Diplomație și interes identitar în Ucraina. România vs Ungaria și Bulgaria

Nu ştiu în câte zile a creat Dumnezeu statele naţionale sau a făcut-o prin interpuşi că a rămas o problemă… minorităţile. Ele pot fi punţi sau probleme în relaţiile dintre state. Aşa a vrut Dumnezeu şi mai marii lumii ca şi România să aibă vecini o sumedenie de români în toate cele patru vânturi cu tot ceeace îi defineşte ca români. Limbă, port, obiceiuri,cimitire, trecut istoric şi cumva/probabil şi un viitor care în cel mai bun caz stipulat prin legi reciproce la care statele se angajaza conform intelegerilor prealabile sau legilor internationale. Modificările bune sau rele, mascate sau nu duc intotdeuna la probleme ce se rezolvă ori în interiorul statului ori pe cale diplomatică prin solicitările statului vecin. Asta în lumea normală, în lumea reală nu se întâmplă chiar aşa pentru ca disponibilitatea de a asculta şi discută civilizat, argumentat, diplomatic este obstrucţionată de moduri perimate de abordare mai ales când dreptul unuia este mai mare decât dreptul celuilalt şi atunci se vor folosi momente şi metode de a forţa o decizie.

Urmăresc cu interes situaţia românilor din jurul Romnaiei oglindită în presa locală şi naţională şi constat că până acum am cam ţopăit doar în piciorul stâng ori ceeace credeam eu că este diplomaţie s-a cam vărsat.Desi Romania este un exemplu real  recunoscut de comportament fata de minoritati standardul romanesc vecinii nostrii nu-l aplica in reciprocitate ba chiar mai gasesc cusururi. O aglomeraţie de ONG-uri mai vechi sau mai noi, finanţate, altele excluse de la finanţare, mai nult sau mai puţin vocale, vizibile sau omise pentru că şi Dumnezeu are criterii de selectare, finanţare, vizibilitate şi egoism. Vechi sau noi aceste ONG şi numai ele emit judecaţi şi opinii pentru a se împăuna ca portdrapel al luptătorului pentru drepturile românilor. Dorinţa de a se evidenţia, această boală a numărului 1 îi face să nu recunoască sau măcar să nu fi auzit de eforturile altora aşa cum am constatat în presa că România trebuie, România dezinteresată, România se dezice etc exact în momentul în care România pe cale diplomatică, la cel mai înalt nivel se implică prin ME, Comisii Parlamentare. SRP în sprijinul comunităţilor româneşti.

Am să vă supun atenţiei un aspect. Citind o statistică a populaţiei Ucrainei constat că în continuare există evidenţiaţi moldoveni şi români.De ce?? Din convingere, prostie sau rea intenţie ,declaranţii au ales singuri.

În campaniile electorale minorităţile reprezintă o monedă forte şi este momentul când problemele se prezintă radical, în forţă, cu multe promisiuni.

Iată Ungaria

Iată ce sitesc în presa maghiară recent

-Peter Szijarto „Tocmai m-am consultat telefonic cu ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, deoarece bulgarii au și o comunitate națională semnificativă în Ucraina, care sunt afectați și de reorganizarea administrației ucrainene.

Atât bulgarii, cât și noi, ne străduim să menținem un district majoritar bulgar și maghiar, chiar și după reformă.

Desigur, această problemă va fi evidențiată și în discuțiile viitoare cu ministrul de externe al Ucrainei. „

Ungaria declarase că va bloca apropierea Ucrainei de NATO dacă nu satisfice cerinţele minorităţii maghiare. Poti fi băţosi că dă bine dar iată ce spune în data de 17 iunie 2020 Jens Stoltenberg: Parteneriatul extins al Ucrainei cu NATO nu va rezolva dezacordul cu Ungaria.

Acum când reforma teritorială s-a încheiat poate prietenii maghiari încă n-au aflat dar viceguvernator al transcarpatiei a fost numit Oleh Kocyuba, un general al Serviciului de Securitate din Ucraina

Bulgaria

Se pare că doar bulgarii se bucură, cel puţin aşa înţeleg din comunicatul Vicepremierul și ministrul afacerilor externe. Ekaterina Zaharieva, a mulțumit omologului său ucrainean Dmytro Kuleba, guvernului, parlamentarilor ucraineni și președintelui Zelensky pentru sprijinul acordat pentru păstrarea drepturilor comunității bulgare din Ucraina.

17 iulie 2020, ora 17:37 vesti bg

Romania

În timp ce vecinii noştrii au obţinut sau nu satisfacţie România este acuzată de dezinteres în timp ce au loc întâlniri între co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

Nu spun că intenţiile ucrainei sunt echitabile mai ales că la Kiev o mie de protestatari deja de 2 zile demonstrează în faţa Radei împotriva legii folosirii limbii de stat.

Doi oficiali co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

” În cadrul acestor convorbiri telefonice, cei doi miniștri au convenit, la propunerea părții române, să fie reluată activitatea Comisiei și, în acest scop, să aibă loc discuții la nivelul co-secretarilor și co-președinților Comisiei”, potrivit unui comunicat MAE român.

Ministerul de externe reamintește că în cadrul convorbirilor dintre cei doi miniștri au fost abordate și aspecte relevanţe privind dreptul la educație în limba română al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și alte teme de interes circumscrise problematicii protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității române,

Cu acest prilej, co-președintele român a reiterat necesitatea reluării cât mai rapide a lucrărilor Comisiei și a reiterat disponibilitatea părții române de a se angaja într-un dialog constructiv și de a conferi consecvență activității acestui mecanism, la toate nivelurile de lucru.

În cadrul discuției, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat că România urmărește aplicarea deplină a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea respectării și promovării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și a persoanelor aparținând minorității ucrainene din România.

De asemenea, a reiterat importanța deosebită a consultării etnicilor români din Ucraina cu privire la toate deciziile care au implicații majore asupra acestora, inclusiv în ceea ce privește reforma administrativ-teritorială din Ucraina.

La rândul său, ministrul adjunct Svitlana Fomenko a evidențiat determinarea părții ucrainene de a coopera cu partea română în vederea identificării de soluții durabile menite să răspundă preocupărilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.(Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com)

Comună Mămăliga, încotro? – Discuții cu guvernatorul regiunii Cernăuți despre reforma administrativ-teritorială

În data de 15 iulie a.c. în încinta Administrației Regionale de Stat Cernăuți a avut loc o întâlnire a unui grup de inițiativă din comună Mămăliga, însoțit de jurnaliști și membri ai mediului asociativ românesc, cu guvernatorul Serghei Osaciuk, notează Agenția BucPress din Cernăuți.

La invitația locuitorilor comunei Mămăliga la eveniment au participat membri ai mediului asociativ românesc (Vitalie Zâgrea, Marin Gherman, Iurie Levcic). Unde or fi fost restul reprezentanţilor asociativului românesc?? Ori problema Mămăligii nu privea pe toţi românii din Ucraina??

Comunicat de presă: Consiliul Național al Românilor din Ucraina condamnă orice inițiative de trădare a învățământului în limba română (22 iulie 2020/lyberti.com)

Nu am să citez din articol, vă îndemn să-l citiţi, dar dacă trădarea vine din interior( o fi prima oara?) nu diplomaţia romană este de vină.

Agenția BucPress a informat… despre activităţile diplomaţiei romane

– Ucraina şi România au convenit să intensifice dialogul cu privire la respectarea drepturilor minorităţile naţionale

– Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, şi ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, au convenit în cadrul unei convorbiri telefonice asupra intensificării dialogului prvind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, notează Libertatea Cuvântului cu referire la serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.

„Miniştrii au convenit să intensifice dialogul privind minorităţilor naţionale, în special continuarea celei de-a VII-a şedinţe a Comisiei mixte ucraineano – române privind asigurarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi reluarea negocierilor privind încheierea unui protocol referitor la cooperarea în domeniul în educaţiei între Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România „. – Se spune în mesajul instituţiei, scrie Libertatea Cuvântului.

– Miniştrii au discutat şi despre perspectivele dialogului politic bilateral la cel mai înalt nivel, dezvoltarea în continuare a relaţiilor comerciale, investiţii, infrastructura de frontieră şi domeniul energetic.

De asemenea, discuţiile s-au concentrat pe cooperarea tehnico-militară, cu accent pe menţinerea securităţii în regiunea Mării Negre.

Dmytro Kuleba a mulţumit părţii române pentru ajutorul umanitar Ucrainei în eforturile de combatere a răspândirii COVID-19.

– La invitaţia lui Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea de a vizita România.

Despre verticalitatea unor reprezentanţi ai mediului asociativ românesc de ori unde ar fi ei(din tara sau afara) ar trebui să discutăm noi şi nu interpuşii iar despre limba fraţi nostril din sud au lăsat posterităţii Părintească demindare

Strigă ai noştri buni părinţi

Blastem mare să aibă în casă

Care de limba lui se lasă….

 Nu apar si nu judec pe nimeni dar cele semnalate  intristeaza profund. Discordia pe tortul Covid este o realizare. A cui? Pentru ce? Cui foloseste?

Marian CLENCIU – Președinte al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina




CENTENAR: 4 iunie 1920, Trianon – Articolul 45. Ungaria renunță în ceea ce o privește, în favoarea ROMÂNIEI, la toate drepturile și teritoriile fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. (Foto: armata română la Budapesta)

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

TRIANON 4 iunie 1920 Extras din TRATAT

Articolul 45. Ungaria renunță în ceea ce o privește, în favoarea ROMÂNIEI la toate drepturile și teritoriile fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 27 partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin PREZENTUL TRATAT și prin orice alte TRATATE încheiate, în scopul de a îndeplini prezenta încheiere ca făcând parte din ROMÂNIA (…)”

 

C E N T E N A R     T R I A N O N [Prof.univ.dr.Alexandru  Porțeanu]

Încetarea operațiunilor militare prin capitulările și armistițiile succesive din octombrie-noiembrie 1918 a menținut starea juridico-politică de război, a cărei soluționare a revenit Conferinței de Pace de la Paris. Revoluția democrată din Ungaria (30-31 octombrie 1918) a adus la putere guvernul contelui Karolyi Mihaly care a semnat armistițiul de la Belgrad (13 noiembrie 1918).

Conferința de Pace începută în ianuarie 1919 a notificat guvernului de la Budapesta (Nota Vix, 20 martie 1919) condițiile păcii, în principal configurația teritorială substanțial redusă a Ungariei, la dimensiunile  corespunzătoare majorității maghiare. În această situație, guvernul Karolyi nu și-a asumat răspunderea semnării Tratatului de Pace. Celelalte forțe politice s-au complăcut în aceiași postură. Riscul vidului politic l-a determinat pe Karolyi să aducă la putere noua grupare politică a comuniștilor maghiari reprezentată de aventurierul Bela Kun, care a instaurat “Republica Ungară a Sfaturilor”.

În primăvara anului 1919, Conferința de Pace s-a concentrat pe elaborarea și încheierea Tratatului de Pace cu Germania (28 iunie 1919).

A 1 august 1919, regimul comunist din Ungaria a fost înlăturat de “teroarea albă” a lui Horthy Miklos.

Conferința de Pace s-a consacrat finalizării Tratatului cu Austria și negocierilor Tratatului de Pace cu Ungaria.  Delegația ungară a tergiversat și prelungit abuziv tratativele, astfel că la 6 mai 1920 Conferința de Pace a adresat Ungariei nota ultimativă de rigoare (“scrisoarea Millerand”).

În după amiaza zilei de vineri 4 iunie1920 a avut loc în palatul Marele Trianon de la Versailles solemnitatea semnării Tratatului de Pace dintre Puterile Aliate și Asociate și Ungaria, în prezența oficialităților și a unui public select. Momentul principal a fost chiar cel inițial, în care cei doi reprezentanți ai Ungariei au fost invitați să-și depună semnăturile pe pagina finală a Tratatului, fapt consemnat la ora 16.32. La exact aceiași oră, în Ungaria au răsunat clopotele și sirenele, iar timp de 10 minute a încetat întreaga activitate publică. Ziua de 4 iunie 1920 a fost declarată ca zi de doliu național.

Tratatul de la Trianon are 14 părți ce cuprind 364 articole, grupate în Secțiuni, Capitole și paragrafe, incluzând diferite Anexe, Tabele și Protocoale. În fruntea fiecăruia dintre Tratatele de Pace din 1919-1920, inclusiv a celui de la Trianon, era înserat ca Partea I-a Pactul Societății Națiunilor, care proclama ideea cardinală a asigurării Păcii. Tratatul de la Trianon instituia încetarea stării de război la data intrării sale în vigoare prin ratificarea de către Ungaria, “când vor exista relații oficiale între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria”, care redevenea astfel stat independent, după aproape patru secole. Tratatul fixa frontierele Ungariei cu vecinii săi (Austria, Statul Sârbo-Croato-Sloven, România, Cehoslovacia). El stabilea pentru Ungaria clauze politice europene iș extraeuropene, determina clauze militare, navale și aeriene, pe cele referitoare la prizonierii de război și morminte, apoi Sancțiuni pentru încălcarea legilor războiului, reparațiuni, clauze financiare, economice, privitoare la navigația aeriană, porturi, căi de apă, căi ferate, regimul muncii, Declarațiuni, Dispoziții speciale ș.a. Statele semnatare ale Tratatului însumau majoritatea statelor lumii de atunci și majoritatea populației Planetei.

Pentru intrarea în vigoare a Tratatului dela Trianon era necesară ratificarea sa, conform procedurii stabilite în articolul 364 din finalul Tratatului. Data de referință pentru intrarea sa în vigoare urma a fi data ratificării de către Ungaria și de către trei dintre Principalele Puteri. Intrarea în vigoare pentru fiecare Putere se va produce la data depunerii ratificării. Desfășurarea calendaristică a ratificărilor de către Puterile semnatare a început în vara anului 1920.

România a îndeplinit această prevedere a Tratatului prin dezbaterea ratificării sale în Senat și în Camera Deputaților în perioada 14-26 august 1920. Dezbaterile au fost ample, consistente, sintetizându-se în remarcabilele discursuri ale lui Take Ionescu (la Senat) și Iuliu Maniu (la Cameră), principalii reprezetanți ai Puterii și Opoziției.

Ratificarea Tratatului de la Trianon de către Ungaria, care făcea obiectul reglementării în cauză, a fost întârziată și prelungită abuziv de către Ungaria, desfășurându-se în lunga perioadă dintre 15 noiembrie 1920 – 26 iulie 1921, necesitând exercitarea demersurilor ferme ale Conferinței de Pace. La 15 noiembrie 1920, propunerea legislativă a guvernului Telekyi Pal privind “organizarea păcii de la Trianon” a fost întâmpinată de Adunarea Națională printr-o “Declarație solemnă de protest”.

Ratificarea ungară a trebuit să fie asumată de oficialitățile noului stat cunoscute pentru atitudinea lor profund potrivnică Trianonului. Acestea au fost obligate prin însăși poziția lor să procedeze împotriva propriilor lor convingeri, apelând la argumentele supreme ale rațiunii de stat, printr-o îndelungată persuasiune în rândurile colegilor, dar și ale adversarilor parlamentari, recurgând la orice artificiu procedural, oricât de firav, pentru obținerea votului de ratificare. Prin diverse compromisuri de acest fel au fost salvate aparențele soluționării oricât de formale, prin adoptarea “articolului de Lege XXXIII privitor la Tratatul de la Trianon”, la pachet  cu alte reglementări curente. Acest procedeu a fost acceptat tacit ca un fel de echivalent al ratificării, deși el rămânea deficitar în privința formulării explicite a semnificației sale.

După 26 iulie 1920 au depus ratificările respective S.U.A., China, Cuba, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, precum și alte 10 state semnatare ale Pactului Societății Națiunilor, inclus în Partea I-a a Tratatului de la Trianon.

Aplicarea completă a Tratatului în teren s-a prelungit până prin anul 1924.

Pe baza experienței nefavorabile privind desfășurarea negocierilor finale, factorii de conducere ai Puterilor Aliate au adoptat măsuri de precauție. În cursul aceleași zile de miercuri 26 iulie 1921 au avut loc trei momente din istoria finalizării Tratatului. Dimineața, la Budapesta, Adunarea Națională a votat “articolul XXXIII privitor la Tratatul de Pace de la Trianon”, fapt comunicat imediat Guvernului Franței, depozitarul tuturor actelor Tratatului. Ca urmare, în seara aceleași zile, la ora 18.00 a fost semnat la Paris Protocolul preliminar care preciza că “În momentul procedării la prima depunere a ratificărilor, Puterile Aliate și Asociate declară că își rezervă toate drepturile ce le-ar putea aparține ca urmare a neexecutrăii clauzelor de armistițiu sau a executării lor incomplete din partea Ungariei”. Al treilea moment era întocmirea “Procesului Verbal de depunere a Ratificărilor Tratatului de Pace semnat la Trianon, remise Guvernului Republicii Franceze”. Depunerile au fost executate de către patru dintre Principalele Puteri Aliate și Asociate (Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia), precum și de către altele cinci (Belgia, România, Statul Sârbo-Croato-Sloven, Siam și Cehoslovacia).

În ansamblul său, Tratatul de la Trianon a reprezentat o operă monumentală de drept și relații internaționale. El rămâne un reper fundamental al istoriei universale contemporane. Studierea, cunoașterea și cercetarea sa necesită o abordare științifică.




Nu în NATO! Budapesta taxează legea educației din Ucraina care ingrădește limbile minorităților naționale

Budapesta va înceta să blocheze aderarea Ucrainei la NATO doar după ce drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia sunt restabilite la nivelul existent înaintea adoptării legii ucrainene a educaţiei, prin care s-a redus accesul minorităţilor la învăţământ în limba maternă, a declarat miercuri, la Londra, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit portalului românesc din Cernăuți – bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Conform sursei ciatet, Szijjarto a spus că ţara sa este interesată ca Ucraina sa fie o ţară stabilă, democratică şi sigură. „Cu cât Ucraina este mai puternică şi mai stabilă, cu atât situaţia etnicilor maghiari din Transcarpatia este mai bună”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, drepturile etnicilor maghiari au fost „încălcate grav” în mandatul precedentului preşedinte al Ucrainei (Petro Poroşenko), iar presiunea asupra lor a continuat să sporească recent „într-o manieră disimulată, cu ajutorul poliţiei secrete ucrainene”.

La finalul lunii octombrie, Peter Szijjarto anunţa că Budapesta s-a opus adoptării unei declaraţii comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina întrucât documentul nu obliga această ţară să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară. Szijjarto a explicat că ţara sa nu este pregătită să sacrifice interesele unui număr de 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice.

Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei, scrie Agerpres.

Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă în grădiniţe şi şcoli primare.




Ungaria SINDROMULUI Trianon – Conferință la București

Conferinţa de Pace de la Paris, deschisă la 5/18 ianuarie 1919 a consacrat actele de unire din anul 1918, când Basarabia (27 martie 1918), Bucovina (28 noiembrie 1918) şi Transilvania (1 decembrie 1918) s-au integrat, prin voinţa liber exprimată a locuitorilor lor, în Regatul Român.

Prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a recunoscut noile realităţi existente la încheierea primului război mondial. Decizia de la Versailles, deşi confirmată internaţional a fost însă permanent contestată de către Ungaria.

Problematica acestui tratat va fi analizată de invitaţii noştri, istoricii Ion Calafeteanu, Alexandru Ghișa şi Robert Stânciugel. Dezbaterea are loc joi 26 septembrie 2019, ora 18:00 în Sala „Podul Măsoaiei”, Calea Victoriei nr. 120. (intrarea prin curte, la etajul I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, între Puterile Aliate, printre care și România, învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte pentru români. În data de 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei cu România. Odată cu semnarea Tratatul de la Trianon, parlamentarii unguri și-au manifestat intențiile revizioniste. – Jurând solemn să înfăptuiască reînvierea Ungariei Milenare, prin politica de revizuire a granițelor, prin propagandă revizionistă, prin rețele de spionaj, prin formațiuni paramilitare, c caracter terorist și revanșard -.

„Sindromul Trianon”, rămâne un fenomen incontestabil, la aproape 100 de ani, de la semnarea acestui tratat, intențiile revizioniste ale Ungariei n-au încetat.

Manifestarea se înscrie în cadrul proiectelor Institutului Frații Golescu, consacrate sărbătoririi a 100 de ani de la Consfințirea Marii Uniri.




Reacția Ungariei față de legea limbii din Ucraina: A dublat ajutorul acordat maghiarilor transcarpatieni

Maghiarii transcarpatieni din acest an  dispun de  posibilitatea de a solicita sprijin mult mai mare din Ungaria, care a sporit sprijinul financiar sub forma pachetului social aproape dublu, informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Decizia a fost luată de guvernul Ungariei încă în toamna anului 2018. Este vorba de valoarea ajutorului, care depășește 2,5 miliarde forinți.

„Programul își propune să ofere sprijin financiar maghiarilor transcarpatieni  într-o situație economică și socială dificilă. Pentru maghiarii din Transcarpatia este important ca ei să se simtă că nu sunt singuri și pot conta întotdeauna pe patria istorică. Aceasta  este important mai ales acum în lumina evenimentelor recente, care subminează grav drepturile minorităților naționale,  în special Legea despre  limba ucraineană,  semnată zilele acestea  de președintele ucrainean”- se spune în  declarația Secretarului  de stat pentru politica națională a Ungariei Arpad Janos Potapy.

În 2015, guvernul ungar a decis să introducă un pachet social pentru maghiarii din Transcarpatia. În cadrul  Programului  Ministerului Afacerilor Naționale,  UngariA oferă o sumă forfetară anuală, care este adresată  profesorilor și educatorilor  de grădiniță, unde au loc ore în limba  maghiară; profesorilor la școlile de artă și școlilor de muzică cu limba maghiară de instruire; personalului medical care posedă limba maghiară; ziariștilor  care lucrează în mass-media maghiară; organizatorilor de evenimente  culturale, bibliotecarilor  și altor  entități care contribuie la supraviețuirea și prosperarea minorității maghiare. În plus, există sprijin pentru slujitorii bisericilor care oficiază servicii divine în  limba maghiară.

În Declarația lui Potapy se spune că măsurile elaborate în patria istorică a maghiarilor de peste hotare  au drept obiectiv continuarea unui mod de viață normal pentru toți  maghiarii transcarpatieni în toate domeniile vieții, în pofida încălcării drepturilor lor.




Ungaria amenință Ucraina cu izolarea datorită legislației ce limitează drepturile minorităților

Președintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe al Ungariei Zsolt Neimet (foto szombat.org)  a spus în cadrul unei mese  rotunde  de la Budapesta, că „Ucraina ar trebui să suspende dezbaterea cu privire la proiectul său  de lege referitor la politica lingvistică   și să adopte o lege în conformitate cu standardele europene și care nu ar limita  drepturile minorităților naționale”, informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei ciatet, Zsolt Neimet susține, că proiectul de lege, care e  planificat să fie adoptat  în Ucraina, trezește îngrijorare, și că va limita utilizarea limbilor minoritare, chiar și în viața privată. El a menționat că Ungaria este împotriva acestui proiect de lege, care, afirmă el, creează o tensiune suplimentară creată de o altă lege – și anume Legea „Cu privire la educație”.

Potrivit parlamentarului maghiar, singura modalitate de a rezolva această problemă este ca Ucraina să prezinte proiectul de lege Comisiei de la Veneția și să aștepte ca aceasta să-și facă publică opinia până la adoptate.

„Izolarea nu poate fi în interesul Ucrainei, – a spus Neimet. – În cazul în care există o cale spre pace, cu  perspectiva integrării în Occident, acest deziderat  poate fi atins numai prin respectarea drepturilor, și, în special, a drepturilor minorităților”.

De asemenea, el  speră că în conformitate cu rezultatele primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, există motive pentru speranță  că Ucraina „poate alege propria sa cale în  relațiile internaționale“: să  soluționeze conflictele sale  geopolitice și să ctitorească astfel politica sa internă prin  respectarea drepturilor minorităților.

Neimet este convins că poziția Ungariei privind Ucraina are un sprijin semnificativ în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). El a menționat că peste 80% din acest organism a sprijinit o rezoluție, care condamnă  Legea ucraineană a Educației  și a cerut Kievului să apeleze  la Comisia de la Veneția cu privire la această problemă.

Neimet și-a exprimat, de asemenea, speranța că această rezoluție nu va fi necesară după alegerile prezidențiale din Ucraina.

Recent, ministrului  de externe al Ungariei,  Petr Siyyarto s-a spus că în relațiile cu Ucraina „în prezent, nu există nici o speranță de progres cu regimul actual“.

Sursa foto:szombat.org




Recrudescența extremismului ucrainean sau tot o mană rusească? Casa Naţională a maghiarilor din regiunea Transcarpatică (Ucraina) a fost incendiată!

Pe data de 23 februarie a.c. Serviciul de Securitate al Ucrainei, prin vocea şefului-adjunct Victor Kononenkoserviciile, anunța că serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în Nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi. Reprezentantul Serviciului de Securitate al Ucrainei  a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. (detalii aici)

La numai câteva zile diferență de tentativa menționată, la ora 3.00 noaptea, spre marţi, 27 februarie, are loc un atac prin inciendiere, reușit de data aceasta, asupra Casei Naţionale a maghiarilor din regiunea Transcarpatică.

Potrivit ziarului românesc din regiunea Cernăuți – Zorile Bucovinei,  poliția şi autorităţile locale, au confirmat că o persoană neidentificată a aruncat pe geamul sediului Uniunii maghiarilor din Ujgorod o sticlă cu substanţe inflamabile ce a cauzat incendiul, flăcările mistuind 25 metri pătraţi de birou şi mobilierul, fiind stins de echipa de pompieri ce a sosit de urgenţă.

Jurnalista Felicia NICHITA-TOMA de la ziarul menționat, consideră că „în timp ce guvernul Ungariei şi conducătorii organizaţiilor etnicilor maghiari din Maramureşul istoric se pronunţă vehement împotriva asimilării ungurilor autohtoni prin odiosul articol 7 al Legii învăţământului din Ucraina ce pune cruce pe şcolile minorităţilor naţionale prin ucrainizarea forţată a învăţământului, implementarea căruia a fost amânată până în 2023, are loc un alt act de extremis împotriva etnicilor maghiari din Maramureşul istoric, după ce cu câteva săptămâni în urmă, la 4 februarie, s-a încercat incendierea sediului Asociaţiei maghiarilor din Transcarpatia, atacat de persoane necunoscute  cu cocktail „Molotov”. Din fericire, atunci cocktail-ul aruncat de inculpaţi a spart doar prima sticlă,  geamul având sticlă dublă şi substanţa inflamabilă n-a nimerit în interiorul sediului din or. Ujgorod.”

Potrvit acesteia, „în cadrul unei emisiuni televizate, ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a declarat că în Ucraina, în ultimul timp, în deosebi de când Rada Supremă a adoptat Legea învăţământului, art. 7 ce limitează drepturile minorităţilor la învăţământ în limba maternă, „se simte o creştere a ideilor extremiste, o intimidare a membrilor minorităţii maghiare din Transcarpatia”, adăugând că e neplăcut, dacă Ucraina intenţionează cu adevărat  să adere la UE, NATO, urmează să-i controleze pe extremişti. El a mai adăugat că pentru a face lumină în această problematică se va întâlni cu Înaltul Comisar OSCE pentru Drepturile Omului, că misiunea respectivă ar trebui să activeze nu doar în estul Ucrainei, ci şi în vestul ei – în regiunea Transcarpatică.”

„Oare nu e o intimidare a românilor din nordul Bucovinei istorice şi „încercarea” extremiştilor de a incendia două şcoli cu limba română de predare  din ţinut? –  conchide  Felicia NICHITA-TOMA

Reamintim că pe 24 februarie a.c., conform informațiilor furnizate de Serviciul Ucrainean de Securitate – SBU, urma ca școlile românești din satul Lunca, Ținutul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță să fie incendiate. Acțiunea care a fost împiedicată de SBU, ar fi fost coordonată de David Ponomariov, un agent al serviciilor speciale ruse.

Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro




Scandal și reacții în Parlamentul României în legătură cu gazele românești „arvunite” Ungariei! Transgaz ocultează informațiile: „orice date sunt (…) confidenţiale (…) şi nu vor fi divulgate”

Parlamentarii PMP caută sprijin politic pentru înființarea unei comisii de anchetă parlamentară, care să vizeze scandalul gazelor românești vândute Ungariei și mandatul Transgaz de negociere în cazul conductei BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria). Pentru acest demers apelează în primul rând la cei de la USR, dar şi la PNL şi independenţi. Solicitarea de înființare ar putea fi depusă la conducerea Camerei Deputaților săptămâna viitoare.

Înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentară, potrivit regulamentului, se face la cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare.

PMP urmăreşte să afle care a fost mandatul de negociere al Transgaz, de ce a fost scoasă Austria din schema – devenind BRU în loc de BRUA – şi dacă este vorba de un aranjament politic, potrivit surselor citate.

Premierul ungar, Viktor Orban, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani.

La ce se referă Viktor Orban, premierul aflat în campanie electorală şi care proclamă sfârşitul dependenţei de gazele ruseşti?

Aici vorbim despre un acord privind utilizarea viitorului gazoduct BRUA, care nu garantează însă întreaga cantitate de 4 miliarde metri cubi de gaze va fi exportata în Ungaria. Odată ce România va fi legată de piaţă vest-europeană via Ungaria – Austria, gazele româneşti vor fi cumpărate de consumatorul care va oferi cele mai bune condiţii.

Potrivit celor de la Transgaz, a avut loc o primă rundă de licitaţie, încheiată cu succes, pentru rezervarea unei capacităţi de transport al gazelor de aproximativ 3,73 miliarde mc gaze/an, prin conductă BRUA, pentru perioada 2022-2037. Încă 10% din capacitate ar urma să fie oferite ulterior. Licitaţiile au fost organizate în perioada decembrie 2017-ianuarie 2018 de companiile de transport al gazelor din România şi Ungaria (Transgaz şi FGSZ) atât pe sensul de export, cât şi pe cel de import.

Viktor Orban a făcut declaraţia la câteva zile după ce ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a spus că firmele maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cub, pe traseul conductei BRUA care ar urma să transporte gazele din Marea Neagră.Viktor Orban a precizat că trei companii din Ungaria au câştigat o licitaţie în România, dar fără să numească numele acelor companii.

Ce spune Transgaz în legătură cu semnele de întrebare despre companiile câştigătoare, atât pentru rezervarea capacităţii de transport pe direcţia România – Ungaria, cât şi pe direcţia Ungaria România?

Comunicat Transgaz:

„Conform manualului procedurii de Sezon Deschis (n. red. Licitaţia), orice date, informaţii sau notificări întocmite şi transmise de către Solicitanţi şi Ofertanţi în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate a fi confidenţiale şi vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant şi nu vor fi divulgate nici unei terţe părţi fără consimţământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant”, a transmis Transgaz.




Austria dă în judecată Comisia Europeană pentru că a permis Ungariei să-şi extindă centrala nucleară de la Paks, cu tehnologie şi finanţare rusească

Guvernul austriac face demersuri pentru a da în judecată Comisia Europeană, pentru că a permis Ungariei să construiască două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks, realizată cu tehnologie şi finanţare rusească, anunţă Reuters.

Termenul – limită pentru a depune o plângere în justiţie împotriva Comisiei Europene este 25 februarie.

Austria consideră că energia nucleară nu este soluţia corectă pentru a combate schimbările climatice, motiv pentru care a luat în considerare acţionarea în justiţie a Executivului UE.

Anunţul a fost făcut de un purtător de cuvânt al Ministerului austriac pentru Sustenabilitate: „Asistenta UE e permisă doar dacă e fundamentată pe interesul comun. Pentru noi, energia nucleară nu este nici o formă sustenabila de furnizare a energiei, nici răspunsul la schimbările climatice”.

Comisia Europeană a aprobat în martie 2017 planul Ungariei de a construi două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks, împreună cu compania rusă Rosatom.




MAE Român face precizări față de atitudinea disproporționată a Ungariei față de România – „autorităţile centrale şi locale au responsabilitatea respectării legii, fără a avea valenţe etnice”

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta în contextul convocării ambasadorului român la Budapesta, la data de 12 ianuarie a.c. şi face următoarele precizări:

Declaraţiile făcute de Prim-ministrul României Mihai Tudose, atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil .

Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spaţiul public pe acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie.

Aceste demersuri, pe o temă care ţine strict de ordinea constituţională a României şi asupra căreia s-au pronunţat anterior atât factorii politici cât şi instanţa constituţională din România, nu contribuie la menţinerea unui spirit de convieţuire interetnică armonioasă şi nici la progresul în relaţia bilaterală.

Astfel de gesturi sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie, angajament pe care România şi-l menţine şi pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale.

MAE dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România îşi propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi, indiferent de etnia acestora.

MAE îşi exprimă încrederea că relaţiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentaţi de Tratatul politic de bază şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI şi se vor dezvolta în spiritul valorilor europene.