șoim de munte!”
Cu steagu-n mâini, el sprintenel
Viu suie-o scară-naltă.
Eu cu sergentul după el
Sărim delaolaltă….

Ah! da-o-ar pomnul să-mi îndrept
Această mână ruptă,
Să-mi vindec rănile din piept,
Iar să mă-ntorc la luptă,
Căci nu-i mai scump nimică azi
Pe lumea pământească
Decât un nume de viteaz
Și moartea vitejească!”

Cine a fost Peneș Curcanul ?

Era anul 1878. Principatele Române participă la Războiul de Independenta.   Eroii români care au luptat pentru  neatârnarea tarii noastre  nu au lipsit nici de la această confruntare. Unul dintre aceștia a fost Peneș Curcanul, un sergent din Vaslui care a luptat eroic în acest razboi.

Și dacă faptele sale au rămas nemuritoare în istoria țării, poetul Vasile Alecsandri s-a asigurat că  numele sergentului va dăinui, scriind o poezie care  a descris cu inflacarare  eroismul  ostașilor români în luptele grele de la Plevna, Grivița, Smardan sau Rahova, în plan central fiind Peneș Curcanul și camarazii lui din Vaslui.

Peneș Curcanul este numele-poreclă sub care a intrat în cultura română Constantin Țurcanu (n. 1 martie 1854 – d. 15 noiembrie 1932).

Faptele de arme ale românilor în Razboiul de Independenta de la 1877 -1878 l-au impresionat adanc pe poetul Vasile Alecsandri, care le-a cantat în poeziile adunate  in volumul  “Ostasii nostri”, intre care se afla si “Penes Curcanul”.

Puțini știu  că personajul căruia i-a fost dedicată aceasta poezie  de Vasile Alecsandri  nu s-a oprit la gradul de sergent si  a urcat datorita vitejjiei sale treptele ierarhiei militare până la gradul de plutonier adjutant, maximul epocii  pentru subofițeri, in momentul decesului  acestui erou.

Dar să intrăm puțin în detalii. Peneș Curcanul, pe numele său adevărat Constantin Țurcanu, s-a  nascut  în Principatul  de atunci al Moldovei , la 1 martie 1854, în ținutul  Vasluiului.

Era singurul copil al lui Gheorghe Turcan si Mariei. Părinții îl alintau Costache si la vârsta de 7 ani l-au dus la Huși la niște rude mai înstărite, unde a urmat cinci clase primare, fiind printre primii copii din mahala care știa să scrie și să citească.

Totodată, este mai puțin cunoscut faptul că acesta a fost  veteranul a patru campanii  purtate de armata româna : războiul de independență 1877 – 1878, al doilea război balcanic, 1913, primul război mondial 1916 – 1918 și campania din Ungaria, 1919.

 La 15 mai 1875 a intrat  în rândurile Regimentului 13 Dorobanți, iar la inceputul razboiului avea gradul de caporal, pentru ca in august 1877 sa ajunga sergent.

Fiind rănit la 4 octombrie 1877,  este evacuat în țară unde se presupune că ar fi avut loc întâlnirea cu poetul Vasile Alecsandri, întâlnire care ar fi inspirat apariția poemului  din volumul “Ostașii noștri”.

La 30 decembrie 1877 participă la decorarea drapelului unității iar, cu ocazia marii defilări ținută pentru încheierea războiului pe Calea Victoriei, face parte din detașamentul de paradă al regimentului.

În anul 1880 iese din rândul cadrelor active ale armatei, având, presupunem noi, o reangajare la activ, și, după cum era obiceiul angajării subofițerilor trecuți în rezervă în diverse administrații ale statului, ajunge picher pe șoseaua Vaslui – Solești.

Însă, cariera sa militară nu se încheie aici. În 1913, se prezintă voluntar pentru a lupta în cel de-al doilea război balcanic, în aceeași unitate vasluiană, transformată acum, după legiuirile militare de permanentizare a serviciului la infanterie, în Regimentul VII Rahova nr.  25 Vaslui. De menționat faptul că la momentul respectiv avea 59 de ani.

Și nu trec nici trei ani și iarăși, la 62 de ani, de această dată, se prezintă voluntar la acelaș regiment 25 infanterie unde va face serviciul întregului prim război mondial distingându-se, de această dată, în luptele de la Oituz.

Anul 1919 îl găsește cu gradul de plutonier major și angajat în campania de pe Tisa.

Gradul de plutonier adjutant, cu care de altfel se găsește în imaginea redată mai sus, este primit în perioada interbelică, când, de altfel, a și apărut acest grad.

De menționat faptul că s-a bucurat de mai multe onoruri, pregătite de obicei ofițerilor, cum ar fi păstrarea între cadrele active pe viață, așa cum numai marii generali au mai primit, ca sa nu mai vorbim de pleiada de decorații ce i-au umplut, pe drept merit, pieptul acestui curajos soldat, marcă vie a celor patru campanii militare la care a participat.

Nicolae Grigorescu – Atacul de la Smârdan

La sfarsitul razboiului, sergentul Constantin Turcan fusese decorat cu “Trecerea Dunarii”, “Aparatorii independentei”, “Medalia comemorativa rusa” si in mod cu totul exceptional  „Steaua României cu spade”, care era rezervata exclusiv ofiterilor.

Constantin Turcan a participat si la Al II-lea Razboi Balcanic si la Primul Razboi Mondial, chiar daca avea deja o varsta inaintata.

Cu unitatea lui se afla printre cei care in batalia de la Oituz au oprit inaintarea germana.

La sfarsitul razboiului mondial, Penes Curcanul avea in piept alaturi de medaliile primite in 1877 ordinele “Victoria”, “Virtutea Militara”, “Serviciul Credincios” clasa I-a, “Crucea comemorativa a razboiului 1916-1918″ si “Mihai Viteazul”.

In afara de aceste distinctii romanesti a mai primit “Crucea italiana de razboi” si medaliile poloneze “Crucea vitejilor” si “Crucea de razboi”.

La 1 iunie 1920 Turcanu a fost avansat la gradul de plutonier major si cu toate ca se apropia de 70 de ani a fost mentinut, la cererea sa, in serviciul activ.

A ramas in armata pana in ziua mortii sale, la 15 noiembrie 1932. Înmormântarea sa a avut loc în cimitirul „Eternitatea” din apropierea parcului numit „Copoul Vasluiului”.

În memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență (1877- 1878) și Primul război mondial (1916- 1918), a fost construit în anul 1934 Mausoleul Peneș Curcanul, situat în Vaslui, în cimitir, realizat din marmură, piatră și bronz.

Monumentul este opera sculptorului I. Scutari și a meșterilor italieni Luise Severiano și Victor Bibuitto. În partea centrală se află crucea memorială a eroului Peneș Curcanul.

*

Din seria demitizarii si bagatelizării istoriei și eroilor României. Eroism si simbolism, băgat la caserolă !

Peneș Curcanul este un model de vitejie românească, nu un produs alimentar ! ! !

Pentru cei care au lipsit de la școală prin clasa a III-a, țin să menționez că Peneș Curcanul nu este un aliment din carne de curcan. Reclamele sunt și ele bune la ceva, dar cei care au ales numele brandului “Peneș Curcanul” nu s-au gândit și la implicațiile suplimentare ale acestei opțiuni. Acum majoritatea covârșitoare a televizoriștilor cred despre personajul lui Alecsandri că se poate găsi la caserolă în supermarket.

Ei bine – dragilor – lucrurile nu stau chiar așa. Peneș Curcanul este de fapt porecla lui Constantin Țurcanu din Vaslui… Citeste continuarea  „Peneș Curcanul este un model de vitejie românească, nu un produs alimentar

*

Aranjament editorial : Dorian Theodor / R.B.N. Press   Sursa:  M.Ap.N.ro, Resboiu.ro, Cersipamantromanesc, prin R.B.N. Press

,

GOOGLE și-a modificat logoul de pe pagina de start a google.ro pentru a-l aniversa pe Vasile Alecsandri, poet, om politic, membru fondator al Academiei Române, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Creația logoului dedicat lui Vasile Alecsandri este semnată de artistul Roman Tolici.

În logoul dedicat lui Vasile Alecsandri, imaginea acestuia apare suprapusă peste literele cuvântului „GOOGLE”.

Google își schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

Motorul de căutare GOOGLE alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-și logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat Constantin Brâncuși, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Emil Racoviță, Maria Tănase, Mărțișorul și Ziua Națională a României.

Primul doodle – o reprezentare ocazională a logoului Google afișată pe prima pagină a motorului de căutare – a apărut în 1998, când fondatorii Google Larry Page și Sergey Brin au participat la festivalul Burning Man din deșertul Nevada și au pus emblema festivalului în spatele logoului Google pentru a anunța utilizatorii că vor fi plecați în acea perioadă. De atunci au fost create peste 1.000 de doodle-uri pentru paginile de start ale Google din întreaga lume.

Vasile Alecsandri (21 iulie 1821 – 22 august 1890) a fost un prolific poet, dramaturg, folclorist, politician și diplomat român, membru fondator al Academiei Române. În 1854 apărea, sub conducerea sa, revista România literară, iar în 1881 primea Premiul Academiei pentru Literatură. A jucat un rol esențial nu doar pe scena politică, ci și pe cea culturală, fiind, printre multe altele, membru onorific al societății Junimea. Este autorul celebrului ciclu de comedii al „Chirițelor” („Chirița în provinție”, „Chirița în voiagiu”, „Chirița în balon”) și al mai multor volume de poezii, printre care cunoscutele „Pasteluri”. A scris, de asemenea, proză, articole în periodicele vremii și drame, conform site-ului editurii Art.

Mediafax

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press