Video: Un veac de la Marea Unire – ediţie specială de Ziua Armatei cu Alba Popescu

În această ediţie specială de Ziua Armatei puteţi urmări: evocarea mareşalului Constantin Prezan, comandant al Armatei în timpul Primului Război Mondial, prima parte a filmului documentar intitulat „Dealul Sângelui” despre uriaşul sacrificiu al militarilor români în timpul bătăliei de la Oarba de Mureş din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi un Dialog Esenţial cu Dl. Gen. Alexandru Grumaz despre vocaţia de militar.




Video: George Bariţiu, întemeietorul presei de limbă română din Transilvania și Prof. Niculina Merceanu despre mass media şi românism în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”

Evocarea vieţii şi operei marelui cărturar şi om de stat George Bariţiu, întemeietorul presei de limbă română din Transilvania, partea a treia din seria de filme documentare dedicate sacrificiului Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial şi un Dialog Esenţial cu Dna. Prof. Niculina Merceanu despre mass media şi românism într-un nou episod al emisiunii „Un Veac de la marea Unire”.




Video: „Un Veac de la Marea Unire” despre Armand Călinescu, sacrificiului Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial dar și despre un prezent dureros…

Evocarea personalităţii lui Armand Călinescu, prim-ministru al României într-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria sa, filmul documentar dedicat sacrificiului Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial şi un Dialog Esenţial cu Dl. Dr. Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte al Institutului de Biologie al Academiei Române, despre consecinţele defrişărilor, despre deşertificarea sudului ţării şi despre dispariţia faunei naţionale.




Evocarea prinţului Dimitrie Ghica. Renunțarea la candidatură pentru tronul Ţării Româneşti, a facilitat Unirea Principatelor şi Naşterea României

În ediţia difuzată în săptămâna aceasta, a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”, puteţi urmări evocarea prinţului Dimitrie Ghica, cel care, prin renunţarea la candidatură pentru tronul Ţării Româneşti, a facilitat Unirea Principatelor şi Naşterea României din data de 24 ianuarie 1859, continuarea filmului documentar dedicat sacrificiului Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial şi un Dialog Esenţial cu Dna Academician Cornelia Sabina Ispas despre tradiţiile populare din perioada cuprinsă între Sfânta Înviere a Domnului şi Sfintele Rusalii.

Vă doresc vizionare plăcută!

Alba Catrinel Popescu, realizator Un Veac de la Marea Unire




Un omagiu dedicat Făuritorilor de „Țara, evocarea vieţii şi operei cronicarului Miron Costin, partea a treia a documentarului „Să nu-i uităm” şi un Dialog Esenţial despre istoria Basarabiei, cu Dl. Academician Victor Spinei

În această ediţie a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”, dedicată celebrării Centenarului Unirii Basarabiei cu Țara – Mamă, puteţi urmări: un omagiu dedicat Făuritorilor de Țară, evocarea vieţii şi operei cronicarului Miron Costin, partea a treia a documentarului „Să nu-i uităm” şi un Dialog Esenţial despre istoria Basarabiei, cu Dl. Academician Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române.

– Teritoriul situat la est de Prut, parte a Moldovei (a Ţării de Jos), a fost denumit Basarabia de către ocupanţii ruşi, după 1812 pentru a-i da o identitate separată de restul Moldovei. Iniţial Basarabia reprezenta teritoriul situat la sud, numit de turci Bugeac.

– Basarabenii sunt esenţialmente români moldoveni, la fel ca şi românii moldoveni din Iaşi, Focşani, Bârlad sau Bacău.

– Basarabia a fost parte nemijlocită a Moldovei şi a avut istorie comună cu cea a Moldovei până în anul 1812 când a fost ocupată de ruşi ca urmare a tratatului ruso-turc.

– Opresiunea la care au fost supuşi basarabenii a fost cumplită şi în perioada ţaristă.

– Unirea Basarabiei cu România a fost consecinţa unui cumul de factori: haosul din imperiul rus consecutiv revoluţiei bolşevice, acordul germanilor care au considerat că Basarabia ar putea fi o recompensă pentru pierderea Dobrogei de către regatul român, existenţa unei pleiade de intelectuali din Basarabia care au dezvoltat ideea naţională şi au constituit Sfatul Ţării.

– Ruşii nu au acceptat niciodată unirea Basarabiei cu România şi au căutat să o submineze – incidentul Tatar-Bunar rapid contracarat de autorităţile române.

– Ultimatumul sovietic şi pierderea Basarabiei au fost urmate de represalii cumplite asupra membrilor Sfatului Ţării. Cei care nu au fost ucişi pe loc au fost trimişi în lagăre – de exemplu Ion Inculeț, Pan Halippa, etc.

– O soartă cruntă au avut şi alţi mari patrioţi implicaţi în Marea Unire – Maniu, Vaida Voievod, Istrate, etc.

– Transnistria nu a aparţinut Moldovei, este un artificiu rusesc dar în prezent există numeroşi români acolo.

– Găgăuzia

– Unirea se face de către popor, politicieni şi de marile puteri.

Unirea s-ar fi putut face în 1991.

Realizator: Alba Catrinel Popescu

 




„Un Veac de la Marea Unire” despre savantului Dragomir Hurmuzescu, creatorul scolii romanesti de electrotehnica si al retelei de radiofonie

In aceasta editie a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”, puteti urmari evocarea vietii si operei savantului Dragomir Hurmuzescu – creatorul scolii romanesti de electrotehnica si al retelei de radiofonie, prima parte a filmului documentar intitulat „Sa nu-i uitam” si un Dialog Esential cu Gen. Prof. Univ. Dr. Teodor Horvat despre etica transplantului,  „odiseea unui fumator,  anomaliile invatamantului medical romanesc, despre viata de chirurg si nu numai.Va doresc vizionare placuta!
Realizator Alba Popescu

Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, București – d. 31 mai 1954, București) a fost un fizician și inventator român, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie.

A avut contribuții în domeniile electricității și fizicii razelor X. A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești. El repetă și realizează la Iași în anul 1901 experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901.

În 1922, sub conducerea sa, a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România), care la 1 noiembrie 1928 difuza prima emisiune cu anunțul: Alo, alo, aici Radio București, urmat de discursul președintelui Societății, Dragomir Hurmuzescu. Acesta a fost momentul care a inaugurat, practic, postul național de radio din România.

În 1927 este ales președintele pentru primul exercițiu al Comitetului Electrotehnic Român. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România .




Video: Criticului formelor fără fond – Titu Maiorescu, „Escadrila Albă” și „România în ochiul uraganului”, în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”

În ediţia de astăzi a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire” – puteţi urmări evocarea personalității criticului formelor fără fond, Titu Maiorescu, primă partea a filmului documentar intitulat „Escadrila Alba” şi un Dialog Esenţial cu Col. Dr. Vasile Simileanu despre geopolitica pornind de la cartea domniei sale „România în ochiul uraganului”.

Realizator: Alba Catrinel Popescu




Video: Evocarea personalităţii savantului Dimitrie Guşti, părintele şcolii româneşti de sociologie şi al Muzeului Satului și despre economia României între scenariul grecesc şi miracolul divin în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”

Un nou episod al emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”, aduce în prim plan personalitatea savantului Dimitrie Guşti, părintele şcolii româneşti de sociologie şi al Muzeului Satului,  filmul documentar intitulat „Am onoarea” şi un Dialog Esenţial cu Dl. Prof. Univ. Dr. Mircea Coşea despre economia României între scenariul grecesc şi miracolul divin, despre neindustrializate, economie subterană şi nu numai.

Realizator: Alba Catrinel Popescu

 




Video: „Un Veac de la Marea Unire”- evocarea unui român prin adopţie, generalul Henri Mathias Berthelot, care prin fapte şi simţire pentru România a fost mai român decât mulţi dintre noi

În această ediţie „Un Veac de la Marea Unire”, puteţi urmări: evocarea unui român prin adopţie – generalul Henri Mathias Berthelot, cel care prin fapte şi simţire pentru România a fost mai român decât mulţi dintre noi, filmul documentar „Chemarea deşertului” şi un dialog esenţial cu Dl. Radu Boroianu, despre boierime, liberalism, patrimoniu cultural.

Vă doresc vizionare plăcută!

Realizator Alba Catrinel Popescu




Un exemplu de eroism și umanitarism – Cardinalul Iuliu Hossu, în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”

Evocarea personalităţii marelui patriot Cardinalul Iuliu Hossu, filmul documentar „Afganistan, un tărâm al contrastelor” şi o lecţie de geopolitică oferită de Dl. Academician Răzvan Theodorescu în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”.

Realizator Alba Catrinel Popescu