ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "UNIRE"

UNIRE

,

În perioada 21 – 24 februarie 2016, are loc la Hotelul RIN GRAND din București, cea de-a XIX-a Adunare Generală a Asociației Comunelor din România. La acest important eveniment sunt invitați să participe Prim-ministrul României, Dacian CIOLOȘ, miniștri ai Guvernului României, președintele Comitetului Regiunilor, Markku MARKKULA, ambasadori acreditați la București, precum și delegații ale asociațiilor, din țară și din străinătate, cu care ACoR este parteneră. La acest eveniment participă și o importantă delegație a primarilor de comune și sate din R. Moldova, precum și o delegație a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina condusă de președintele Consiliului Național – Marian Clenciu, informează romaniabreakingnews.ro

Această Adunare s-a constituit în prilej pentru staff-ul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina de a întări relațiile și parteneriatele cu unele primării din R. Moldova, în beneficiul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. 

În cadrul Adunării sau dezbătut atât probleme organizatorice dar și proiectele Guvernului României legate de eficientizarea administrației locale. Au existat voci care au acuzat de intenții de desfințare a comunelor și satelor din România, la care Premierul român a răspuns argumentat despre situația reală din teritoriu și soluțiile pragmatice care pot fi identificate și puse în aplicare.

Cu toate acestea, dincolo de orice retorică pe acest subiect s-a putut sesiza  curentul de reunificare al celor două State Românești, voalat în mesajul și obiectivul comun declarat de  Emil Drăghici – Președintele Asociației Comunelor din România  de comun acord cu primarii din R. Moldova.

Video – Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici a spus că România – R. Moldova au un obiectiv comun: „nu desfințării statelor și comunelor, DA unificării Statelor”

Raspunsul premierului către Emil Drăghici, referitor la „ambiția” ca un anumit număr de sate sau comune să dispară de pe harta României.

Premierul Dacian Cioloș a declarat că nu are „ambiția” ca un anumit număr de sate sau comune să dispară de pe harta României, dar că trebuie abordate realități care au fost evitate până acum, din motive politice.

„Nu am nicio ambiție să dispară un număr de comune sau de sate de pe harta României, dar vreau să punem pe masă niște realități pe care le tot ocolim pentru că politic nu dă bine să discutăm despre ele. Anul acesta e un an electoral în care poate nu găsim soluții acum, dar haideți măcar să avem curajul să le punem pe masă și să începem să discutăm soluțiile pe care le putem imagina. Pentru că numai rezistența la schimbare nu o să ducă la evoluție. Dacă dvs oferiți soluția pentru ca, folosind bani mai puțini, să putem finanța o administrație mai stufoasă și să putem eficientiza proiecte pe care s-au cheltuit bani publici mulți — și vedem că nu sunt eficiente — deci dacă aveți soluții, eu sunt primul care le va prelua și le va promova”, a spus prim-ministrul, luni, la cea de-a XIX-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.

El a adăugat că înțelege opoziția exprimată de cei prezenți față de desființarea unor comune și sate din România, dar a subliniat că trebuie găsite modalități pentru a crește eficiența utilizării resurselor bugetare.

„Haideți să fim sinceri și pragmatici! Acolo unde avem sate de câțiva zeci de locuitori și unde la nivelul primăriilor aveți 10-20 de angajați și veniți să solicitați resurse pentru funcționarea administrației la nivel central, cum putem privi în perspectivă dezvoltarea satului respectiv?!”, a mai spus el.

Dacian Cioloș a adăugat că promisiunile pot fi făcute cu ușurință în campania electorală, dar că bugetul este limitat.

„Dacă nu desființăm sate, haideți să găsim alte modalități prin care să putem crește eficiența utilizării fondurilor pe care le avem la dispoziție. Orice prim-ministru vă poate promite tot felul de lucruri, mai ales în campania electorală, dar tot la bugetul ăla ne întoarcem până la urmă, pe care nu îl putem crește doar pentru că facem campanie electorală. Sunt proiecte de investiții, de aducțiune de apă, de canalizare, de școli care sunt finalizate sau care nu sunt finalizate încă, dar pentru care s-au investit bani mulți din bugetul național și care, după ce sunt finalizate, nu au conectări la serviciile respective. Sau nici măcar nu pot să plătească serviciile respective, deci nu se pot acoperi costurile, pentru că nu sunt suficienți utilizatori. Sau se termină școli și nu mai sunt elevi. La lucrurile acestea concrete trebuie să găsim răspuns”, a subliniat Cioloș, îndemnându-i pe cei prezenți să se implice în găsirea de soluții, beneficiind și de experiența pe care o au.

Premierul Dacian Cioloș către delegația primarilor din R. Moldova:

să inițiem și un program de stimulare a cooperării la nivel local, între comunitățile din România și cele din Republica Moldova. Domnul vicepremier Dîncu probabil o să vă dea mai multe detalii despre ideea unui program de stimulare a dezvoltării locale în comunități din Republica Moldova, deci de finnațare a unor mici proiecte concrete care să aducă ceva în plus comunităților locale în Republica Moldova și ideea ar fi să privilegiem acele comune sau acele orașe care au înfrățiri din Republica Moldova, înfrățiri cu comune sau orașe din România. Dorim să stimulăm și în felul acesta, inclusiv prin aceste programe pe care le finanțăm de la nivelul guvernului, această colaborare, cooperare, pe care văd că și dumneavoastră aveți intenția să o stimulați. 

„…Cred că, dincolo de aspecte de interes strict local, politic, ar trebui să folosim acest an electoral pentru a discuta, într-adevăr, despre modul în care ne organizăm după aceste alegeri locale și după aceste alegeri parlamentare; pentru că, vă spun sincer, fără curaj în a aborda aceste probleme din timp, riscăm să ne prindă iarăși sfârșitul perioadei bugetare europene actuale și să fie din ce în ce mai greu de a justifica noi fonduri europene pentru dezvoltare regională, fonduri de coeziune, tocmai din cauza lipsei de performanță în utilizarea acestor fonduri. 
Cred că anul acesta este un moment oportun ca să lansăm sau să relansăm aceste discuții cu adevărat și la nivelul partidelor politice, care se vor prezenta la alegeri, și la nivelul asociațiilor aleșilor locali, pentru a vedea care sunt soluțiile. Pentru că dacă doar amânăm anumite decizii importante, nu facem decât să ne amânăm perspectivele de dezvoltare în viitor. Fără partizanat politic, vă pot asigura că Guvernul va alimenta această dezbatere cu idei, cu proiecte de acte normative în așa fel încât să punem să punem în practică în perioada următoare acele idei asupra cărora vom cădea de acord.

Doresc să-mi închei intervenția profitând și de prezența invitaților noștri din Republica Moldova și să vă spun că la nivelul guvernului analizăm, dincolo de cooperarea pe care o vom avea cu Guvernul Republicii Moldova, în speranța că reformele pe care și le-au propus vor fi cu adevărat puse în practică, să inițiem și un program de stimulare a cooperării la nivel local, între comunitățile din România și cele din Republica Moldova.

Domnul vicepremier Dîncu probabil o să vă dea mai multe detalii despre ideea unui program de stimulare a dezvoltării locale în comunități din Republica Moldova, deci de finnațare a unor mici proiecte concrete care să aducă ceva în plus comunităților locale în Republica Moldova și ideea ar fi să privilegiem acele comune sau acele orașe care au înfrățiri din Republica Moldova, înfrățiri cu comune sau orașe din România. Dorim să stimulăm și în felul acesta, inclusiv prin aceste programe pe care le finanțăm de la nivelul guvernului, această colaborare, cooperare, pe care văd că și dumneavoastră aveți intenția să o stimulați. 

Mă opresc aici, cu speranța că în acest an vom putea conlucra și dincolo de aceste oportunități, conferințe naționale pe care le organizați și la nivelul unor grupuri tematice în care să putem discuta de toate împreună, aceste idei pe care vi le-am lansat astăzi, în așa fel încât să ne ajutați să definim mai bine pe viitor deciziile care ar trebui luate. Cred că important este să nu ocolim aceste subiecte, chiar dacă unele dintre ele pot fi controversate. Important este să le discutăm, să venim cu argumente și să vedem care sunt soluțiile cele mai bune pentru a crește eficiența utilizării fondurilor la nivel local și mai ales pentru a crește capacitatea de promovare a unor proiecte de jos în sus, și nu luat de sus în jos, de la nivel guvernamental în jos. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes. – a mai spus premierul.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

La Chișinău se desfășoară, joi seara, un miting spontan  în favoarea reunificării Basarabiei cu România, informează B1TV citata de romaniabreakingnews.ro

Evenimentul a fost organizat în contextul în care guvernele din cele două țări au căzut în ultimele șapte zile.

Mitingul a început la ora 19.00, în fața monumentului domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului.

„Să venim cu o lumânare la monumentul eroului național al neamului nostru și să ne rugăm să le dea înțelepciune românilor să facă un singur guvern pentru ambele maluri ale Prutului”, a declarat jurnalistul moldovean Valentin Buda, unul dintre organizatorii evenimentului, citat de Mediafax.

Participanții au pancarte pe care scrie „Vrem Guvern Comun” și „Suntem alături de frații de peste Prut”.

„Singurul viitor al Republicii Moldova este alături de România, alături de frații noștri de peste Prut. Acum sau niciodată trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să cerem reunirea celor două maluri ale Prutului”, a declarat, potrivit Curentul.md, Vlad Bilețchi, președintele asociației Onoare, Demnitate și Patrie, unul dintre organizatorii evenimentului.

Publicat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

,

În cadrul evenimentului inițiat de președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, șeful Legislativului, Andrian Candu, și premierul Valeriu Streleț, pentru lansarea dialogului cu privire la semnarea Pactului pentru Moldova, Unirea cu România a fost una dintre propunerile făcute de invitații la Forum, într-o încercare de reconciliere națională în contextul protestelor antiguvernamentale care au început la 6 septembrie și care riscă să destabilizeze situația politică din republică, relatează joi publicația Timpul.md, citat de romaniabreakingnews.ro

Unii reprezentanți ai societății civile, dar și din mediul politic au adus în discuție unirea cu România, ca o soluție la situația actuală.

Gheorghe Răilean – primar al orașului Cimișlia

„…cea mai rapidă cale de integrare europeană este Unirea cu România” – Primarul orașului Cimișlia, democrat-liberalul Gheorghe Răilean

Primarul orașului Cimișlia, democrat-liberalul Gheorghe Răilean, le-a cerut membrilor Platformei Demnitate și Adevăr (DA) — la originea actualelor proteste — care au fost prezenți la Forum, să-și clarifice poziția față de problema Unirii. Răilean a afirmat că cea mai rapidă cale de integrare europeană este Unirea cu România, potrivit publicației menționate. „Putem să o luăm pe calea lungă, să întreprindem reforme riscante, sau să o luăm pe drumul scurt…”, a spus primarul.

Andrian Candu – președintele Parlamentului R. Moldova

Președintele parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a subliniat în acest context că subiectele mai importante — cum ar fi alegerea prin vot direct a președintelui țării sau Unirea cu România — să facă obiectul unor referendumuri consultative.

„Poate e cazul să nu ne mai ascundem și să punem o dată pe masă (această problemă) și poporul să decidă dacă e cazul să vorbim de Unire sau nu, cu toate consecințele (de rigoare) și să ne asumăm rezultatul” referendumului, a declarat Candu, citat de portalul Deschide.md.

scriitorul Nicolae Dabija

De asemenea, scriitorul Nicolae Dabija a solicitat guvernării să examineze opțiunea de reunificare a Republicii Moldova cu România, deoarece, în opinia sa, „doar asta ne-ar mai putea salva și ne-ar putea asigura un trai decent în spațiul european”.

Publicat de Andrei Rădescu – romaniabreakingnews.ro/ surse:timpul.md, deschide.md, agerpress.ro

,

Către popoarele Europei Unite

De mii de ani, poporul român, așezat cu voia lui Dumnezeu în spațiul carpato-danubiano-pontic, participă la zidirea unei Europe a națiunilor pașnice și prospere, fără ca vreodată, în istoria sa milenară să inițieze sau să dorească teritorii străine aparținând altor țări, ci, dimpotrivă, constituind o barieră geografică, fizică și politică împotriva invaziilor străine, care amenințau nu numai țările învecinate apropiate, dar și drumul care s-ar fi deschis către cele îndepărtate din Apus.

(poporul român)„ …a reușit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să țeasă cu talent și dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiționale specifice și rezistente în timp, fără de seamăn în lume…”

De la Dacia lui Burebista  până la Unirea Principatelor Române ale Munteniei și Moldovei din anul 1859, poporul român a fost supus loviturilor unor enorme valuri de invazii distrugătoare, dar a reușit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să țeasă cu talent și dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiționale specifice și rezistente în timp, fără de seamăn în lume.

În veacurile din plin Ev Mediu, marii și vitejii noștri voievozi români, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, au apărat pământul Daciei strămoșești, dar și pe cel al Europei creștine de imperiile în expansiune ale Orientului Apropiat și Extremului Orient.

În spatele acestui zid, Europa Occidentală a avut parte de epoca de aur a Renașterii în care  omul european și-a recăpătat demnitatea și conștiința de sine ca individ, după o lungă perioadă de menținere în ignoranță prin anihilarea constrictivă, fizică și psihologică a personalității.

Românii însă, aflați la încrucișarea căilor de interese geostrategice și geopolitice ale imperiilor avide de noi piețe de desfacere a propriilor mărfuri și de exploatare a resurselor naturale atât de generoase, oferite mai ales de țara noastră, au fost răsplătiți cu amputări de teritorii.

…pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare națională, dezrădăcinare, deznaționalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în școală, biserică, administrație, cu limba rusă, de impunere cu forța a altor culturi și tradiții…”

Așa s-a întâmplat în 1775 cu nordul Principatului Moldovei, numit de ocupanți Bucovina, anexat de Imperiul Habsburgic, și cu partea de est a Moldovei, numită de ocupanți  Basarabia, anexată de Imperiul țarist Rus în 1812.

Pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare națională, dezrădăcinare, deznaționalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în școală, biserică, administrație, cu limba rusă, de impunere cu forța a altor culturi și tradiții. Ei au fost rupți de la procesele de formare a conștiinței naționale și de constituire a statului național român în 1859 prin unirea Țării Românești și a Moldovei.
Secolul al XX-lea a început pentru români cu dezastrul Primului Război Mondial. Dar tocmai atunci când mai bine de 80% din teritoriul României era ocupat de trupe străine, o forță divină a dezlănțuit puterea latentă, dar mereu prezentă, a poporului român.

 „…tocmai atunci când mai bine de 80% din teritoriul României era ocupat de trupe străine, o forță divină a dezlănțuit puterea latentă, dar mereu prezentă, a poporului român…”

2 decembrie 1917, Basarabia și-a proclamat independența față de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918  s-a unit cu Patria-Mamă, România

Procesul de unificare și eliberare a început în partea de est a Moldovei, numită Basarabia, care la 2 decembrie 1917 și-a proclamat independența față de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918  s-a unit cu Patria-Mamă, România.

27 noiembrie 1918, partea de nord a Moldovei, numită Bucovina a revenit la sânul națiunii, iar la 1 decembrie 1918, Transilvania, prin Declarația de unire de la Alba-Iulia

La 27 noiembrie 1918 a revenit la sânul națiunii partea de nord a Moldovei, numită Bucovina, iar la 1 decembrie 1918, Transilvania, prin Declarația de unire de la Alba-Iulia, sub conducerea regelui Ferdinand se întregește procesul de unificare.

Timp de 22 de ani, poporul român reunit a construit o societate democratică de nivel european, atingând un nivel social-politic și economic cu nimic mai prejos de Țările potente ale Europei Occidentale. Agresiunea sovietică asupra României din 28 iunie 1940 a întrerupt mișelește viața pașnică a românilor. A fost ziua când ei au fost atrași în cel de-al Doilea Război Mondial. Planul de ocupare a Moldovei de Est, numită Basarabia, a fost parte a Pactului semnat la Moscova pe 23 august 1939 între Germania hitleristă și Uniunea Sovietică stalinistă, cunoscut în istoriografie ca Pactul Ribbentrop-Molotov. După 1944, Uniunea Sovietică, care și-a adjudecat teritoriul României dintre râurile Prut și Nistru, a promovat o politică de genocid, manifestată în diferite forme și promovată în cadrul unor campanii masive de exterminare fizică a populației românești prin execuții sumare al reprezentanților administrației românești, omorârea prin înfometare, deportările masive în Siberia.

Timp de 12 ani, din 1940 și până în 1952, regimul sovietic se face vinovat de exterminarea a peste un milion de români basarabeni.

O perioadă de 47 de ani, între 1944 și 1991, Uniunea Sovietică a promovat în Republica Moldova (Basarabia) aceeași politică de deznaționalizare susținută de țarism în secolul al XIX-lea, numai că la o scară mult mai largă și mult mai agresiv. Doar că spiritul de unitate națională al românilor din Republica Moldova a renăscut și de data aceasta.

Mișcarea de eliberare națională din anii 1988-1991 a creat noi condiții pentru unificarea românilor din cele două state românești. Ca să împiedice acest proces firesc, Rusia nouă, dar la fel de agresivă ca și cea a țarului sau a sovietelor, a declanșat în 1992 un război de agresiune împotriva Republicii Moldova, ocupând partea ei de est, act recunoscut ca atare de înalta Curte Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg. Rusia promovează în continuare față de Republica Moldova o politică imperialistă, manifestată prin șantaj economic, energetic, militar, manipulare informațională cu scopul fățiș de a o menține cu forța în sfera ei de interese, politică vetustă, medievală, incompatibilă cu valorile secolului al XXI-lea.

În numele poporului Republicii Moldova, vă rugam să susțineți lupta noastră de eliberare și de reîntregire națională prin puterea care v-a fost dată la învestirea dumneavoastră în calitate de parlamentari europeni. Noi, românii din Republica Moldova, ne dorim să fim alături de frații noștri români din România și, împreună cu ei, în Uniunea Europeană democratică și prosperă, acolo unde toate popoarele sunt egale și demnitatea umană este respectată, ca una dată egal de la Dumnezeu.
Vămulțumim.

Bunul Dumnezeu să binecuvânteze țările și popoarele pe care le reprezentați! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Semnatari:
Acad., dr. Alexandru Moșanu, Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, 1990–1993;

General Ion Costaș, Ministru al Afacerilor Interne și Ministru al Apărării al Republicii Moldova, 1990–1993;

Ion Ungureanu, Ministru al Culturii și Cultelor al Republicii Moldova, 1990–1994; regizor, actor;

Dr. Nicolae Mătcaș, Ministru al Educației al Republicii Moldova, 1990–1994;

Acad. Gheorghe Ghidirim, Ministru al Sănătății al Republicii Moldova,    1990–1994, președinte al Ligii Medicilor din Republica Moldova;

Acad. Mihai Cimpoi, scriitor, Președintele Asociației Uniunilor de Creație  din Republica Moldova;

Acad. Nicolae Dabija, scriitor, președintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;

Acad., poet, Ion Hadârcă, prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, anii 1990-1993, președintele fracțiunii Partidului Liberal din Parlamentul Republicii Moldova;

Profesor Ana Guțu, Universitatea Liberă Internațională din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal;

Valeriu Saharneanu, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal;

 

Chișinău, 20 martie 2013

Scrisoarea  personalităților basarabene către popoarele Europei Unite a fost redactată și trimisă către membrii ai Parlamentului European, media națională și internațională cu ocazia implinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara

Republicat de romaniabreakingnews.ro

*prezentul material a fost publicat în 25 Mar 2013 (RBN Press)

,

DW: Între 20 și 25 de mii de susținători ai unirii cu România, care au manifestat sâmbătă la Chișinău, au cântat imnul „Deșteaptă-te române” în fața Ambasadei Rusiei din Chișinău.

Video – Privesc.eu

Unioniștii din Republica Moldova nu s-au mai adunat într-un număr atât de mare de mai bine de două decenii.

Ei au venit în Piața Marii Adunări Naționale pentru a comemora 203 ani de la alipirea Basarabiei de către Imperiul Țarist Rus și pentru a cere unirea Republicii Moldova cu România. „Opțiunea noastră nu mai poate fi neglijată. Suntem o adevărată forță și glasul nostru devine din ce în ce mai puternic”, a menționat reprezentantul Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, Anatol Ursu. În cadrul manifestației s-a decis unificarea forțelor civice pro-unioniste într-un bloc pentru unitate națională, implicarea activă în campania electorală și organizarea unei Mari Adunări Naționale pe data de 5 iulie curent.

Manifestația s-a desfășurat fără incidente.

Poliția a fost ridicată, însă, „pe alarmă”, autoritățile temându-se de furia protestatarilor după ce, miercuri, a fost expulzat din Moldova liderul Platformei unioniste „Acțiunea 2012”, George Simion, sub pretextul că ar reprezenta un pericol pentru siguranța națională a Moldovei.

Participanții la miting au mărșăluit de-a lungul Bulevardului Ștefan cel Mare din Chișinău, au scandat „Rușine” în fața Serviciului de Informații și Securitate în legătură cu expulzarea activistului român George Simion, iar în fața Ambasadei Federației Ruse, mulțimea a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova și au cântat în cor imnul României.

Unirea în cel mult doi ani?

Ulterior, mulțimea s-a îndreptat spre Ambasada României din Republica Moldova. Manifestanții au solicitat președintelui României, Klaus Iohannis, și clasei politice de la București, să urgenteze demersurile pentru apropierea decisivă a celor două state românești. ,,Unirea este unica soluție pentru o viață mai bună, fără sărăcie. Situația social-economică din Republica Moldova, pericolul extern care pândește la graniță, dar și deschiderea României arată că trăim un moment unic pentru unire, care nu trebuie ratat. Nimic nu mai poate împiedica realizarea acestui act”, a menționat reprezentantul Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, Anatol Ursu. El a spus că tinerii Moldovei au un principiu: „Nu promit ceea ce nu pot face. Astfel, vă promitem azi și aici că unirea cu România se va produce în mai puțin de doi ani!”, a spus Anatol Ursu.

Coloana de unioniști s-a oprit și în fața Ambasadei Germaniei, peste drum de clădirea Academiei Naționale de Teatru și Arte Plastice unde s-a votat, în 1918, Unirea Basarabiei cu România. Aici, manifestanții au afișat lozinca: „Germania 1990 – România 2018” – aluzie la reunificarea Germaniei din anul 1990.

Nici un politician de la Chișinău, cu excepția primarului liberal de Chișinău, Dorin Chirtoacă, nu a vrut să vorbească despre amploarea mitingului unionist cu jurnaliștii. În momentul în care a intrat în mulțime, Chirtoacă a fost aclamat și dus pe brațe de către manifestanți. „Mulți ani mi-am dorit și am așteptat ca asemenea manifestații să izbucnească din sânul societății, din rândul oamenilor, fără să fie organizate de cineva în mod politic! Principala forță a acestor acțiuni este tineretul, susținut de toți ceilalți oameni treji la minte din Moldova!”, a menționat Dorin Chirtoacă.

Ziarul de Gardă (md): Marșul UNIRII – tricolorul, mii de voci și dezamăgiri

Un marș al unirii a fost organizat ieri, 16 mai, de către toți cei care vor să se unească cu România. „Unirea cu România este singura noastră șansă de a intra în familia Uniunii Europene, unde e pace și oamenii nu caută să ocupe teritoriile vecinilor săi”, ne-a spus Iulian Popas, participant al marșului.

Piața Marii Adunări Naționale a fost împânzită de un tricolor mare și o mulțime de oameni, care s-au arătat dezamăgiți de actuala guvernare de la Chișinău și au cerut tragerea la răspundere a tuturor celor care se fac vinovați de situația dezastruasă a țării, unde „corupția este trecută cu privirea, oamenii și așa săraci sunt jefuiți sau alungați din țară… Avem nevoie de niște instituții care să funcționeze corect și să facă ordine în țară, ca toți hoții de la guvernare să ajungă după gratii”, s-a arătat indignată Svetlana Ianuș, pensionara care-și face griji pentru viitorul nepoților ei.

Protestatarii au mărșăluit prin centrul capitalei și s-au oprit în fața ambasadei Federației Ruse, unde au scandat: „Rusia, nu uita Basarabia nu-i a ta” și „Armata rusă afară”. Apoi, au mers spre ambasadele Germaniei, Statelor Unite și României, ca să ceară susținere pentru cauza lor nobilă de a fi uniți și fericiți.

„Noi vrem să avem o țară prosperă, salarii decente și pensii normale, iar copiii să traiască în țară alături de părinți. Cerem să fie întoarse miliardele și să nu mai plătească poporul pentru prosperitatea celor de la conducere”, a declarat Anatol Ursu, reprezentantul platformei „Tinerii Moldovei”.

De asemenea, manifestanții s-au arătat nemultumiți de expulzarea activistului român George Simion. „Este un act de neputință a autorităților din R. Moldova”, a subliniat Anatol Ursu.  / Tatiana BEGHIUzdg.md

Publicat de romanibreakingnews.ro

 

 

,

La cateva luni dupa ce 2.000 de moldoveni au organizat un mars pe strazile Chisinaului pentru a cere unirea Republicii Moldova cu Romania, un grup de parlamentari romani promoveaza ideea reunificarii dintre cele doua tari.

Grupul celor 41 de parlamentari pro-unionisti, „Prietenii Unirii” isi propune intarirea legaturilor economice si culturale dintre cele doua tari. Cel mai controversat punct de pe agenda lor este acela care propune ca Romania sa vina cu o „oferta” in vederea alipirii celor doua tari despartite de Prut.

Trebuie sa lucram cu Moldova, sa ii ajutam sa descopere Europa si valorile europene, iar daca unirea va fi o solutie acceptata de Uniunea Europeana si de NATO, am fi incantati sa o punem in practica„, a declarat Ovidiu Raetchi, parlamentar PNL, citat de EuObserver.

Afirmatiile vin in contextul in care la granitele dintre cele doua tari sunt doua probleme stringente: criza din Ucraina, care nu pare sa se stinga nici dupa acordul Minsk 2, dar si conflictul inghetat din republica separatista autoproclamata Transnistria. In plus, aducerea in discutie a unei eventuale alipiri a Basarabiei de Romania ar putea largi schisma dintre Rusia si UE.

Moldova nu are nicio sansa de supravietuire si singura solutie de a iesi din criza este o unire cu Romania.

Miscari unioniste au aparut de ambele parti ale granitei, care vad unirea ca un raspuns la problemele actuale ale Republicii Moldova: criza economica, devalorizarea monedei si coruptia. In acest sens, circa 2.000 de tineri moldoveni au iesit pe strazile Chisinaului in septembrie, numele miscarii fiind „Tinerii Moldovei„. „Moldova nu are nicio sansa de supravietuire si singura solutie de a iesi din criza este o unire cu Romania”, spune Dinu Plangau, presedintele grupului.

De altfel, activistii de peste Prut vad Romania ca un exemplu de succes politic si economic, avand in vedere cresterea economica, parteneriatele cu UE si NATO si ofensiva radicala impotriva coruptiei, care a trimis sute de politicieni si oameni de afaceri dupa gratii, cateva exemple fiind Relu Fenechiu (fost ministru al Transporturilor), Cristi Borcea (fost actionar Dinamo), Dan Adamescu (seful Astra Asigurari), Dan Voiculescu (patronul trustului media Intact). Cu toate acestea, partidele din Parlamentul de la Chisinau au fost rezervate in a milita pentru unire.

Mai mult, in timp ce moldovenii isi doresc integrarea in UE, acestia nu vad la fel de benefica o integrare in NATO. Potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondare Moldovean IMAS, 47% dintre moldoveni isi doresc o aderare la UE, in timp ce 48% din ei sunt in favoarea unei Uniuni Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.

De altfel, peisajul politic al tarii s-a schimbat. Dupa alegerile din 1 decembrie, cand cele mai multe voturi au fost luate de Partidul Socialist condus de Igor Dodon. Acesta a declarat, imediat dupa alegeri, ca nu intentioneaza sa faca o alianta cu partidele pro-europene, in timp ce Guvernul este condus de o coalitie fragila dintre liberali si comunisti. Ca atare, partidele pro-ruse au reusit sa se impuna ca stindarde ale schimbarii in fata unui electorat tot mai dezamagit. In acest climat politic, procentul celor care vor o unire cu Romania este cuprins intre 7.5% si 15%, cu foarte mici fluctuatii in ultimii 10 ani. Romanii, in schimb, s-au pronuntat in proportie de 76% in favoarea unirii, potrivit unui sondaj IRES din 2013.

Lupta pentru Moldova, pe doua fronturi: Rusia si Romania

Rusia si Romania s-au luptat pentru teritoriul actual al Republicii Moldova timp de pste 200 de ani, de cand Imperiul Otoman a cedat controlul asupra statului vasal al Moldovei. Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei in 1812 si l-a numit Basarabia. In timp ce Romania isi promoveaza interesele unioniste sub umbrela „reunificarii”, Rusia sustine ca este de fapt o „reanexare”. Actualul teritoriu al Moldovei a fost parte a Imperiului Tarist intre 1812 si 1918 si apoi republica a URSS intre 1945 si 1991, cand a fost proclamata independenta Republicii Moldova. Romania, care exista ca stat din 1860, a fost unita cu Republica Moldova intre 1918 si 1940.

Ce isi propune grupul parlamentarilor romani care vor unirea

Grupul „Prietenii Unirii” are doua scopuri: in primul rand sa vada daca o uniune este posibila, iar apoi promovarea unor politici de tip soft pentru a crea relatii economice, sociale si culturale intre cele doua tari. Ei vad realizarea acestui tel prin crearea unor legaturi de transport, sprijinirea sistemului educational din Republica Moldova, oferirea burselor de studiu pentru studentii care vin de acolo, dar si intensificarea dialogului politic.

De altfel, politicienii romani sustin unirea, fiind o tema populara avand in vedere ca peste 70% dintre romani si-o doresc. Astfel, fostul presedinte Traian Basescu spunea ca este „proiectul lui de suflet”, in timp ce premierul Victor Ponta spunea ca „angajamentul meu este sa facem impreuna o a doua mare unire a Romaniei”. Din 2010, Romania si-a crescut sprijinul fata de Moldova – in prezent ofera 100 milioane de euro pentru a sprijini educatia si infrastructura.

Miscarile activiste in acest sens vin si din partea Actiunii 2012, un grup umbrela format din 30 de grupuri unioniste din Romania, Moldova, Elvetia, Franta, Italia si Statele Unite, care vor ca Romania sa faca un efort in acest sens pana in 2016. La nivel teoretic, activitii, alaturi de cativa politicieni spun ca un referendum comun intre cele doua tari ar putea fi organizat in 2018.

Sursa: wall-street.ro prin România Breaking News

Editor Lena Captari

,

Un grup format recent din senatori și deputați din partea tuturor partidelor din Parlamentul României și-au asumat ca pe cale legislativă să implementeze proiecte pentru unirea (reunirea n.r.) Republicii Moldova cu România.

Lansarea grupului „Prietenii Unirii” în Parlamentul României a avut loc la 10 februarie, iar din grup fac parte 40 de senatori și deputați români.

Dezvoltarea infrastructurii comune, urgentarea interconectării celor două sisteme energetice și sprijinirea companiilor din România și Republica Moldova, sunt câteva dintre proiectele pe care membrii grupului parlamentar „Prietenii Unirii”.

Cu toate acestea, propunerea cea mai controversată, scrie presa de la Bruxelles, enunțată de unii dintre parlamentari, este dacă România va veni cu „oferta” privind reunificarea.

„Trebuie să lucrăm cu Republica Moldova, să-i ajutăm să găsească Europa și valorile europene, în cazul în care unitatea va fi o soluție acceptată de UE și NATO, vom fi bucuroși să o realizăm”, spune Ovidiu Raețchi, parlamentar român, membru al Partidului Național Liberal (PNL).

Acest subiect deschide răni istorice dar și unele actuale, inclusiv războiul din Ucraina și zona de conflict înghețat din Moldova, Transnistria, o republică separatistă în partea de est a țării, care ar putea lărgi schisma dintre Rusia și UE, se arată într-un comentariu al presei de la Bruxelles.

Acțiunea vine într-un moment tensionat pentru Republica Moldova, care suferă de o criză economică, prăbușirea monedei și corupția larg răspândită.

Politicienii români declară sprijinul lor profund pentru o „uniune”, dar nu au menționat aceste cuvinte în acțiune. Între timp mișcările pro-unioniste de pe ambele părți ale frontierei sunt o promovare a unirii ca un răspuns la problemele Republicii Moldova.

„Republica Moldova nu are o șansă de supraviețuire și singura soluție de a părăsi această criză este o uniune cu România”, susține Dinu Plângău, președintele grupului activist pro-unionist al Tineretului din Moldova.

Activiștii invocă România ca un exemplu de succes economic și politic, ca urmare a creșterii sale economice, aderarea la UE și NATO și program radical anti-corupție, în cazul în care sute de politicieni sunt arestați sau trimiși după gratii.

Dar, la Chișinău, partidele din parlament nu au militat pentru o linie pro-unionistă. Deși moldovenii doresc să adere la UE, ei sunt mai reci față de aderarea la NATO.

Discuțiile despre unificare sunt doar un mod de a face politica moldovenească mai fragilă”, spune Nicu Popescu, analist senior la Institutul UE pentru Studii de Securitate, „se alimentează discursul anti-românesc de creștere a forțelor în politica moldovenească, care este pro-rus”.

Partidul Socialist are cel mai mare număr de locuri în Parlamentul Republicii Moldova, în timp ce o coaliție incomodă liberalilor conduce guvernul, mai scrie Euobserver.

Surse: euobserver.comindependent.md prin România Breaking News

Editor: Lena Captari

,

Petrișor Peiu de la Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) îi dă replica lui Cristian Tudor Poepscu referitor la opiniile enunțate vis-a-vis de o eventuală reunificare a României cu Basarabia enunțate cu prilejul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie din R. Moldova. „inoportunitatea reunificării României și Republicii Moldova

Stimate domnule Cristian Tudor Popescu,

Apreciez de mulți ani talentul dumneavoastră polemic, care se bazează, fără îndoială, pe o cultură solidă și pe o mare capacitate de a corela diverse categorii. Vă mărturisesc că, nu de puține ori, opiniile dumneavoastră au dat, cum se spune „ora exacta” în ceea ce privește judecarea unor subiecte controversate de către opinia publică.

Am citit cu interes și, de ce să n-o spun, cu mâhnire, intervenția dumneavoastră prilejuită de alegerile din 30 noiembrie din Republica Moldova și mai ales considerațiile referitoare la inoportunitatea reunificării României și Republicii Moldova.

Am citit cu dezamăgire pasajele referitoare la Reunificare pentru că mi-am dat seama că ați căzut, cu ușurință de această dată, în capcana judecăților facile, superficiale și nu ați încercat să vedeți în profunzime.

Trecând peste aspectele emoționale ale subiectului reunificării, îmi permit să vă atrag atenția asupra unor aspecte care țin de ordin economic (în sfera concretului):

Distanța între performanțele celor două economii este mare, în raport de 5:1 după indicatorul PIB/capita, dar ea crește neîncetat din 1990 (când se afla în raportul 1,5:1) și va crește în continuare cu o pantă lină, dar va crește; acestea sunt previziunile unanime ale analiștilor instituțiilor internaționale (FMI, Banca Mondială etc.);
Practic, cu cât mai târziu se va produce reunificarea, cu atât va fi mai „scumpă” și mai dureroasă;
În lume există două situații extreme similare: cazul celor două state germane (RFG și RDG) și cazul celor două state coreene (Republica Coreea și RPD Coreeană); în momentul reunificării Germaniei, raportul între performanțele economice era de 2,5:1, iar raportul între mărimea țărilor era de 4:1- reunificarea a „costat” un PIB al Germaniei din 1990 pe o durată de 20 ani; în cazul celor două state coreene, raportul între PIB/capita este de peste 20:1 și raportul între mărimea țărilor este 2:1, ceea ce face ca estimarea costurilor de reunificare să fie foarte dificilă și să ajungă la două PIB-uri actuale ale puternicei economii sudice; în plus modelul de reunificare KIM (Korean Integration Model), realizat de către Ministerul Integrării de la Seul, este dispus pe mai multe trepte temporale și este proiectat să se desfășoare pe parcursul a 50 ani;
România reunificată ar deveni o țară cu 25 milioane de locuitori, iar noua dimensiune a economiei ar putea deveni scânteia care să conducă la o creștere anuală de peste 5%, obiectiv pe care nici noi, nici Republica Moldova nu reușim să îl atingem altfel;
Este ușor de prevăzut că procesul de integrare în UE al Republicii Moldova va fi unul lung și dureros, pe când în cazul reunificării, acest teritoriu ar intra direct într-o logică de absorbție a fondurilor structurale, specifică oricărui stat membru; gândiți-vă numai că imensa suprafață agricolă a Basarabiei ar putea beneficia de subvenția la hectar aferentă Politicii Agricole Comune (PAC).

Iată, domnule Cristian Tudor Popescu, suficiente argumente pentru a reconsidera judecata dumneavoastră referitoare la oportunitatea reunificării celor două state românești.

Aș dori să adaug și faptul că „prudența” actualului premier Iurie Leancă referitoare la NATO este un semn de neînțelegere a realităților lumii de azi din partea unor politicieni „moldoveniști”: nu există niciun caz de țară fostă comunistă care s-a integrat în UE fără a fi, mai înainte, membru NATO; nu există nicio garanție reală de securitate pentru Republica Moldova în afara unei posibile umbrele NATO. Este adevarat că ar fi foarte dificil ca Republica Moldova să se integreze în NATO, în schimb reunificarea cu România ar oferi și aici o soluție mai rapidă și mai puțin dureroasă.

Vă mai rog, domnule Cristian Tudor Popescu să faceți un exercițiu de imaginație și să încercați să vedeți cam ce presupune păstrarea actualei divizări pentru Republica Moldova: „încătușarea” într-o zona gri, cu economia expusă capriciilor Moscovei, cu o societate profund divizată și fără o perspectivă reală a parcursului european.

Cu stimă,

Petrișor Peiu

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN)

Sursa:  fumn.eu

 Foto – R.B.N. Press – Românii din Bălți (R. Moldova) sărbătorind Ziua Unirii Basarabiei cu România (martie 2014)

,

Reunirea României cu Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene, până în 2018-2019, este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chișinău și pentru Guvernul României, a declarat premierul Ponta, adăugând că se bucură când este criticat de la Moscova pentru acest lucru.

El a insistat asupra faptului că vorbește despre reunirea României cu Republica Moldova strict în cadrul Uniunii Europene.

„Mă bucur când sunt criticat de la Moscova pentru faptul că îmi doresc, alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fie în Uniunea Europeană până în 2018-2019. Poate că este un obiectiv prea ambițios, dar dacă nu ai obiective ambițioase, nu le atingi. Eu cred că reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene – atenție! nu în alt fel – este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chișinău și pentru Guvernul României și pentru toți cei care văd un viitor european pentru Republica Moldova. Așa încât asemenea critici este în regulă dacă primesc, le susțin. Da, chiar asta vreau, ca Moldova să fie membră a Uniunii Europene și am totală încredere că un guvern proeuropean, așa cum este cel condus de domnul Leancă, este cel care duce Moldova în direcția bună”, a spus Ponta în ședința de miercuri a Guvernului, în fața presei.

Vineri, premierul Ponta a afirmat, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său și apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.

„Vreau să ne asumăm cu toții un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români și-au dat viața în primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea țară mândră, puternică, respectată, pe care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Ponta.

El a precizat că profilul viitorului președinte al României trebuie să aibă o caracteristică importantă, respectiv aceea de a uni.

„Vreau să spun un lucru important, care ține de profilul prezidențial, de ceea ce trebuie să facă președintele. Vă rog să mă credeți că știu foarte bine cât de greu este să fii prim-ministru cu un președinte care te sabotează tot timpul. Și vreau să-mi iau angajamentul, așa cum mi l-am luat și la Craiova, și voi spune tot timpul că voi lucra ca președinte cu Guvernul pe care românii îl aleg pentru binele României și pentru a fi într-adevăr uniți în România”, a spus Ponta.

El a arătat că rolul președintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul sau cu Justiția, ci, dimpotrivă, este cel de a-i uni, de a-i pune ca împreună să lucreze pentru România.

Marți, Ministerul rus de Externe a transmis un comunicat în care apreciază ca iresponsabile și inacceptabile declarațiile premierului Victor Ponta privind „eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România”, cerând o reacție din partea Uniunii Europene.

„Rusia este preocupată de afirmațiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activiști ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunță Ministerul rus de Externe.

„După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidențial din Romania în sensul realizării „celei de-a doua mari uniri” până în 2018, unele cercuri politice de la București continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile și inacceptabile declarații de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomația de la Moscova.

„Așteptăm ca autoritățile de la Chișinău să analizeze în mod adecvat aceste declarații. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacție corespunzătoare din partea Bruxellesului și a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe. (Sursa: digi24.ro)

,

În contextul procesului de destrămare a URSS-ului, ca urmare a politicii de glasnost și perestroika inițiate de catre Mihail S. Gorbaciov, drumul spre suveranitate și mai apoi spre independență a locuitorilor trăitori în spatiul dintre Prut și Nistru, a fost condus de o parte a elitei culturale autohtone, basarabene, reunită, mai apoi, sub stindardul Frontului Popular din Moldova (FPM) în contextul apariției și afirmării Fronturilor Populare în tot spațiul URSS.

[quote_right] Valentin Mândâcanu (Iulie 27, 1930, Mihăileni – Octombrie 29, 2012) filolog, lingvist, traducător și publicist din Republica Moldova.  a fost unul din cei 278 de semnatari ai Declarației de Independență a Republicii Moldova. [/quote_right]

Eseul intitulat „Veșmântul ființei noastre”, scris de Valentin Mândăcanu în 1988 și publicat în revista Nistru (publicație a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească, avea să impulsioneze și totodata să revoluționeze dezbaterea publică despre destinul limbii române la est de Prut.

Autorul eseului aducea în atenție faptul ca limba româna fusese supusă unui puternic proces de rusificare și combătea existența unei limbi moldovenești. Lupta începută de Valentin Mândăcanu va fi continuată de doctorii în filologie Constantin Tănase și Vasile Bahnaru care vor pleda pentru repunerea în uz a etnonimului român cu referire la adevarata identitate a moldovenilor basarabeni, precum și pentru utilizarea limbii moldovenesti în grafie latină în toate sferele vieții social-economice, alături de limba rusă, în spațiul RSSM.

Pe 27 mai 1988, Adunarea Generală a Scriitorilor din RSS Moldovenească a decis crearea Mișcării Democratice din Moldova în susținerea Restructurării (MDR), iar pe 3 iunie 1988 a avut loc ședința de constituire a Mișcării și s-au ales liderii.

MDR-ul a militat pentru susținerea proceselor de Perestroika și Glasnost în RSS Moldovenească, pentru recunoașterea unității limbii moldovenești si române și pentru reabilitarea tuturor clasicilor literaturii, picturii si muzicii moldo-române.

În anii 1988 – 1989, MDR-ul se va implica în efortul de a-i coaliza pe românii basarabeni și elita lor politico-culturală și economică în lupta pentru afirmarea și impunerea limbii moldovenești cu grafie latină ca limbă de stat, precum și în afirmarea identității românești.

Pe 20 mai 1989 se va desfășura, în Sala Mare a Uniunii Scriitorilor din RSS Molodovenească, ședința de constituire a Frontului Popular din Moldova (FPM), convocată de Grupul de inițiativă al MDR.

Frontul Popular din Moldova va deveni port-drapelul Mișcării de Renaștere Națională care va desfașura o suită de acțiuni publice de mare amploare, pe tot parcursul anului 1989, menite a impune conducerii politice de la Chișinau existența românilor ca majoritate a republicii, precum și a limbii române.

În contextul vremurilor, FPM a solicitat ca cetățenii din RSS Moldovenească și Republica Socialistă România, având în vedere faptul ca „poporul român și cel moldovenesc au o istorie seculară comună”, sa aiba „dreptul de a vizita reciproc locurile istorice, de a sarbatori împreuna evenimentele ce țin de trecutul comun”.

Folosirea noțiunilor de popor moldovenesc și limba moldovenească de catre reprezentantii FPM, în documentele oficiale, provenea din grija de a nu supara, mai mult decat era normal, autoritatile sovietice care vegheau cu strictete, totusi, în pofida vremurilor, la respectarea „binomului ideologic natiunea moldoveneasca/limba moldoveneasca-natiunea romana/limba romana”.

Problema limbii și a identității românești avea sa devină, încă din acel moment, nodul gordian al disputelor politice de la Chișinău în perioada de până la 27 august 1991, precum și dupa, fiind, totodată și mărul discordiei dintre Chișinău și București.

Problema „limbii” avea sa devină și un factor agravant al crizei dintre Tiraspol si Chișinău în perioada de până la proclamarea independenței. În contextul noilor raporturi româno-sovietice, de dupa 22 decembrie 1989, ministrul de Externe sovietic Eduard Sevardnadze a ținut să sublinieze, pe 6 ianuarie 1990, că în ceea ce priveste raporturile dintre RSSM și România, „noi ne-am inteles ca vor fi create condițiile care să faciliteze vizitele și contactele reciproce” dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului.

Opțiunea unei reunificări în fortă sau de alta natura, în acele clipe, nu s-a aflat pe agenda nici publică si nici secretă a noilor autorități române. Relațiile moldo-române aveau să capete o turnură nouă dupa ce în ianuarie 1990, la București, dupa 46 de ani de izolare forțată, s-a semnat Protocolul tratativelor dintre reprezentanții unor ministere și departamente din RSSM și România.

Incepea, astfel, o relatie bilaterala ce avea sa se dovedeasca a fi extrem de dificila pe parcursul celor doua decenii scurse si in care dosarul identitar avea sa joace un rol major. In contextul extrem de delicat, din punct de vedere politic, de la Chisinau, din primavara anului 1990, premierul Mircea Druc avea sa declare, in pofida convingerii ca „suntem o singura natiune, dar formam doua state”, ca, totusi, trebuie mai intai „sa facem cateva sute de intreprinderi mixte si sa punem la cale cateva zeci de mii de casatorii comune si apoi sa mai vorbim”.

Referindu-se la nevoia unei uniri grabnice între cele doua state, Mihai Rosseti de la Radio Vocea Americii se dovedea a fi extrem de realist și previzionar când declara, în iunie 1990, ca drumul spre unire „trebuie curățat și el poate fi curățat, întâi și întâi, cu ajutorul României” însă este nevoie de sprijinul unei mari puteri. Existenta Uniunii Sovietice scotea din discutie orice posibilitate de a se aborda problema unirii celor doua state românești.

La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a reintrodus steagul României ca drapel oficial al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Sovietul Suprem de la Chișinău a luat în discutie proiectul Declarației cu privire la suveranitatea RSSM.

Declarația a fost adoptată în urma apelului nominal cu 240 de voturi pentru (64,69%), 16 împotriva (4,31%) și 27 abțineri (7,28%) dintr-un total de 380 de deputați aleși. Au lipsit 83 de deputați, dintre care 2 erau motivați, iar 5 deputați, prezenți la apel, nu au votat.

RSSM a fost declarata stat unitar și indivizibil, ale cărui frontiere „pot fi schimbate numai pe baza de acorduri reciproce între RSSM și alte state suverane, în conformitate cu voința poporului, adevarul istoric și ținându-se seama de normele dreptului internațional unanim recunoscute”.

Totodată, deputatul Alexandru Moșanu a dat citire textului Avizului Comisiei pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, precum și a consecințelor lui pentru Basarabia și Nordul Bucovinei, care întregea mesajul Declarației de suveranitate a RSSM.

Congresul al II-lea al Frontului Popular din Republica Moldova (FPM), desfășurat între 30 iunie – 1 iulie 1990, a readus în atenția opiniei publice interne și internaționale, ca urmare a rezoluției cu privire la repunerea în drepturi a etnonimului popor român și a glotonimului limba română, faptul că „vehicularea etnonimului ‘popor moldovenesc’ și a glotonimului ‘limba moldovenească’, atât în perioada dominației țariste, cât și în anii de teroare sovietică, a fost operată în scopul deznaționalizării românilor basarabeni și creării unei pseudoconștiinte, pentru a justifica anexarea pamânturilor românesti la Rusia și respectiv la URSS”.

FPM cerea ca „la preschimbarea buletinelor de identitate ale cetăațenilor Republicii Române Moldova, etnonimul ‘ROMÂN’ să fie pus în drepturile sale”.

Ideea de „Republica Româna Moldova” a fost o propunere a FPM nascută în vâltoarea evenimentelor din spatiul ex-sovietic și avea drept obiectiv edificarea unui stat la est de Prut în care populația trebuia să fie conștientă de identitatea sa etnică.

În contextul evenimentelor din spațiul RSSM, Institutul de Cercetări Social-Politice al CC al PCM a dat publicitații un sondaj de opinie, la 17 iulie 1990, în care se investiga atitudinea populației față de perspectiva unei uniri cu România.

La întrebarea „Ce atitudine aveți față de afirmatiile cu privire la unirea RSSM cu România?”, 82,5% au declarat că nu susțin așa ceva, 7,5% susțin unirea și 9% au refuzat să raspundă.

În continuarea chestionarului, 52% doreau o republică suverană in cadrul federatiei înnoite a URSS, 42% vroiau o republica moldovenească independentă si 5% o republica moldoveneasca în componența Romaniei.

Pe 16 decembrie 1990, peste 800.000 de romani s-au adunat la cea de-a doua Mare Adunare Nationala de la Chisinau si au cerut sa se declare independenta nationala a romanilor din teritoriile ocupate în condițiile în care articolul 8 al Actului Final de la Helsinki prevedea ca „toate popoarele au întotdeauna dreptul în deplina libertate, de a defini, atunci cand doresc și daca doresc, statutul lor politic intern și extern fără amestec din afara și de a urma așa cum doresc dezvoltarea lor politică, economică, socială și culturală”.

Trebuie menționat faptul că Senatul SUA, după cum scria cotidianul Moldova Suverană din 20 iunie 1991, a recomandat guvernului american:

„1. Să sprijine dreptul la autodeterminare al poporului din Moldova și nordul Bucovinei, ocupate de sovietici și să elaboreze o hotărâre în acest sens;

2. Să sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia pașnic daca dorește o reunificare a Moldovei și nordului Bucovinei cu România așa cum s-a stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor în vigoare ale dreptului international și Principiul 1 al Actului de la Helsinki”.

Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a efectuat prima sa vizită oficială în România în perioada 11 – 17 februarie 1991. La 12 februarie 1991, președintele Senatului României, Alexandru Bârlădeanu, a ținut să menționeze în prezenta lui Mircea Snegur, în plenul camerelor reunite ale Parlamentului, faptul ca prezența președintelui moldovean în Parlamentul României „deține, mai presus de aspectele protocolare, o valoare simbolică și o puternică încarcătură emțională” deoarece „nu pot fi eludate sau înabușite legaturile sufletești, care leaga românii de pe ambele maluri ale Prutului”.

În pofida faptului ca s-a vorbit în epocă, ca vizita președintelui Mircea Snegur ar fi avut loc și „la sugestia unor cercuri de la Kremlin” interesate ca FPM să nu „monopolizeze românismul”, în perspectiva alegerilor prezidențiale din RM, convorbirile au fost calificate „drept ‘un sfat’ între doi conducatori care doresc să amplifice cât mai mult legaturile între țările lor”.

Ana Blandiana, președinta Aliantei Civice, în numele opoziției politice din România, avea să declare, ulterior, cu referire la cele spuse de Mircea Snegur în finalul discursului său, că, totuși, „nu credem că suntem neamuri, noi credem că suntem aceeași ființă”.

Unirea dintre Republica Moldova și România avea să devină, pe masura curgerii evenimentelor în spațiul dintre Prut și Nistru, un ideal de neatins, o iluzie pentru unii dintre contemporani.

Mircea Snegur avea să declare într-un interviu, că elita politică de la Chișinău nu dorea sa realizeze unirea cu România. „Noi n-aveam de gând să ne unim cu România. Lucrul acesta trebuie să-l știe toți. Prea multe presupuneri se fac în jurul acestei chestiuni”, mărturisea Mircea Snegur.

În complicata și tumultoasa relație dintre cele două state, Congresul „Casa Noastra – Republica Moldova” organizat de către Alianța Civică din Republica Moldova, la 5 februarie 1994, a reprezentat începutul în forță al unei politici interne și externe a Republicii Moldova în care se va ține „seama de  noțiunile de ‘român’ și ‘moldovean'”.

Mircea Snegur a anuntat reorientarea politicii interne și externe a Republicii Moldova, iar în cuvântarea sa el s-a bazat pe date pseudo-istorice referitoare la „națiunea moldovenească”, „poporul moldovenesc” și a cerut înlocuirea Istoriei Românilor cu Istoria Moldovei.

În perspectivă, politica față de România va urmari ca ideea statalitatii Moldovei să fie întărită în timp ce „problema unirii va fi scoasă de pe ordinea de zi”.

Diferența de interpretare a Istoriei Românilor avea sa fie ridicată la rang de politica de stat în perioada 1994 – 2003, deoarece „poporul moldovean nu mai vrea sa fie moneda de schimb și nici jertfa cuiva, nu vrea sa mai auda cum țara lui e dorita ca teritoriu, de parca nu ar avea stăpani adevarați„.

Menționăm faptul ca adversarii Istoriei Românilor din spatiul moldav și-au adjudecat întregul arsenal de „argumente” născocite de Komintern în perioada interbelica și pe care, ulterior, și le-au însusit și reprezentanții istoriografiei sovietice.

Ideologia moldovenismului sau a „fundamentalismului moldovenesc”, precum și „proiectul lingvistic” al Kremlinului aveau să fie un eșec iar „31 august 1989” rămâne mai mult decat o data de referință în istoria spațiului moldav, ramâne ziua reafirmarii plenare a identității naționale, a conștiinței de neam și limbă.

Pe 7 iunie 1994, la inițiativa fracțiunii parlamentare a PDAM a fost abrogat Imnul de Stat al Republicii Moldova care era „Deșteapta-te, Române!”.

In contextul schimbării atitudinii politice a guvernanților de la Chișinău, prima tentativă de a introduce cursul de Istoria Moldovei în locul Istoriei Românilor s-a petrecut în primavara anului 1995 în guvernarea lui Andrei Sangheli când Istoria Românilor a fost înlocuită cu Istoria Moldovei, inclusiv din sistemul de cercetare științifică.

Tinerii au ieșit în stradă și a fost declanșată greva generală. Președintele Mircea Snegur a intervenit în dispută și a reusit să instituie un Moratoriu asupra dezbaterii subiectului.

În planul relațiilor bilaterale oficiale, dupa venirea la putere a PCRM și a președintelui Voronin, s-a înregistrat o „răceală” din ce în ce mai accentuată, ce a culminat cu un adevarat blocaj declanșat prin desființarea Comitetului Interministerial pentru relațiile Republicii Moldova cu România și aprobarea Comisiei interguvernamentale mixte moldo-române de colaborare economică, comercială și tehnico-științifică (aprilie 2003).

Partea moldoveană a încercat sa explice această asimetrie prin dorința de a impulsiona relațiile comercial-economice bilaterale, însă era evident faptul că este vorba de o decizie politică, prin care se dorea limitarea acțiunilor Romaniei în domeniile cultural, educațional etc.

În același timp, au fost înregistrate o serie de atacuri la adresa României lansate de autoritățile de la Chișinău la diverse forumuri europene în care se încerca descalificarea statului român ca țară modernă, cu aspirații occidentale, care nu se poate ridica la nivelul standardelor UE.

Totodata, procesul de „rusificare” înregistrat dupa 1993 în societatea moldovenească și cuprinzand toate domeniile vieții economice, culturale etc. avea să se accentueze dupa revenirea la putere a lui Vladimir Voronin, astfel încât în economia oficială s-a inregistrat o puternica ostilitate față de cooperarea cu omologi din România, dându-se prioritate firmelor și intereselor ruse și ucrainene.

În sectorul cultural și educațional procesul de rusificare s-a manifestat similar cu perioada de dinainte de 1989. Eforturile de integrare ale Republicii Moldova în UE, amplificate de către noua elită politică de la Chișinău, de dupa aprilie 2009, au readus într-o normalitate relațile dintre Bucurețti și Chișinău.

Relația dintre România și Republica Moldova s-a dovedit a fi in ultimii 25 de ani, prin prisma dosarului identitar și nu numai, extrem de dificilă și de cele mai multe ori, impredictibilă.

Ramâne, totuși, pentru eternitate și pentru adevarul istoric faptul că „proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forța în urma intelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov – Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlaturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate impotriva drepturilor și intereselor poporului roman”, dupa cum se mentioneaza în Declarația de recunoaștere a Independentei Republicii Moldova (27 august 1991) de catre Guvernul României.

Pentru R.B.N. Press

Constantin Corneanu

Dr. Constantin Corneanu este Presedintele Asociatiei Europene de Studii Geopolitice si Strategice „Gheorghe I. Bratianu”

Articolul a fost publicat și pe Ziare.com

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press