ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Unificare"

Unificare

,

Către popoarele Europei Unite

De mii de ani, poporul român, așezat cu voia lui Dumnezeu în spațiul carpato-danubiano-pontic, participă la zidirea unei Europe a națiunilor pașnice și prospere, fără ca vreodată, în istoria sa milenară să inițieze sau să dorească teritorii străine aparținând altor țări, ci, dimpotrivă, constituind o barieră geografică, fizică și politică împotriva invaziilor străine, care amenințau nu numai țările învecinate apropiate, dar și drumul care s-ar fi deschis către cele îndepărtate din Apus.

(poporul român)„ …a reușit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să țeasă cu talent și dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiționale specifice și rezistente în timp, fără de seamăn în lume…”

De la Dacia lui Burebista  până la Unirea Principatelor Române ale Munteniei și Moldovei din anul 1859, poporul român a fost supus loviturilor unor enorme valuri de invazii distrugătoare, dar a reușit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să țeasă cu talent și dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiționale specifice și rezistente în timp, fără de seamăn în lume.

În veacurile din plin Ev Mediu, marii și vitejii noștri voievozi români, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, au apărat pământul Daciei strămoșești, dar și pe cel al Europei creștine de imperiile în expansiune ale Orientului Apropiat și Extremului Orient.

În spatele acestui zid, Europa Occidentală a avut parte de epoca de aur a Renașterii în care  omul european și-a recăpătat demnitatea și conștiința de sine ca individ, după o lungă perioadă de menținere în ignoranță prin anihilarea constrictivă, fizică și psihologică a personalității.

Românii însă, aflați la încrucișarea căilor de interese geostrategice și geopolitice ale imperiilor avide de noi piețe de desfacere a propriilor mărfuri și de exploatare a resurselor naturale atât de generoase, oferite mai ales de țara noastră, au fost răsplătiți cu amputări de teritorii.

…pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare națională, dezrădăcinare, deznaționalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în școală, biserică, administrație, cu limba rusă, de impunere cu forța a altor culturi și tradiții…”

Așa s-a întâmplat în 1775 cu nordul Principatului Moldovei, numit de ocupanți Bucovina, anexat de Imperiul Habsburgic, și cu partea de est a Moldovei, numită de ocupanți  Basarabia, anexată de Imperiul țarist Rus în 1812.

Pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare națională, dezrădăcinare, deznaționalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în școală, biserică, administrație, cu limba rusă, de impunere cu forța a altor culturi și tradiții. Ei au fost rupți de la procesele de formare a conștiinței naționale și de constituire a statului național român în 1859 prin unirea Țării Românești și a Moldovei.
Secolul al XX-lea a început pentru români cu dezastrul Primului Război Mondial. Dar tocmai atunci când mai bine de 80% din teritoriul României era ocupat de trupe străine, o forță divină a dezlănțuit puterea latentă, dar mereu prezentă, a poporului român.

 „…tocmai atunci când mai bine de 80% din teritoriul României era ocupat de trupe străine, o forță divină a dezlănțuit puterea latentă, dar mereu prezentă, a poporului român…”

2 decembrie 1917, Basarabia și-a proclamat independența față de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918  s-a unit cu Patria-Mamă, România

Procesul de unificare și eliberare a început în partea de est a Moldovei, numită Basarabia, care la 2 decembrie 1917 și-a proclamat independența față de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918  s-a unit cu Patria-Mamă, România.

27 noiembrie 1918, partea de nord a Moldovei, numită Bucovina a revenit la sânul națiunii, iar la 1 decembrie 1918, Transilvania, prin Declarația de unire de la Alba-Iulia

La 27 noiembrie 1918 a revenit la sânul națiunii partea de nord a Moldovei, numită Bucovina, iar la 1 decembrie 1918, Transilvania, prin Declarația de unire de la Alba-Iulia, sub conducerea regelui Ferdinand se întregește procesul de unificare.

Timp de 22 de ani, poporul român reunit a construit o societate democratică de nivel european, atingând un nivel social-politic și economic cu nimic mai prejos de Țările potente ale Europei Occidentale. Agresiunea sovietică asupra României din 28 iunie 1940 a întrerupt mișelește viața pașnică a românilor. A fost ziua când ei au fost atrași în cel de-al Doilea Război Mondial. Planul de ocupare a Moldovei de Est, numită Basarabia, a fost parte a Pactului semnat la Moscova pe 23 august 1939 între Germania hitleristă și Uniunea Sovietică stalinistă, cunoscut în istoriografie ca Pactul Ribbentrop-Molotov. După 1944, Uniunea Sovietică, care și-a adjudecat teritoriul României dintre râurile Prut și Nistru, a promovat o politică de genocid, manifestată în diferite forme și promovată în cadrul unor campanii masive de exterminare fizică a populației românești prin execuții sumare al reprezentanților administrației românești, omorârea prin înfometare, deportările masive în Siberia.

Timp de 12 ani, din 1940 și până în 1952, regimul sovietic se face vinovat de exterminarea a peste un milion de români basarabeni.

O perioadă de 47 de ani, între 1944 și 1991, Uniunea Sovietică a promovat în Republica Moldova (Basarabia) aceeași politică de deznaționalizare susținută de țarism în secolul al XIX-lea, numai că la o scară mult mai largă și mult mai agresiv. Doar că spiritul de unitate națională al românilor din Republica Moldova a renăscut și de data aceasta.

Mișcarea de eliberare națională din anii 1988-1991 a creat noi condiții pentru unificarea românilor din cele două state românești. Ca să împiedice acest proces firesc, Rusia nouă, dar la fel de agresivă ca și cea a țarului sau a sovietelor, a declanșat în 1992 un război de agresiune împotriva Republicii Moldova, ocupând partea ei de est, act recunoscut ca atare de înalta Curte Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg. Rusia promovează în continuare față de Republica Moldova o politică imperialistă, manifestată prin șantaj economic, energetic, militar, manipulare informațională cu scopul fățiș de a o menține cu forța în sfera ei de interese, politică vetustă, medievală, incompatibilă cu valorile secolului al XXI-lea.

În numele poporului Republicii Moldova, vă rugam să susțineți lupta noastră de eliberare și de reîntregire națională prin puterea care v-a fost dată la învestirea dumneavoastră în calitate de parlamentari europeni. Noi, românii din Republica Moldova, ne dorim să fim alături de frații noștri români din România și, împreună cu ei, în Uniunea Europeană democratică și prosperă, acolo unde toate popoarele sunt egale și demnitatea umană este respectată, ca una dată egal de la Dumnezeu.
Vămulțumim.

Bunul Dumnezeu să binecuvânteze țările și popoarele pe care le reprezentați! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Semnatari:
Acad., dr. Alexandru Moșanu, Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, 1990–1993;

General Ion Costaș, Ministru al Afacerilor Interne și Ministru al Apărării al Republicii Moldova, 1990–1993;

Ion Ungureanu, Ministru al Culturii și Cultelor al Republicii Moldova, 1990–1994; regizor, actor;

Dr. Nicolae Mătcaș, Ministru al Educației al Republicii Moldova, 1990–1994;

Acad. Gheorghe Ghidirim, Ministru al Sănătății al Republicii Moldova,    1990–1994, președinte al Ligii Medicilor din Republica Moldova;

Acad. Mihai Cimpoi, scriitor, Președintele Asociației Uniunilor de Creație  din Republica Moldova;

Acad. Nicolae Dabija, scriitor, președintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;

Acad., poet, Ion Hadârcă, prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, anii 1990-1993, președintele fracțiunii Partidului Liberal din Parlamentul Republicii Moldova;

Profesor Ana Guțu, Universitatea Liberă Internațională din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal;

Valeriu Saharneanu, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal;

 

Chișinău, 20 martie 2013

Scrisoarea  personalităților basarabene către popoarele Europei Unite a fost redactată și trimisă către membrii ai Parlamentului European, media națională și internațională cu ocazia implinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara

Republicat de romaniabreakingnews.ro

*prezentul material a fost publicat în 25 Mar 2013 (RBN Press)

,

Interviu cu E.S. Matthias Meyer, ambasadorul Republicii Federale Germania
Cu prilejul Zilei Unității Germane

Ambasadorul Germaniei la Chisinau Matthias-Meyer

— Atât dvs., cât și ex-ambasadorii Germaniei la Chișinău ați declarat că relațiile cu R.Moldova sunt foarte importante pentru țara dvs. Puteți să explicați cititorilor noștri în ce constă această importanță?

— În viziunea Germaniei, evoluția Moldovei, soluționarea problemei transnistrene sunt de mare importanță, deoarece impactul este nu doar național, ci și regional. R.Moldova se mărginește cu UE și atât Germania, cât și UE sunt interesate ca în relațiile cu vecinii lor să nu fie niciun fel de tensionări. Noi contribuim activ la soluționarea acestui conflict.

— Ați venit la Chișinău la sfârșitul verii. Care sunt prioritățile mandatului dvs. în Moldova?

— Mandatul diplomaților nu este ca al politicienilor. Noi nu promitem nimic. Desigur, prioritățile mele în calitate de ambasador sunt dezvoltarea și intensificarea relațiilor mutuale între aceste două țări. Aici putem include și continuarea vizitelor și a schimbului de experiență în toate domeniile, cum ar fi cultură, sănătate, mediu, agricultură, politică, justiție. În viitor sunt sigur că vor avea loc și mai multe vizite și activități, pentru că toate au drept scop să ne învețe cum să ne înțelegem mai bine și cum să avem o colaborare mai bună. În relațiile dintre țările noastre nu văd niciun fel de probleme asupra cărora s-ar putea și ar trebui de lucrat. Noi avem relații foarte bune, dar care ar putea deveni și mai bune.

— Imediat după venirea dvs. la Chișinău ați fost în vizită la Institutul Național de Justiție, care beneficiază de asistența unei instituții germane. În procesul de reformare, ce credeți c-ar trebui să preia justiția moldovenească din experiența și buna practică a Germaniei?

— Da, am răspuns invitației Institutului și am asistat la un seminar privind îmbunătățirea instruirii actorilor din sectorului justiției. A fost un fel de schimb de opiniii între experții de aici și cei germani. Discuțiile pe care le-am auzit atunci, între judecători, procurori și avocați, pe care le consider extraordinar de utile, mi-au demonstrat că eforturile de a realiza reforme în domeniul justiției se află pe calea cea bună. Cred că foarte multe s-ar putea de preluat din justiția germană. Un lucru pozitiv sunt training-urile, dar ar fi binevenită și instruirea continuă. Cred că ar fi utile și vizite în instanțele germane, pentru a arăta juriștilor cum decurg procesele de judecată, cum se poate de creat o atmosferă prietenoasă în instanța de judecată și cum poate fi ridicată încrederea populației în justiție.

— O bună funcționare a justiției înseamnă un argument în plus pentru străini de a investi într-o țară. Ce rezerve, temeri au investitorii germani care ar dori sau ar putea să inițieze afaceri în Moldova?

— Investitorii străini care vin în Moldova, cu unii dintre ei am și discutat, au nevoie, înainte de toate, de condiții-cadru nebirocratice, de norme legale de încredere, de siguranță în justiția moldovenească și, desigur, de parteneri de încredere în această țară. Unii dintre ei se mai sperie că este afectat de corupție climatul investițional. Noi, în toate aceste domenii, suntem în contact cu autoritățile R.Moldova și încercăm să îmbunătățim situația.

— Președintele Timofti, atunci când a primit scrisorile de acreditare din partea dvs. și-a exprimat convingerea că veți contribui la identificarea unei soluții pentru problema transnistreană. În viziunea dvs., care credeți că poate fi cea mai bună soluție?

— Aceasta este atât o problemă bilaterală, cât și una globală. Soluția conflictului trebuie să fie găsită în mod exclusiv doar de către părțile implicate. Comunitatea internațională poate doar să ofere susținere și să ajute prin exemple de soluționări a altor conflicte asemănătoare. Important este ca părțile implicate să se întâlnească pe cât de des posibil și să discute. Doar astfel vor evolua lucrurile. Germania a oferit posibilități de întâlnire a părților. Vă pot asigura că noi vom proceda la fel și în continuare. Din punct de vedere psihologic, cred că Germania a contribut la detensionarea situației. Noi nu ne dorim altceva decât o soluționare pașnică a acestui conflict și sperăm să aibă loc cât mai multe întrevederi, inclusiv în formatul 1+1.

— În acest an relațiile oficiale moldo-germane au ajuns la a 20-a aniversare. Care credeți că sunt principalele succese, dar și nereușite?

— Acum 20 de ani nu ne-am fi închipuit că vom reuși să realizăm așa de multe lucruri. Succese sunt atât de multe, încât mi-ar lua prea mult timp pentru a le enumera. Consider un succes faptul că în toți acești ani am înțeles mai bine care sunt perspectivele noastre și am înțeles mai bine cum să ne ajutăm reciproc.  Unul dintre marile succese, totuși, este vizita cancelarului Angela Merkel, care a scos în evidență toate succesele acestei relații și care a subliniat nivelul ei. Despre nereușite, nu știu ce ați vrea să vă spun. Dacă au și fost, sunt sigur că s-au întâmplat din cauza circumstanțelor, și în acest caz eu aș prefera să le spun nu insuccese, dar lucruri asupra cărora mai trebuie de lucrat.

— Ce lecții credeți că pot fi învățate din experiența reunificării Germaniei?

— Ieri am celebrat reunificarea Germaniei. Acum 20 de ani oamenii aveau foarte multe prejudecăți. Cred că reunificarea Germaniei a avut un impact nu doar asupra Germaniei, dar și asupra Europei și a contribuit și la detensionarea situației în Europa în ansamblu. Noi, germanii, am învățat că nu poți schimba mentalitatea peste noapte. Acest proces durează, poate, chiar de-a lungul mai multor generații. Moldova are un trecut sovietic. Atunci, lucrurile funcționau în cu totul alt mod. Acum oamenii au libertate, inclusiv de a călători, de a munci, dar și de a gândi. Condițiile de viață încă nu sunt optime, dar ele se dezvoltă pozitiv. Este important că nu mai persistă atmosfera de atunci. Aici găsim și asemănări între Germania și R.Moldova. Trebuie să înțelegeți, însă, că mentalitatea nu se schimbă ușor, acest proces durează mai mult. Dar nici nu se întâmplă de la sine, trebuie să lucrezi, să  provoci această schimbare. Desigur, e necesară multă răbdare. Fără răbdare nu este posibil să schimbăm mentalitatea.

— Vă mulțumim.

Pentru conformitate, Tatiana EȚCO

SURSA: Ziarul De Garda
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press