ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Uniunea Europeană"

Uniunea Europeană

,

La 60 de ani de la Tratatul de la Roma, liderii UE și-au reinnoit angajamentul european. „Ne-am unit pentru mai bine”

Tratatul de la Roma este considerat piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene şi a UE, scrie AFP. Preşedintele Consiliului European le-a cerut” celor 27” să dea dovadă de spirit de conducere în faţa crizelor europene, de la migraţie şi până la terorism, o economie muribundă şi şocul retragerii Marii Britanii din UE

„Dovediţi astăzi că voi sunteţi liderii Europei, că voi puteţi să aveţi grijă de marea moştenire pe care am primit-o de la eroii integrării europene în urmă cu 60 de ani. Europa va fi unită ca o unitate politică sau nu va exista deloc”, a declarat Tusk în piaţa Capitoliului.

Declaraţia de la Roma proclamă că blocul comunitar „reprezintă viitorul nostru comun” şi stabileşte o viziune comună pentru UE.

„Noi ne-am unit pentru mai bine. Europa este viitorul nostru comun”, se arată în Declaraţia de la Roma, semnată de cei 27 de lideri ai ţărilor europene, precum şi de şefii institutilor de la Bruxelles.
Liderii europeni au semnat documentul istoric în Sala degli Orazi e Curiazi la Palazzo dei Conservatori din piaţa Capitoliului, unde părinţii fondatori au pus în urmă cu şase decenii piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene, care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană.
„Astăzi ne reînnoim jurămintele şi ne reafirmăm angajamentul pentru o uniune nedivizată şi indivizibila”, a declarat preşedintele Comisiei Europene.

Klaus Iohannis spune că România a repurtat un succes la summitul de la Roma.

Președintele României s-a opus unei „Europe cu mai multe viteze”, iar liderii europeni au acceptat poziția României. „Am avut o zi bună”, a rezumat Iohannis, dezvăluind și cum și-a impus punctul de vedere la Roma.

„Am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune.”, a punctat Iohannis.

Declarația lui Klaus Iohannis, integral (Sursa: Administrația Prezidențială)

„Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.
Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o astăzi.
Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată.
Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă.
Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.
Cu siguranță, nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii. Mă refer aici la Piața Internă cu cele patru libertăți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecinătate.
Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, și o Uniune mai aproape de cetățeni. Din această perspectivă, o funcționare mai eficientă a instituțiilor europene este condiționată de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.
Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene.
La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. România îşi va stabili prioritățile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, între statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluții de compromis, capabile să avanseze proiectul european.
Obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite și coezive în acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred că sunt şi așteptările cetățenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale.
Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc!

„Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”.

S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun.

Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze.

Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni.

,

Luna trecuta, Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeana si Canada (CETA), dar acesta mai are nevoie de ratificarea tuturor parlamentelor din statele membre UE.

Acest acord a adus pentru Romania si ridicarea regimului de vize pentru romanii care vor sa calatoreasca in Canada, iar legat de acest aspect, europarlamentarul din partea Grupului social-democrat, Sorin Moisa, a declarat ca ar fi bine ca “Romania sa astepte cu ratificara acordului pana cand ne vom asigura ca nu va fi abuzata in niciun fel intelegerea legata de vize”

Daca prin absurd, acordul nu ar trece mai departe nu ar trebui sa afecteze problema vizelor. Intelegerea a fost oricum una politica, construita in timp, prin care s-a facut o legatura intre CETA si vize, o intelegere pe care am fost nevoiti sa o activam si sa o folosim in conditiile in care comportamentul Ministerului Canadian al Imigratiei, anul trecut, era absurd.

Romania s-a comportat extrem de corect atunci cand a fost semnat tratatul. Ar fi extrem de nedrept acum ca venind cu pretexte, daca tratatul este respins sa se revina asupra chestiunii vizelor. Acesta problema trebuia rezolvata oricum. Asa cum romanii circula liberi in Europa, evident nu presupune niciun risc sa circule si in Canada, ca turisti, pentru ca aici nu vorbim de libera circulatie a fortei de munca in Canada. Vorbim de vize turistice aici, cetatenii nu vor putea sa mearga sa lucreze in Canada, decat prin acelasi sistem ca pana acum, aplicand pentru locuri de munca acolo si trecand prin tot procesul de emigrare in Canada.

Ce am obtinut noi pe vize este un lucru minimal si de normalitate. Nu este o revolutie. Nu este vorba de o unire a pietei muncii din Europa cu cea din Canada. Este un gest banal, firesc, care ar fi trebuit sa se intampla fara toata drama asta din jurul sau.

,

Comisia Europeana anticipeaza in Romania un deficit bugetar peste limita admisa, efect al majorarilor cheltuielilor publice si reducerilor de taxe. 

Romania va inregistra in 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisa de Uniunea Europeana, iar in 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe si a majorarii cheltuielilor publice, se arata in raportul de tara publicat miercuri de Comisia Europeana.

In raport se arata ca politica fiscala a Romaniei a devenit pro-ciclica in 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la cresterea deficitului bugetar. In 2016, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,8% din PIB. Deficitul structural va urca la randul sau de la sub 1% din PIB in 2015 la circa 4% in 2017, peste obiectivul pe termen mediu, arata news.ro. De asemenea, ponderea datoriei publice in PIB va creste, dar va fi totusi sub limita de 60% din PIB acceptata in Uniunea Europeana, noteaza Profit.

Gabriel NEGRU / București / RBN Press – 24.02.2017

,

Dodon şi Plahotniuc pregătesc îngheţarea relaţiilor cu UE. S-au întâlnit că să identifice subiecte de interes comun ce le-ar permite să transmită semnale pozitive partenerilor externi, dar s-au despărţit spunând că rămân pe poziţii şi că nu vor ceda.

Igor_Dodon

Întâlnirea de marţi a preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi premierul Pavel Filip, i-a oferit preşedintelui pro-rus audienţa dorită pentru lansarea unui nou artificiu electoral.

Dodon a anunţat că i-a înştiinţat pe cei doi că pe 3 sau 4 aprilie va semna un memorandum cu Uniunea Eurasiatică. Andrian Candu a spus că a primit de la Igor Dodon un proiect de acord pe care intenţionează să-l semneze preşedintele, a menţionat că acest proiect „nu produce efecte juridice”, dar a precizat că va reveni la acest subiect.

Potrivit Deutsche Welle, chiar dacă exprimă opinii diametral opuse și, aparent, sunt oponenți politici, analiștii de la Chișinău susțin că Igor Dodon și liderul PD, oligarhul Vlad Plahotniuc, care controlează momentan puterea, acționează concertat. Potrivit directorului de programe din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Oazu Nantoi, „Dodon a fost delegat de Plahotniuc atât la Moscova, cât şi la Bruxelles pentru a pregăti îngheţarea relaţiilor cu UE”: „Starea de stat captiv este incompatibilă, în genere, cu noţiunea de stat de drept, nemaivorbind de reforme pro-europene sau implementarea Acordului de Asociere, deoarece Acordul este nu numai calibrarea castraveţilor pentru a fi vânduţi… Este vorba, în primul rând, de funcţionarea instituţiilor unui stat de drept, respectarea drepturilor omului, independenţa mass-media, etc”, lucruri care, în opinia lui Nantoi, sunt călcate în picioare momentan de guvernarea oligarhică de la Chișinău.

Tatiana Rotari / Chișinău / RBN Press – 22.02.2017

,

România riscă să fie sancţionată din nou de către Uniunea Europeană din cauza parlamentarilor. Zeci de directive ale UE nu au fost transpuse în legislaţia autohtonă. Ministerul Afacerilor Externe a transmis legislativului, într-un memorandum, că nu a transpus , anul trecut, în legislaţia naţională 21 de directive UE. Pentru că termenul este depăşit, țara noastră riscă sancţiuni financiare prin infringement, iar în 2017 trebuie să transpună alte 27 de norme europene.

„În cursul anului 2016 au fost promovate de către Guvern mai multe proiecte de acte normative primare (sub formă de legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă), care transpun directive ale Uniunii Europene. Pentru unele dintre directive, termenul de transpunere a fost depăşit, fiind declanşate acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a acestora”, informează MAE, într-un document înregistrat la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, săptămâna aceasta, conform libertatea.ro.

Ministerul avertizează că România riscă sancţiuni dacă problemele nu sunt rezolvate. „În scopul evitării sancţiunilor pecuniare care ar putea fi impuse României ca urmare a necomunicării acelor normative de transpunere pentru directivele restante, este absolut necesar ca respectivele proiecte să fie adoptate, publicate în Monitorul Oficial al României şi notificate Comisiei cu maximă celeritate”, se arată în document.

Directivele se referă la probleme precum libera circulaţie, restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, recunoaşterea calificărilor profesionale, sancţiunile penale pentru abuzul de piaţă, soluţionarea alternativă a litigiilor, protecţia victimelor criminalităţii, drepturile de autor, combustibilii alternativi, reducerea consumului de pungi din plastic şi mandatele europene de arestare. Pe lângă cele 21 de proiecte ale căror teremene de transpunere au fost depăşite, România va avea obligaţia în 2017 să transpună, până în luna decembrie, alte 27 de directive UE, mai spune sursa citată.

Document MAE: Romania nu a transpus anul trecut 21 de directive UE si risca sanctiuni. Alte 27 de directive au termen 2017

Romania nu a transpus in 2016 in legislatia nationala 21 de directive UE, termenul fiind depasit, si risca sanctiuni financiare prin infringement, iar in 2017 trebuie sa transpuna alte 27 de norme europene, potrivit unui document intocmit de MAE si transmis Parlamentului. Unele legi menite sa rezolve problema au fost clasate dupa formarea noului Parlament pentru ca nu au fost discutate, nici ele, la timp, potrivit News.ro.citeste tot articolul

Gabriel Negru / București / RBN Press – 20.02.2017

,

*Acesta este un editorial trimis redacției RBN Press de jurnalistul grec Karderinis Isidoros. Titlul original -„ FORŢA ELIBERATOARE A BREXITULUI”. Conținutul acestuia nu reflectă poziția redacției România Breaking News – RBN Press.

FORŢA ELIBERATOARE A BREXITULUI

Karderinis Isidoros

Karderinis Isidoros

Referendumul din 23 iunie 2016 referitor la rămânerea sau retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a şocat fără îndoială cu rezultatul subversiv al Brexitului, care reprezintă prima mare înfrângere dureroasă a Uniunii Europene aflată sub control german, a băncilor şi a firmelor multinaţionale – sistemul economic şi politic dominant, britanic şi european.

Britanicii în asamblu nu sunt poporul unui protectorat cu mentalitate de vasal ci poporul mândru al unei ţări foarte mari ce a existat ca imperiu în secolele trecute iar în prezent se numără printre cele mai puternice economii ale lumii. Britanicii deci, care sunt dealtfel şi învingătorii a două războaie mondiale, şi-au creat o mentalitate şi un comportament extrem de respectabile.

Drept consecinţă, niciodată cetăţenii britanici, care au rezistat cu răbdare şi curaj nemaiîntâlnit în Al Doilea Război Mondial bombardamentelor violente ale înzestratei maşinii aviatice de război naziste, nu ar fi putut să accepte sub presiunea impactului rezultatelor economice de scurtă durată datorate Brexit-ului, dominaţia şi hegemonia germană asupra Uniunii Europene.

Astfel, surpriza de necrezut a liderilor politici germani şi a birocraţilor distanţi de la Bruxelles datorată rezultatului uimitor eliberator în acea dimineaţă însorită şi plină de speranţă pentru oamenii de rând a zilei de 24 iunie 2016, dar şi şocul recentei victorii a lui Donald Trump în SUA, nu se coexistă în nici un caz cu bună cunoaştere a istoriei şi analiza profundă a datelor.

Efortul neobosit al Germaniei de a supune unui control total popoarele europene şi a distruge încă o dată continentul european, nu cu forţe militare ca în trecut ci prin mijloace financiare, prezintă cararacteristici anistorice similare.

Germanii, care nu pot controla sub nici o formă marea lor putere politică şi economică, este evident că ignoră în totalitate istoria şi astfel se află în acest moment cu determinism matematic în pragul unei noi înfrângeri ce va avea loc odată cu dizolvarea sigură a Uniunii Europene ce se prefigurează.

Uniunea Europeană, ce a înlocuit în 1993 în baza tratatului de la Maastricht C.E.E. de până atunci, constituie în principiu o uniune politică şi economică din start nefirească şi defectuasa a unor state cu nivel politic, juridic, financiar, militar şi cultural diferit dar şi o uniune a unor popoare ce se simt străine unele faţă de altele, fără sentimente frăţeşti de intraajutorare şi solidartate. Astfel, declaraţiile bombastice şi viziunile nerealiste despre o Uniune Europeană democratică şi prosperă de la un cap la altul nu au putut decât să fie lamentabil desmintite.

Germania, profitând de consecinţele crizei izbucnite în septembrie 2008 odată cu colapsul răsunător al băncilor (Lehman Brothers) şi invocând desigur Tratatul de stabilitate de la Maastricht precum şi necesitatea promovării pachetului de reforme necesare întâmpinării consecinţelor negative ale crizei, aplică de atunci cu hegemonism excesiv o formă de totalitarim financiar, cu predilecţie în detrimentul celor mai slabe state-membre aflate la periferia Europei.

Planurile financiare antipopulare ale celei mai severe austerităţi neoliberale impuse de Berlin au distrus cu adevărat societăţile ţărilor sudului european. În Grecia, care reprezintă cu siguranţă exemplul cel mai caracteristic al aplicării experimentale a acestor politici absurde şi iraţionale, şomajul a crescut dramatic la o rată de 26,8% din forţa de muncă, iar un procent de 36% din populaţia elenă trăieşte sub limita sărăciei.

În Italia, 24,4% din populaţie se confruntă cu pericolul sărăciei şi al izolării sociale. În Spania, 22,2% din gospodării trăiesc sub limita sărăciei iar mai mult de unul din trei copii – adică 2,6 milioane – se confruntă cu pericololul sărăciei şi al izolării sociale. În Portugalia, unul din patru copii trăieşte sub limita sărăciei şi în total 2 milione de oameni -adica 20% din populaţia portugheză – trăiesc în sărăcie şi mizerie.

În aceeaşi perioda, Germania evident a beneficiat de avantaje financiare. Profiturile cele mai importante ale acesteia au rezultat din transferul banilor investitorilor în obligaţiunile germane cu „risc scăzut” datorită crizei ce afectează zona Euro.

Mai exact, după 2009, randamentele obligaţiunilor germane au ajuns la fundul butoiului, iar în unele cazuri (de exemplu obligaţiunile pe 5 ani) la dobânzi negative. Adică, Germania nu numai că nu plăteşte ca să se împrumute, ci datorită nesiguranţei existente în Zona Euro este plătită pe deasupra de investitori pentru a-şi asigura banii.

Astfel, în perioda 2010-2015, Germania a reuşit să economisească în total suma de 100 de miliarde de euro ce reprezintă 3% PNB german, şi asta exact datorită micşorării dramatice a costului de creditare.

Astfel, este mai mult decât evident pentru orice observator bine intenţionat că Uniunea Europeană şi bineînţeles zona extrem de neoliberală a Euro, funcţionează în favoarea Germaniei hegemonice şi dominante şi în detrimentul celorlate ţări membre, mai ales în defavoarea ţărilor sudului european.

Excedentele comerciale foarte înalte realizate de Germania – de exemplu în 2013 excedentul comercial a fost de 200 de miliarde de euro – ce o menţin pe poziţia unui stat deosebit de competitiv, se datorează cu siguranţă economiei puternice germane, sunt însă revoltător amplificate şi de sistemul numismatic nedrept al zonei Euro.

Germania, pentru prima dată după mulţi ani, în afara înfloririi economice, a evoluat într-un jucător internaţional de primă talie, dat fiind faptul că conducerea ei politică se află pe poziţia cheie de a reprezenta restul ţărilor europene fără a întreba pe vreuna dintre ele.

Astfel, retragerea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, care este prima forţă militară, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi a treia ţară din punct de vedere al contribuţiei la bugetul comunitar, aduce o lovitură iremediabilă statutului internaţional al Uniunii Europene şi în primul rând statutului Germaniei.

În acelaşi timp, organele instituţionale ale Uniunii Europene şi procedurile de adoptare a hotărârilor sunt lipsite de legimitate democratică fiind distanţe şi inaccesibile pentru simplul cetăţean european.

Se observă cu uşurinţă deci un deficit democratic profund ce cotravine direct tratatelor fondatoare ale Uniunii Europene şi încălca brutal nucleul valoric iniţial declarat al acesteia.

Popoarele europene nu exercită nici cea mai mică influenţă directă asupra instituţiilor importante de adoptare a deciziilor Uniunii Europene – adică a Consiliului European cu rol puternic centralizant şi Comisiei Europene cu caracter intens birocratic şi tehnocratic – iar instituţiile respective nu au absolut nici o obligaţie de a răspunde în faţa cetăţenilor acesteia.

Pe de altă parte, Parlamentul ales direct al Uniunii Europene, cu sediul la Strasbourg, nu are nici pe departe atribuţii suficiente continuând să fie o verigă slabă.

În concluzie, Uniunea Europeană ce a decăzut într-o formă de colonie germană, în ciuda iluziilor cultivate de unele cercuri politice, nici nu se va shimba, nici nu se va îmbunătăţi, nici nu va prezenta vreodată o faţă democratică şi socială.

Prin urmare, a venit momentul ca ţările înrobite în Uniunea Europeană şi zona Euro să urmeze exemplul luminos al Marii Britanii şi poporului britanic falnic, să rupă lanţurile de fier şi să se elibereze, privind astfel cu speranta şi optimism viitorul.

Isidoros Karderinis s-a născut la Atena în 1967. Este romancier, poet şi economist cu studii postuniverstare în economia turismului. Articole ale acestuia au fost republicate în ziare, reviste şi site-uri din întrega lume. Poezii ale sale au fost traduse în engleză, franceză şi spaniolă şi au fost publicate în reviste literare şi în paginile literare ale ziarelor. A editat şapte cărţi cu poezii şi două romane. Cele două romane şi trei cărţi cu poezii au fost editate în UŞĂ şi Marea Britanie.

Karderinis Isidoros

RBN Press /București / 19.02.2017

,

Să credem Bucureştiul sau Bruxelles-ul? Care sunt diferenţele între prognoza oficială a Guvernului României şi cea a Comisiei Europene. Prognoza de iarnă a Comisiei Europene referitoare la România este mai conservatoare faţă de cea a Comisiei Naţionale de Progonza, organism aflat în subordinea Guvernului de la Bucureşti.

Iată câţiva dintre cele mai importanţi indicatori din prognoza, şi cum apar ei atât în estimarea Comisiei, cât şi în cea a Comisiei Naţionale de Prognoza (CNP), cu menţiunea că, în ambele cazuri, vorbim despre ediţia din această iarnă a prognozei. Produsul Intern Brut: CNP estimează o creştere a PIB de 5,2% în 2017 şi de 5,5% în 2018. Comisia Europeană vede o creştere de 4,4% în acest an, şi de doar 3,7% în 2018, relatează Economica citat de romaniabreakingnews.ro

Gabriel NEGRU / București / RBN Press – 15.02.2017

,

Presedintele Iohannis si proiectul european. Cum vede presedintele Klaus Iohannis evolutia proiectului european? Ne putem multumi cu fraze vagi si neangajante?

Presedintele, Klaus Iohannis, a tinut, miercuri, un discurs in fata diplomatilor straini acreditati la Bucuresti transmitand intentia de a pastra neschimbate directiile sale de politica externa: o relatie stransa cu SUA si atasamentul fata de proiectul unificarii europene.

Ne vom limita deocamdata la acest al doilea aspect. In primul rand, Presedintele a reafirmat preferinta sa pentru continuarea procesului de integrare: „Vrem – a spus el – o aprofundare a integrarii europene, aceasta fiind una din solutiile pentru multiplele crize europene pe care le traversam”, potrivit Deutsche Welle.

romaniabreakingnews.ro

,

UE_UCraina

O decizie finală cu privire la liberalizarea vizelor în spațiul Schengen pentru ucraineni urmează să fie luată până la sfârșitul anului, potrivit președintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty, citat de News.ro.

Juncker s-a declarat „încrezător” joi, în cadrul summitului UE-Ucraina, că se ajunge la un acord în acest sens în 2016.

Președintele Consiliului European Donald Tusk și-a exprimat la rândul său speranța că acest proces să poată fi finalizat în 2016. „Eu cred că un optimism realist și prudent nu este o prognoză ori o previziune iresponsabilă”, a spus Tusk.

Atât statele membre ale Uniunii Europene (UE), cât și Parlamentul European (PE) au dat o undă verde inițială unei liberalizări a vizelor pentru ucraineni.

Însă cele două instituții au fost blocate de negocieri prelungite cu privire la suspendarea mecanismului care să permită UE să suspende călătoriile fără vize în cazuri de urgență. Un acord asupra acestui subiect este necesar înaintea aprobării finale a liberalizării vizelor.

Diplomați europeni au declarat miercuri pentru RFE-RL că va fi „dificil” să se ajungă la un compromis în vederea suspendării mecanismului până la sfârșitul acestui an.

Însă după reuniunea de joi între liderii UE și Ucrainei, la Bruxelles, se pare că va avea loc un ultim efort în vederea unei soluții înainte ca acest an să se încheie.

Un acord le-ar permite ucrainenilor să călătorească în UE fără vize pentru o perioadă de până la 90 de zile.

Gabriel Negruromaniabreakingnews.ro

,

Siegfried Mureșan a fost desemnat ieri de Comisia pentru bugete a Parlamentului European ca negociator-șef pentru bugetul anual al UE informează curierulnational.ro citat de romaniabreakingnews.ro
Comisia pentru bugete a Parlamentului European l-a desemnat joi pe deputatul european Siegfried Mureșan (PPE/PMP) ca raportor al Parlamentului pentru proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) din anul 2018. Deputatul european Siegfried Mureșan este primul român ales ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al UE, notează Digi 24.
Siegfried Mureșan este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și are deja experiență în negocierile bugetare ale Uniunii. Anul acesta a lucrat, în calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE), la proiectul de Buget UE pentru 2017 și a făcut parte din delegația Parlamentului la concilierea bugetară cu Consiliul UE în cadrul căreia s-a aprobat bugetul pentru anul viitor, în valoare de 158 de miliarde de euro.
„Este o sarcină deosebit de importantă și dificilă să negociezi un buget de 155-160 de miliarde de euro, dar o voi face cu mare responsabilitate. Este foarte important să existe continuitate și să finanțăm în continuare prioritățile de creștere economică ale Uniunii Europene, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, locuri de muncă pentru tineri, dar și întărirea securității cetățenilor europeni”, a declarat, citat de Digi 24, deputatul european Siegfried Mureșan după anunțul de astăzi al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.
 
România ar putea absorbi mai multe fonduri
Pe de altă parte, deputatul european Siegfried Mureșan a spus că își dorește ca anul 2018 să fie unul în care România va absorbi foarte multe fonduri europene.
„Pentru aceasta, eu voi pune la dispoziție banii necesari în bugetul UE pentru a efectua plățile la timp către investițiile în domeniile importante ale României: pentru coeziune, pentru proiecte de infrastructură, pentru construcția de autostrăzi. Dar trebuie și Guvernul României să își facă treaba și să absoarbă acești bani. Voi lucra îndeaproape și cu autoritățile de la București pentru a ne asigura că acest obiectiv este îndeplinit de ambele părți”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
Procedura bugetară
Raportorul Parlamentului European (denumit și negociator-șef) pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul european și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual. Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliului Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie a anului anterior bugetului anului.
Consiliul UE se pronunță în prima fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, și Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere.
Bugetul anual al Uniunii Europene a fost, în 2016, de 155 de miliarde de euro, iar, în 2017, va fi de 158 de miliarde de euro.
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press