ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Tinutul Secuiesc"

Tinutul Secuiesc

,

Parlamentarul maghiar Gaudi-Nagy Tamas, membru în Alianta tinerilor de dreapta- Mișcarea pentru o Ungarie mai bună,  Director General al Serviciului Național pentru Asistență Juridică, a scris pe site-ul său un text incendiar prin care îndeamnă maghiarii să voteze pe onlinereport.ro pentru autonomia Ținutului Secuiesc.Scrie online report și preluat de romaniabreakingnews.ro

Iată ce scrie parlamentarul maghiar: “Europa și România trebuie să aleagă: vor urma drumul pașnic și de succes al Tirolului de Sud sau drumul sângeros din Kosovo, acesta din urmă ducând la formarea unui nou stat, recunoscut în prezent de majoritatea statelor ONU”.

Articolul de pe site-ul său a fost preluat de mai multe site-uri de știri din Ungaria, dintre care, cel mai important, alfahir.hu a scris următorul articol (l-am tradus și l-am reprodus integral):

“Gaudi îndeamnă la votarea chestiunii autonomiei Ținutului Secuiesc

Votați cu « da » pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc pe un site românesc ! – a îndemnat Gaudi-Nagy Tamas, care pe lângă aceste încurajări, demonstrează prin exemple sugestive de ce autonomia Ținutului Secuiesc nu este o idee nerealistă.

Vă rog ca în cel mai scurt timp posibil să sprijiniți autonomia Ținutului Secuiesc prin voturi favorabile, acest site românesc realizând un sondaj de opinie, iar până în clipa de față, voturile pentru sunt în avantaj simțitor. Nu strică, ba chiar este benefic să dăm și aici un semnal evident astfel încât opinia publică românească să înțeleagă că această chestiune nu poate fi negată sau amânată în continuare.

Ținutul Secuiesc este de 5 ori mai mare decât Luxemburg, totuși acesta din urmă este o țară independentă cu drepturi depline. Mai mult decât atât, este țara care a dat Europei personalități ca : Comisarul european pentru justiție (V. Reding), Președintele Consiliului Europei în Adunarea Parlamentarム(M. Brasseur) și Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului. În plus, Partidul Popular Eurpean își dorește un parlamentar luxemburghez (J-C. Juncker) ca viitor președinte al Comisiei UE.

În comparație cu aceasta, trebuie să recunoaștem că ar fi o propunere modestă ca, asemenea Tirolului de Sud, Ținutul Secuiesc să primească un statut autonom, un drept crucial în ceea ce privește exploatarea propriilor resurse și rezolvarea problemelor comunității locale. De asemenea să devină o zonă administrativă indivizibilă, dreptul la auto-guvernare și la un guvern regional corespunzător cu numărul locuitorilor, statutul de co-național, limba maghiară oficializată, Universitate finanțată de stat și așa mai departe.

Europa și România trebuie să aleagă : vor urma drumul pașnic și de succes al Tirolului de Sud sau drumul sângeros din Kosovo, acesta din urmă ducând la formarea unui nou stat, recunoscut în prezent de majoritatea statelor ONU.

În direcția acestui drum fiecare pas ar trebui sprijinit, chiar și atunci când pașii sunt mai reținuți, cum ar fi mitingul recent din Târgu Mureș, care nu a produs un effect de catharsis. Interzicerea protestului nu a fost însă contestată de conducerea Consiliului Național Secuiesc . Au fost desigur și elemente care i-au încurajat pe protestatari : mulți oameni pur și simplu au mărșăluit și a au  înfruntat jandarmii români, iar un steag colonial simbolizând UE a fost făcut cenușăƒ.

Este scandalos faptul că, folosind pretextul celor întâmplate la Târgu Mureș, Victor Ponta și președintele Traian Băsescu, concurând unul cu celălalt, se străduiesc să îl prezinte ca o persoană indezirabilă pe Vona Gabor, președintele partidului de Dreapta din Ungaria care a răspuns cu o scrisoare concisă și la obiect la aceste măsuri care reflectă de fapt teama oamenilor politici din România față de autonomia Ținutului Secuiesc.

Oare președintele României a urmat sfatul lui Frunda Gyorgy, fost senator UDMR și reprezentant la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei? Cum bine se știe, în prezent el este un consilier al primului-ministru, care a stat lângă acesta la sesiunea plenară a Adunării Parlamentare din Consiliul Europei anul trecut la Strasbourg.  Atunci i-am cerut lui Victor Ponta adoptarea unui statut autonom Ținutului Secuiesc.

Cred și simt că mișcarea pentru autonomia Ținutului Secuiesc va avea succes și toată aceasta va avea un efect puternic asupra tuturor comunităților maghiare și aspirațiilor lor la autonomie. De aceea este vital să-i sprijinim cu toate mijloacele pe frații noștrii secui. Să nu uităm : care a fost în martie punctul 12?”

Un fragment din articolul scris de parlamentarul Gaudi a fost preluat și de site-ul de știri kuruc.info care scrie:

“Gaudi îndeamnă la votarea chestiunii autonomiei Ținutului Secuiesc pe un ziar romanesc  

Vă rog ca în cel mai scurt timp posibil să sprijiniți autonomia Ținutului Secuiesc prin voturi favorabile, acest site românesc realizând un sondaj de opinie, iar până în clipa de față, voturile pentru sunt în avantaj simțitor.

Articolul parlamentarului maghiar a fost preluat integral și de site-ul brassai.info. 

Acestor site-uri de știri, li s-au adăugat și alte site-uri din Ungaria care își îndeamnă cititorii să voteze autonomia Ținutului Secuiesc pe onlinereport.ro, de exemplu: http://www.klanhaboru.hu,

Apelurile lansate de site-uri ungurești au avut efect: în doar câteva ore, mii de oameni au votat în sondaj pentru autonomia Ținutului Secuiesc. În acest moment se înregistrează 3.936 de voturi pentru autonomia Ținutului Secuiesc și doar 261 de voturi împotrivă. 

Update: Și site-ul partidului extremist Jobbik a preluat articolul scris de parlamentarul maghiar. Și site-ul deres.tv. a preluat articolul. 

Traducere:  Erika Istvan / Sursa: onlinereport.ro prin romanibreakingnews.ro

R.B.N. Press / / Un „Ținut Secuiesc” independent teritorial, va sucomba economic înainte să apuce liderii UDMR să se bucure.

Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.

În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.

De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?

Un proiect născut mort

De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.

Probleme în serie

Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).

Secui vs scoțieni

Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.

Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis.

,

“Ceea ce numim, acum, națiunea maghiară, este rezultatul unor politici satanice de genocid etnic și de asimilare a unei populații autohtone de către un grup de …barbari de-a lungul unui mileniu: națiunea maghiară este rezultatul maghiarizării numelor și limbii rumânilor (tracilor) panonieni!

În 1919, 30 % din populația proaspătului stat ungar o constituia etnia rumânească, etnie pură – nemaghiarizată nici după nume și nici lingvistic: acum, mai sunt 10000 de rumâni, în mai puțin de un secol!!! Vă dați seama ce s-a întâmplat în ceilalți 900 de ani!

DESFIINȚĂM MINCIUNA ORIGINII MAGHIARE A SECUILOR:
O REALITATE ISTORICĂ – ORIGINEA DACICĂ A SECUILOR

Absurditatea vremurilor actuale: steagul secuiesc, cu însemnele soarelui și lunii – specific rumânimii (ele se află pe steagurile vechilor regiuni, fiind vechi simboluri dacice), a fost folosit prima oară în alianța dintre secui și Mihai Viteazu contra ungurilor. Acum, ungurii au luat steagul respectiv, ce s-a născut împotriva lor, și l-au pus pe Parlamentul lor!!! O prostie inimaginabilă!!!

Cauconii, aflăm încă de la Homer, erau de origine tracă și trăiau pe râul Kaukon în Kaukonia, care cuprindea regiunea Elis și părți din Ahaia și Arkadia. Ei ar fi migrat din nordul Peninsulei Balcanice pe la anul 1600 î.Chr. Pe cei rămași în vatra originară Ptolemeus (sec. II d.Chr.) îi va regăsi cu numele de cauconensis la nord de Dunăre printre triburile din Dacia, în Țara Bârsei și în împrejurimi, dar fără a trece de Carpații Răsăriteni. Prin coroborarea informațiilor referitoare la teritoriul lor, dacii cauconi au trăit în sud-estul Transilvaniei cuprinzând nu numai Țara Bârsei, ci și o parte din actualul județ Harghita, spre izvoarele Oltului, ca și părți din județele Buzău și Mureș. Tot în această zonă Amianus Marcellinus (sec.IV) a consemnat existența unui ținut numit Caucaland, iar mărturia unui soldat roman se referă la un munte Caucas de pe lângă râul Olt. Ca urmare a faptului că reprezentau un vechi neam autohton atestat încă din antichitatea îndepărtată, lingvistul german Jacob Grimm a considerat firesc să constate legătura dintre denumirile de cauci, cauconi și Caucaland pentru a le asocia acestora și denumirea de Cogaion ( muntele sfânt al dacilor), cu conotația sa religioasă. Pe de altă parte filologul german J.Wolff considera că și denumirea de Kockel cu variantele Kukel și Kukula utilizate de sași pentru a desemna Târnavele ar proveni din anticul coca sau cuca, care înseamnă munte, cu mențiunea că cel mai important munte din zona Târnavelor se numește Cogan, cu variantele mai vechi Cocan sau Chuchal, ceea ce indică faptul că originea reală a acestor denumiri este hidronimul Kukula menținut și astăzi în uz de secui.
Cine nu își știe trecutul nu este vrednic nici de prezent.

Tinutul secuiesc, cat si apartenenta secuilor la maghiarime, sunt inventii absurde ale acestor ani! Niciodata nu a existat tinutul secuiesc iar secuii, despre care in vechime ungurii spuneau ca sunt rumânii aprigi, au fost cea mai persecutată colectivitate de sub stapanirea maghiara: Gheorghe Doja – secui autentic (pana acum câteva sute de ani, secuii aveau nume rumânesti si erau ortodocsi, deci erau rumâni curati), cel care a condus rascoala de eliberare a Transilvaniei de sub jugul maghiar, a fost miseleste ars pe un scaun incins; dar nu numai, din acel moment a inceput genocidul etnic impotriva secuilor: stapanirea maghiara ia obligat sa poarte nume unguresti, sa treaca la catolicism si să vorbească maghiara. Cine nu se supunea, avea să fie ucis – în memoria genocidului îndreptat de unguri împotriva secuilor, stă mărturie Bulevardul Martiriului Secuilor – aflat în Miercurea Ciuc!!! De ce aceste adevaruri au disparut din cartile de istorie? Cat de nemernica si pungasa e aceasta clasa politica care a inchis ochii la transformarea unor adevaruri istorice în minciuni antirumânești? Cati dintre noi mai stim ca Stefan cel Sfant al Ungariei a fost rumân după mamă? Câți dintre noi mai stim ca numele de Ungaria e un nume cu origini tracice, Ungro-Valahia – un nume străvechi ce face referință la pământul negru (Neagra Valahie) al Panoniei Tracice? ) Sa nu uitam ca Budapesta mai are o urmă de rumânism tracic în ea: steagul rosu, galben si albastru, prezent pe frumoasa primarie a acestui oras!

Toate aceste asocieri dintre toponime și etnonime puse demult în evidență de savanții germani, conduc la concluzia că tribul dacic al cauconilor este unul și același cu neamul sikuli-lor, adică al secuilor care ocupă și astăzi același ținut și mai ales folosesc străvechea denumire de Kükülö. Numai în legătură cu acest hidronim ținutul lor a și purtat denumirea de Ciculia, iar locuitorii numele de ciculi, așa cum au consemnat călătorii străini. Dar numele de ciculi trece ușor la forma siculi, de unde și forma de secui. Viteji, aidoma cauconilor din Elis, siculii dacici și-au păstrat conștiința de autohtoni, mândri de faptul că erau stăpâni pe ținuturilor lor, ceea ce a impus recunoașterea demnității lor colective. Captați treptat în sfera de interes a coroanei de la Buda, așa după cum arată și A.D.Xenopol în Istoria românilor din Dacia Traiană, (Ediția III, București 1988, Vol III pag.224) ei au fost maghiarizați prin mijloace din ce în ce mai dure mai ales după anul 1848.

Pentru a forța desprinderea lor definitivă de masa covârșitoare a autohtonilor din Ardeal, istorigrafia timpului le-a atribuit diferite origini bizare, care se contrazic între ele și ca atare se anulează reciproc. În încercarea de a suplini lipsa oricăror dovezi care să ateste o pătrundere a lor în Ardeal, cum a fost cea a sașilor intens susținută de coroana maghiară, istoricii au vehiculat și mai vehiculează diferite plăsmuiri referitoare la originea secuilor oscilând penibil între a-i considerea avari, gepizi, huni, pecenegi etc, deși ei sunt autohtoni, sunt membrii străvechiului neam dacic al cauconilor, primii care au dat nume locurilor pe care trăiesc.

Ei au conservat până astăzi nu numai niște toponime de vârstă neolitică, ci serii toponimice de vârstă neolitică uneori identice cu cele din zona Sibiu, ceea ce reprezintă o altă mare dovadă a faptului că sunt băștinași. Recapitulând, va trebui să arătăm lumii întregi că cei numiți astăzi secuii sau siculii sunt urmașii autohtonilor denumiți caucoli, iar mai târziu ciculi fiindcă au trăit și trăiesc pe văile râurilor denumite încă din antichitate prin hidronimul autohton Kukula. Ca o altă dovadă că râurile Kukala au o denumire rumânească arhaică, aceeași spiritualitate rumânească a atribuit unui râu din bazinul Siretului omonimul Cucalea.

Având în vedere că maghiarizarea lor forțată echivalează cu imprescriptibilul genocid etnic, ne revine obligația, ca în numele adevărului, să facem necesara distincție maghiarizat-maghiar, mai ales în cazul secuilor, care începând cu Unio Trio Nationum s-au revendicat ca etnie de sine stătătoare distinctă de a ungurilor. I-am uitat și continuăm să îi uităm pe cei de o fire cu noi și soarta nu iartă. Din ignoranță și din comoditate operăm cu teorii de tip Roesler, deși adevărul istoric cu privire la secui se susține cu argumente:

1. Argumente geografice și toponimice, sistematizate în lucrările științifice ale lui Sabin Oprean (1928) și Coriolan Suciu (1974). Vlăhița este numită în maghiară chiar Olah Falu, adică satul valahilor. Prezența lor sub numele de cauconi în sud-estul Transilvaniei este probată de harta lui Ptolemeu din secolul II, dar și de mărturiile unor călători străini ca Georg Reicherstorfer care la 1527 îi numea ciculi ca și de mărturiile lui Christian Schesaeus de la 1540 sau de ale lui Ferrante Capece din februarie 1584.

2. Argumente arheologice, având în vedere vestigiile bine reprezentate pentru toate epocile începând cu neoliticul. În ansamblul Daciei, Țara Secuilor se delimitează în mod natural prin particularitățile sale de relief, de climă și de resurse, iar aferent acestora, mărturiile arheologice o individualizează încă din protoistorie ca pe o adevărată punte peste Carpați între Dacia intra- și extracarpatică. În acest context așezările din Țara Secuilor au prosperat încă din antichitate susținând o concentrație demografică ridicată mai ales prin importantele resurse minerale (sare, fier, cupru. ape minerale etc.) de care au dispus mereu. (vezi și Viorica Crișan, Dacii din estul Transilvaniei etc.)

3. Argumente istorice, mai ales pentru a denunța legile de maghiarizare din anii 1842, 1879, 1883 și 1907, în temeiul cărora o bună parte din densa populație autohtonă a fost transformată, prin cele mai draconice forme de constrângere, în vorbitori de limbă maghiară. În jurnalul campaniei de pedepsire de la 1761 generalul von Buccow, a notat pentru totdeauna că în cel mai maghiarizat scaun din secuime din 102 sate 99 erau locuite de români, așa cum arată istoricul Dr. Mircea Dogaru în revista LUMEA Nr.4 (108)/2002.
4. Argumente heraldice. Fiindcă în sfârșit s-au recunoscut siculi, deci ciculi autohtoni, și nu altceva, vor redescoperi din perspectiva continuității asumate că în momentul semnării tratatului UNIO TRIUM NATIONUM aveau ca secui conștiința originii lor dacice, motiv pentru care s-au ilustrat în heraldică prin tandemul de semne dacice primordiale soarele-luna (însemnele de pe drapelul secuiesc), tandem deseori regăsit în multe reprezentări antice ale dacilor, inclusiv pe tăblițele de plumb cu scriere dacică de la Sinaia (vezi ziarul „Gardianul” din 30mai-4iunie 2005). Aceeași pereche SOARELE-LUNA mai apare numai pe stemele de sorginte dacică ale Moldovei și ale Țării Românești și la nimeni altcineva în lume. De aici lipsa oricăror îndoieli că și secuii au avut conștiința că aparțin neamului dacic. Orice altă explicație invocând asocieri cu probabilitate zero frizează ridicolul.

5. Argumente culturale. Simon de Keza ne spune limpede ca secuii au înprumutat scrierea de la vlahi. Dar o scriere valahica de tip răboj, numită „rovás irás” și după maghiarizarea lor, nu se potrivea decat unui grai valahic și în nici un caz unui grai străin, care ar fi folosit limba și scrierea latină după modelul oferit la acea vreme de cancelaria regală de la Buda.

Hilar este faptul că propaganda anti-românească a uitat de Simon de Keza pentru a pretinde că sintagma „rovás irás” ar defini o scriere adusă de prin Asia, deși chiar teremenul de „rovás” indica originea sa valahică. Ca dovadă că este o străveche scriere rumânească, rumânii din Valea Timocului, cei care n-au avut legaturi cu secuii, folosesc și ei până astăzi termenul de „răbuj”. Pe de altă parte, este remarcabil faptul că odată cu parțiala lor maghiarizare secuii au transpus și în variantă maghiară celebrele noastre balade Meșterul Manole și Miorița, total inaderente folclorului maghiar sau oricărui alt folclor, ca semn profund al faptului că secuii aparțin la matricea stilistică rumânească.

6. Argumente religioase. Despre originea lor dacică vorbesc și stâlpii lor funerari de pe morminte care sunt identici cu stâlpii dacici care mai sunt păstrați în alte zone rumânești. Gestul nostru de închinare a pâinii cu semnul crucii regăsit la secuii trecuți la calvinismul lipsit de cinstirea Sfintei Cruci este un alt indiciu al orginii lor ortodoxe. Aceeași origine ortodoxă o au și parastasele pe care le fac secuii la înmormântare. Ca mărturie tragică a deznaționalizării lor forțate încă se mai văd, în mai multe locuri, dărâmăturile unor vechi biserici ortodoxe, semn al comunităților de români maghiarizați în secuime. Despre grozaviile îndurate în perioada de maghiarizare forțată ne vorbește și monumentul de la Ciceu consacrat celor două sute de secui uciși în zi de hram de către generalul de tristă amintire, care a mai bătut cu tunul cam tot atâtea locașuri de cult ortodoxe între care și mânăstirea lui Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

7. Argumente antroponimice, din lucrările științifice ale lui G.Popa – Lisseanu și ale lui I.I. Rusu (1986), și mai recent ale lui Ioan Ranca (1995) sau Ioan Drăgan (2000) care pe baza documentelor de arhivă dovedesc maghiarizarea familiilor românești prin nume ca Albu, Boér, Bokor (Bucur), Karácsony, Csipán (cioban în graiul aromânilor), Dán, Fogarasi, Kosztin, Lunguj, Lupuj, Mirtse, Moldván, Nyisztor, Oláh, Oltyán, Pászkuly, Ráduly, Sztojka, Szávuly, Sérbán, Zsunkuy (se citește Juncu) și multe, multe altele, ceea ce nu mai poate fi considerată o problemă a persoanelor respective, ci a națiunii române și a României, din moment ce astăzi liderii acestor autohtoni maghiarizați odată cu numele lor cer autonomie teritorială. Aceste nume dovedesc încă odată că împotriva Neamului Rumânesc s-a practicat imprescriptibilul genocid etnic care nu poate servi de bază pentru pretențiile teritoriale numite autonomie.

8. Argumente sociologice. Lucrările bine documentate cu date culese din teren de Maria Cobianu-Băcanu (1998 și 2000), doctor în filozofie la Institutul de Sociologie al Academiei Române.
Este de la sine înțeles că din cele opt grupe de argumente chiar și numai o singură grupă este suficientă pentru a susține definitiv calitatea de autohtoni a secuilor ca trup din trupul țării, chiar dacă o bună parte au fost maghiarizați forțat de către defuncta putere imperială în mai multe etape bine cunoscute de istorie, dar și în perioada Diktatului. Le-am menajat prin tăcere drama deznaționalizării ca mama cea adevărată din cunoscuta piesă de teatru “Cercul de cretă caucazian” a lui Bertold Brecht. Nici acum nu vom proceda altfel, dar nu putem accepta sub nici o formă contrafacerile celor care mânați de interese străine practică intriga și minciuna spre continua hărțuire și în final dezagregarea României. O lege privind protejarea minorităților, oricare ar fi conținutul ei, obligă majoritatea să se subordoneze oricărui minoritar devenit astfel un protejat, fiindcă obține un statut preferențial, ceea ce este inadmisibil din moment ce într-o țară democratică legile sunt aceleași pentru toți. În cazul minorității maghiarizate din România situația se dovedește a fi foarte periculoasă prin faptul că au devenit masă de manevră pentru revizionismul mărturisit pe care îl implică incalificabila contestare a tratatului de pace semnat de toate părțile la Trianon.

SECUII DISTRUȘI DE NAȚIA UNGARĂ

De ce această… rezervă, ca să nu-i spunem dușmănie, a ungurilor față de secui? Din două pricini, iar mai târziu din trei.. De la început, a fost faptul că Secuii se înțelegeau foarte bine cu ceilalți rumâni, din Moldova și Mutenia, teritorii neocupate de unguri la vremea respectivă. Acest lucru era intolerabil pentru unguri . A doua pricină era că Secuii erau alt neam decât Ungurii! În secolul XIX s-a declanșat maghiarizarea sistematică a scaunelor secuiești și spre sfârșitul perioadei interbelice maghiarizarea și-a atins scopul. Secuii dispăruseră din istorie. Națiunea secuiască înceta să mai existe înghițită de cea maghiară. Deși nobilimea secuiască a fost, de foarte multe ori, aliată cu Ungurii și împotriva Rumânilor- datorită privilegiilor obținute de la Budapesta (ca și în prezent, dealtfel), la nivel popular între Secui și Rumâni a existat sute de ani o frățietate pe care îndrăznim să o numim chiar sfântă. Mulți dintre Rumâni nu au șovăit să-și dea viața pentru drepturile și libertățile Secuilor, și la rândul lor mulți dintre Secui nu au șovăit să se jertfească pentru libertatea și drepturile Românilor – intrând aici nu doar cei din Transilvania, ci și cei din Țara Românească a Munteniei și din Țara Românească a Moldovei.

ȚARA SECUIMII – RUMÂNIMEA

Dat fiind că distrugătoarea Secuilor este Națiunea ungară, este evident că, și după dispariția Secuimii, Ungurii și Secuii sunt pe poziții total antagonice. Poate este de amintit aici că la mijlocul secolului XIX, Secuii încă socoteau că “Țara” este pentru ei Rumânimea, acoperind prin acest nume – ” Țara” – Moldova și Muntenia, privind Ungaria ca “străinătate”. Acum însă nu mai există Secui, întrucât au asimilați de Unguri. Iar cei care au distrus – printr-o politică intenționată și diabolică de distrugere – Populația Secuiască, nu pot și în niciun caz socotiți ca moștenitori – ci doar ca ucigași – ai Secuilor. Deci, în revendicările lor, Ungurii din ceea ce azi, cu totul impropriu, se numește Secuime, nu pot apela la nimic din istoria și drepturile celor pe care i-au nimicit, adică Secuii. Deși, evident, cu obișnuita nemărginită impertinență a nemeșimii ungurești, o fac.
Cum s-a înfăptuit diabolica maghiarizare a secuilor.

Primele maghiarizari ale numelor au avut loc între 1848 si 1849, când aproape 700 de persoane si-au schimbat numele. În 1862, altor 550 de persoane le sunt maghiarizate numele, cinci ani mai târziu numarul acestora ajungând la o mie. Numirea în 1867 a unui nou ministru responsabil cu maghiarizarea avea sa accentueze procesul. Sub presiunea autoritatilor, la fiecare jumatate de an se întocmesc liste pentru schimbarile de nume, pe regiuni si provincii, lucru ce avea sa duca la maghiarizarea a înca 2700 de persoane între 1867 si 1880.

Rezultatele nu erau însa pe masura pretentiilor iredentiste ale societatii de maghiarizare. Prin urmare, în 1898, revizionismul maghiar comanda raspândirea în masa a unui îndrumar intitulat “Cum sa maghiarizam numele de familie”. Autor era chiar presedintele Societatii de maghiarizare a numelui, Telkes Simon, pentru care “asa cum prin botez crestinul devine membru al comunitatii crestine, tot asa, prin maghiarizarea numelui de familie, prin botez national, cel cu nume strain este primit în societatea maghiara, în rândurile adevaratilor fii ai natiunii” – sună satanic, nu?. Astfel, promotorul maleficei lucrari prevedea mai multe metode de maghiarizare rapida si eficienta a numelor de familie. În primul rând, maghiarizarea prin preluarea numelui asezarii din care provenea supusul imperial si adaugarea terminatiei “i” (Aradi, Erdi, Lendvai etc). Pentru aceia care nu ajungeau prin adaugarea sufixului de maghiarizare la un nume cu o rezonanta ungureasca credibila se recomanda traducerea denumirilor meseriilor si preluarea acestora (Acs-Dulgheru, Dobos-Tobosaru, Festo-Boiangiu, Lakatos-Lacatusul, Pap-Preotu, Kantor-Dascalu, Zaszlos-Stegaru, Tiszt-Ofiterul), iar cei ce voiau sa pastreze amintirea nationalitatii stramosilor puteau folosi numele de Najos (Bavarez), Bolgar (Bulgaru), Gorog (Grecul). Pentru români era rezervat apelativul Olah, autorul inventând si numele de Kun, ca aplicare pentru neamul “asezat între Dunare si Tisa”. Pe de alta parte, se sugera ca substantivelor sa le fie adaugate sufixele s, as, es, ös, iar verbelor ó, ö. Nu se agrea în schimb terminatia “y” motivul reprezentându-l posibila confuzie dintre numele nou maghiarizate si cele vechi, mai ales de vita nobila (identificate prin terminatiile “y” sau “i”). Pentru a grabi maghiarizarea, cererile de schimbare a numelor nu mai trebuiau însotite de o anumita fundamentare ori de certificatele de cetatenie, autoritatile maghiare considerând ca “maghiarizarea numelui nu necesita justificari”.

Eficienta prin tenacitate

În urma acestor actiuni, fenomenul de maghiarizare a numelor a luat rapid proportii. Peste 300 de schimbari de nume în 1880, 1300 un an mai târziu si mai bine de 14 000 în deceniul care a urmat. Totusi, la sarbatoarea mileniului din 1896, Societatea de Maghiarizare a Numelor a considerat rezultatele ca nesatisfacatoare, fiind expediate într-un ritm frenetic noi metodologii si propuneri de nume tuturor acelora care prin pozitia lor puteau contribui la aplicarea deciziilor (directori de scoli, ziare si reviste, societati financiare si industriale, dar si arhive). Apelurile avea sa fie trimise si episcopilor greco-catolici, reformati, catolici, unitarieni si lojelor masonice, în manifeste mentionându-se ca: “nefacând parte din rândul marilor natiuni si, din cauza teritoriului, neputând sa mai creasca în mijlocul lor, Ungaria îsi urmeaza instinctul în timp si cauta sa înhate toate mijloacele legale si curate prin care se usureaza contopirea – în mica patrie – a tuturor fiilor sai, alcatuind o unica si mare familie. Cursul contopirii a pornit fara zgomot, din fericire, si devine tot mai simplu. Împrejurarile sunt favorabile, dar timpul nu asteapta. Trebuie sa stam la pânda, sa nu ramânem de caruta, dar mai ales sa nu scapam vrabia din mâna”.

Cartea secreta a guvernului

În 1907, la Budapesta apare sub egida Tipografiei Regale Maghiare de Stat lucrarea “Românii din Ungaria”. Un volum de lucru confidential al guvernului maghiar, în cele o mie de pagini fiind inserate masuri dure vizând reducerea la tacere a tuturor miscarilor care, promovând ideea ca Austro-Ungaria nu mai putea exista într-o forma imperiala, militau pentru aparitia în cadrul unei confederatii de state nationale a Transilvaniei Românesti. Desigur, editarea lucrarii este si astazi negata de Guvernul de la Budapesta. Peste timp, însa, s-au pastrat cel putin doua exemplare, unul aflat în pastrarea bibliotecii Universitare din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea arhivat în fondul secret al Academiei Române din Bucuresti. În fundamentarea lucrarii, autorul, (în principal Anton Huszar, translator în Ministerul de Interne ungar, dar în spatele caruia se aflau ideile contelui Andrassy, la acea vreme ministru de interne), amintea ca, în anii 1905-1906, “românii din Ungaria (de fapt, din zona cotropita a Transilvaniei-n.r.) au manifestat în mod demonstrativ în contra caracterului national unitar al statului ungar, cautând sa-l transforme într-un stat organizat pe baze federaliste”. În acest scop, principalele institutii ale neamului românesc (biserica, scoala, finantele) au fost transformate în “factori de lupta si de instigare în contra statului maghiar, a natiunii maghiare si a limbii maghiare”. Directiile de lupta împotriva românismului propuse de Anton Huszar se refereau la distrugerea unitatii demografice a românilor ardeleni, maghiarizarea Bisericii greco-catolice române, desfiintarea autonomiei Bisericii Ortodoxe Române, maghiarizarea învatamântului, interzicerea culturii românesti în Transilvania, desfiintarea presei românesti si a organizatiilor politice a ardelenilor, precum si împiedicarea accesului românilor la institutiile financiare. Cea mai mare problema a revizionistilor se lega de repartizarea naturala a românilor în judetele Transilvaniei, iar cum în cele 12 judete majoritatea absoluta era româneasca, Huszar sublinia ca se impunea “o noua ordonare a judetelor si a cercurilor electorale românesti pentru ca ele sa asigure punctul de vedere unguresc”. Lucru care s-a realizat, între 1907 si 1918, Ardealul fiind colonizat cu maghiari, românii ardeleni fiind trans-colonizati în mai multe regiuni maghiare. În acelasi timp, considerând ca Biserica greco-catolica se îndepartase de catolicism si intrase în curentele de politica ultra-româneasca, revizionistii demarau si procesul de maghiarizare a acesteia.

Încercari de sfarâmare a identitatii nationale

Concomitent cu maghiarizarea Bisericii greco-catolice, era vizata sidesfiintarea autonomiei Bisericii Ortodoxe Române, motivatia lui Huszar fiind aceea ca trebuia “sa dispara odata aceasta cangrena politica, care roade trupul natiunii maghiare si al tarii”. Pentru aceasta, trebuia limitat accesul tinerilor la învatamântul teologic, prin stergerea de pe listele de bursieri a acelora care “au dat dovezi de sentimente în contra statului si a natiunii maghiare”, iar în seminariile teologice trebuiau numiti ca directori si profesorii “doar persoanelor care în cursul studiilor universitare au audiat timp de cel putin patru semestre limba si literatura maghiara si au colocvat din aceste materii în fiecare semestru”. În plus, se interziceau reuniunile învatatorilor ortodocsi, manualele folosite în seminarii trebuiau si ele avizate de autoritatile maghiare. Din atentia revizionistilor nu scapau nici scolile. Astfel, tinând cont de faptul ca limba româna era cea mai puternica arma a românilor împotriva maghiarizarii, autorul propunea ca în scolile secundare românesti limba de predare sa fie maghiara, iar limba româna sa devina doar obiect obligatoriu de învatamânt.

La rândul lor, societatile de lectura de la liceele românesti, erau obligate sa-si tina sedintele în mod alternativ, într-o saptamâna în maghiara, în alta în româna. Din repertoriile corurilor si orchestrelor liceelor românesti trebuiau eliminate textele nationaliste, iar primirea elevilor din România trebuia îngreunata.

În ceea ce-i privește pe români, procesul de secuizare a lor, s-a produs de-a lungul secolelor, lent, pe cale pașnică și naturală, dar au existat și presiuni și constrângeri de natură etnică și confesională cum au existat și momente de constrângere, de trecere forțată a românilor vorbitori de limbă maghiară din satele etnic mixte la religii de expresie maghiară. Cronologic, aceste momente de maximă intoleranță față de confesiunea și etnia românilor din “Secuime” au avut loc după cum urmează: anii 1848/1849, toamna anului 1916 (după retragerea Armatei române din Ardeal), lunile ce au urmat retragerii administrației românești; anii care au urmat după Dictatul de la Viena (1940-1944), perioada de după instalarea administrației Comisiei aliate de Control (noiembrie 1944-martie 1945), primăvara anului 1990. Prezente în memoria colectivă a românilor din Covasna și Harghita, aceste momente reprezintă, o “piatră grea” a conviețuirii interetnice, manifestându-se ca o adevărată “teroare a istoriei.”

Din cele 10 valuri de asimilare imediată și de alungare a românilor din ceea ce istoric s-a denumit Secuime, puse în evidență de Nicolae Edroiu, cinci sunt înregistrate între 1850-1992, fiind documentate de recensămintele moderne, fie că ele au fost efectuate sub administrație austriacă, ungurească sau românească.

Cele mai mari și dramatice schimbări produse în configurația etnică și confesională a românilor din zonă, au avut loc, după Dictatul de la Viena, din septembrie 1940. Prin arestări, maltratări, terorizări și expulzări forțate de populație, însoțite și de măsuri de convertire și trecere de la religia ortodoxă și greco-catolică, la alte confesiuni de expresie maghiară, numărul românilor a fost atunci drastic diminuat, producându-se o adevărată “purificare etnică” a “ținutului secuiesc” . Așa stând lucrurile, se poate aprecia că zona este un “melting pot” (creuzet), în care mai multe etnii au fost asimilate de către cea maghiară. Și astăzi, realitatea etno-demografică din județele Covasna și Harghita este departe de imaginea unui grup etnic compact. În cele două județe există un număr însemnat de persoane cu dublă ascendență identitară (provenite din familii etnic mixte), grupuri cu apartenență controversată (cel mai numeros fiind format din țigani) ș.a.. La acestea mai trebuie adăugată concluzia cercetărilor recente conform căreia, cultura maghiară din zonă este puțin deschisă la interschimburi culturale reciproce, puțin permisivă și ospitalieră față de nevoia celorlalți de a-și prezerva și afirma propria identitate pe care o apreciază ca pe o amenințare la identitatea maghiară. După ce a trebuit să renunțe la poziția dominantă ca urmare a destrămării monarhiei austro-ungare și formării României Mari, maghiarii din acest spațiu au avut și au dificultăți să accepte noua poziție de minoritate, continuând să lupte pentru menținerea sau recâștigarea privilegiilor și pozițiilor lor dominante. Așa au procedat, după instaurarea comunismului când, cu sprijinul lui Stalin au reușit să înființeze Regiunea Autonomă Maghiară, “experiment socialist” de tristă amintire pentru rumâni.

Napoleon Săvescu / R.B.N. Press

Sursa imaginii:  Președintele  Partidului Civic Maghiar din Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a făcut plângere penală împotriva secuilor din așa-zisul Ținut Secuiesc pentru că au tupeul să se declare, sau “să raporteze” că sunt secui.

,

Reprezentanții Partidului Popular Maghiar din Transilvania, prin președintele Tibor Toro, au declarat că nu sunt de acord cu câteva puncte propuse de UDMR în proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc.

„Acest statut se bazează pe cele trei județe, dar ele nu compun Ținutul Secuiesc, ele sunt județe făcute artificial în 1968. Proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc trebuie să se bazeze pe Ținutul Secuiesc, nu pe cele trei județe. Este dificil să ajungem la un numitor comun, mai ales că am înțeles că proiectul este legat și de o modificare a prezentei Constituții. Noi credem că autonomia Ținutului Secuiesc nu depinde de modificarea Constituției.

Rolul principal îl vor juca cei 600-700.000 de oameni din Ținutul Secuiesc sau cei peste un milion care trăiesc în Transilvania. Dacă, în cele din urmă, va fi un proiect viabil, îl susținem cu mare plăcere. E greu să mă pronunț acum, dar suntem convinși că orice proiect va avea succes atunci când întreaga comunitate maghiară va face un front comun. Noi dorim cu mare sinceritate acest lucru și avem mari dubii că UDMR vrea această autonomie. Ei vor să aibă reprezentare parlamentară, să fie acolo, atât”, a declarat Tiber Toro, liderul PPMT, potrivit citynews.ro. citat de YahooNews.

Redacția R.B.N. Press vă reamintește că:

…și romii visează la un „Ținut Țigănensc” (autonom) în Sălaj, Oradea, Cluj, Călărași, Iași, Olt și Galați

Proiectul Uniunii privind autonomia Tinutului Secuiesc a incins spiritele in comunitatea romilor, care ameninta ca vor cere autonomia daca planul UDMR va fi acceptat. Ambiționați de maghiari, gaborii cu pălărie din Transilvania vor și ei autonomie „la mișto”: „Vom ajunge într-o Românie a ungurilor și a țiganilor”

Romii nu vor autonomie pentru maghiari. Partida “Pro Europa” din Transilvania respinge categoric proiectul UMDR, motivând că semenii lor din Harghita, Mureș și Covasna își vor pierde legitimitatea în Ținutul Secuiesc. Mai în glumă, mai în serios, probabil că romii și cu maghiarii vor decide prezidențiabilul în România. Președintele va arăta ca Obama, probabil că jumătate verde, jumătate negru”, a declarat ironic Pascu.

Reprezentanții „Pro Europa” anunță vă vor trimite un document oficial prin care vor contesta proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc.

“Mai multe organizații, ONG-uri, dar și organizația gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în județul Mureș, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele 3 județe din Ținutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, spune Aurel Pascu, liderul regional din Transilvania al Partidei Romilor ”Pro Europa” (R.B.N.Press)

,

Proiectul Uniunii privind autonomia Tinutului Secuiesc a incins spiritele in comunitatea romilor, care ameninta ca vor cere autonomia daca planul UDMR va fi acceptat. Ambiționați de maghiari, gaborii cu pălărie din Transilvania vor și ei autonomie „la mișto”: „Vom ajunge într-o Românie a ungurilor și a țiganilor”

Romii nu vor autonomie pentru maghiari. Partida „Pro Europa” din Transilvania respinge categoric proiectul UMDR, motivând că semenii lor din Harghita, Mureș și Covasna își vor pierde legitimitatea în Ținutul Secuiesc. Mai în glumă, mai în serios, probabil că romii și cu maghiarii vor decide prezidențiabilul în România. Președintele va arăta ca Obama, probabil că jumătate verde, jumătate negru”, a declarat ironic Pascu.

Reprezentanții „Pro Europa” anunță vă vor trimite un document oficial prin care vor contesta proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc.

„Mai multe organizații, ONG-uri, dar și organizația gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în județul Mureș, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele 3 județe din Ținutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, spune Aurel Pascu, liderul regional din Transilvania al Partidei Romilor ”Pro Europa”. (Surse: Gandul.info, YahooNews, CityNews, ZiaruldeIasi)

,

Bogdan Diaconu: O analiză excepțională a jurnalistului Stelian Negrea ne arată cum Rusia și Ungaria pot pune mâna pe gazele României prin autonomia propusă de UDMR. Proiectul separatist prevede preluarea resurselor din cele trei județe, așadar și din Mureș unde se află 62,5 la sută din gazele naturale ale României. Iată că dacă separatismul etnic se dă din mână în mână, de la Putin la Orban și de la Orban la Hunor, resursele României fac drumul invers.

Analiza lui Stelian Negrea (mai jos) este unică în peisajul presei românești și trebuie nu doar salutată, ci și promovată, pentru că ne arată cu cifre cum în spatele politicii separatiste maghiare stau interesele tandemului ruso-maghiar. Pentru că, în afară de gaz, ne arată studiul citat, mai există în cele trei județe ape minerale, dar și păduri (cele care nu au fost deja tăiate și vândute de liderii UDMR). Am acuzat de mult timp intromisiunea Rusiei în planurile secesioniste maghiare, dar analiza economică amintită vine să dea chip și substanță acestui amestec. Era evident că Ungaria are interese economice în Transilvania, pe care și le urmărește și în clipa de față prin retrocedări abusive, prin promovarea firmelor maghiare, prin epurarea românilor din liceele care devin maghiare peste noapte, dar apariția gazului României în joc mută miza pe un cu totul alt nivel.

[quote_right]Între UDMR, Ungaria lui Orban și Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opțiuni și interese. Va trezi măcar acest lucru atenția autorităților în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le folosește ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România își va pierde independența, teritoriile și resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii? [/quote_right]

Am atenționat în egală măsură că UDMR s-a radicalizat de când merge pe mâna lui Viktor Orban, sfătuitorul oficial și constant al lui Kelemen Hunor, agentul prin care influențează politica României la cel mai înalt nivel, dar faptul că ne confruntăm acum cu un proiect de lege care să cedeze resursa de gaz a României, cea pe care ne bazăm ca să fim independenți de Rusia, ar trebui să ne seteze pe un fel de cod roșu în ceea ce privește riscurile la adresa viitorului țării. Devine astfel clar că etnicii maghiari sunt carne de tun pentru politicienii UDMR, un fel de masă amorfă folosită ca presiune pentru lucruri mult mai importante, cum de exemplu îngenuncherea definitivă a statului român. În timp ce noi sesizăm aceste riscuri, UDMR se află însă la guvernare, are acces la documente clasificate și reprezintă statul român. Între UDMR, Ungaria lui Orban și Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opțiuni și interese. Va trezi măcar acest lucru atenția autorităților în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le folosește ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România își va pierde independența, teritoriile și resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii?

Bogdan Diaconu /  bogdandiaconu.ro

Stelian Negrea: Autonomia asa zisului tinut secuiesc ne va face dependenti energetic de Ungaria si Rusia: 62,5% din gazele naturale ale Romaniei se produc in judetul Mures. Mistificarea istoriei pentru beneficii economice uriase

UDMR si-a prezentat astazi, intamplator sau nu chiar in ziua referendumului privind independenta Scotiei, proiectul de autonomie pentru Tinutul Secuiesc mai indulcit fata de varianta initiala care ar fi urcat pe pereti orice natiune europeana. E si aceasta o tehnica de negociere: dai cu piciorul in usa dupa care te faci ca revii la sentimente mai bune fata de cele pe care le-a vazut toata lumea la inceput.

Cu totii fiind cu ochii pe aspectele politice ale problemei le uitam pur si simplu pe cele economice din care se remarca de departe chestiunea energetica: 62,5% din gazele naturale ale Romaniei sunt extrase din judetul Mures (http://www.gandul.info/financiar/harta-resurselor-romaniei-in-cati-ani-se-vor-termina-rezervele-de-gaze-naturale-petrol-si-carbune-11748644 )care este inclus de UDMR in proiectul de autonomie al asa-zisul tinut secuiesc alaturi de Harghita si Covasna. Practic Romania va deveni dependent energetic de Ungaria si Rusia de unde ne importam circa 20% din gazele naturale!

Pe langa gazele naturale, aproximativ 30-40% din suprafata judetului Mures este acoperita cu paduri. Judetul Harghita dispune de resurse importante de ape minerale – Borsec, Perla Harghitei, Bilbor, Tușnad etc. Statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad si Baile Harghita prezinta un potential de dezvoltare semnificativ. Padurile sunt prezente pe 30%-40% din suprafata judetului. Si nu in ultimul rand, Judetul Covasna dispune de resurse de ape minerale exceptionale – izvoarele Baile Șugaș, Bodoc, Micfalău, Arcuș, Balvanyos etc. Statiunea balneoclimaterica Covasna prezinta un potential de dezvoltare semnificativ. Padurile sunt prezente pe aproximativ 40%-50% din suprafata judetului.

Pai sa tot iti vina sa faci scandal cu orice pret si fara sa ai motive, Romania fiind una din cele mai avansate tari din UE in privinta drepturilor acordate minoritatilor nationale, cand e vorba de o asemenea comoara aflata in inima Romaniei. Asa incep si eu sa inteleg de ce, de exemplu, lui Verestoy Attila, cel care finanteaza echipa de handbal HC Odorheiul Secuiesc, i se canta dupa fiecare meci, indiferent daca-i infrangere sau victorie, imnul asa zisului tinut secuiesc. Cand visezi sa pui mana pe o asemenea comoara ai fi in stare sa inventezi si sa reinterpretezi in orice fel istoria secuilor astfel incat sa-ti foloseasca scopurilor pe care le urmaresti.

Incepeam sa-l banui pe Verestoy Attila de filantropie cand l-am vazut acum doua zile la un meci de handbal impotriva Stelei cantandu-i-se de catre galeria echipei sale platita tot de el imnul respectiv: dupa ce l-a ascultat a plecat fericit urcand schiopatand scarile tribunei. Credeam ca-l napadesc nostalgiile legate de mistificarea istorica numita tinutul secuiesc dar cand colo pe verosul Verestoy Attila il napadeau mai degraba grijile economice: la fel cum, in trecut, de numele lui se leaga defrisarea ilegala a mii de hectare de padure din Harghita si Covasna, in viitor de numele lui se va lega productia de gaze naturale din Mures ce va fi ulterior exportata si catre o Romanie inghetata de frig. La care se vor adauga si lemnul, pe care firmele lui il vor taia si il vor exporta catre fabricile de mobila din Romania ale lui Dan Sucu si Viorel Catarama, dar si la apa minerala pe care tot firmele lui o vor exporta catre imbuteliatori celebri cum ar fi Borsec sau Biborteni etc.

Dar dupa aceea mi-am adus aminte ca in mantaua de om politic si de biznisman pe careo imbraca zilnic Verestoy Attila nu mai e loc si pentru filantropie sau daca mai incape o farama, atunci sigur este pentru satisfacerea intereselor economice si politice. Pur si simplu exista o incompatibilitate majora in existenta pasnica si naiva intre omul de afaceri si filantrop. Cele doua pot coexista numai in masura in care filantropia serveste orbeste intereselor omului de afaceri.

N-am sa intru in detalii legate de mistificarea istoriei secuilor pentru inventarea acestui tinut secuiesc si folosirea lui pentru interesele maghiarilor, care i-au asuprit la un moment dat pe secui asa cum au facut- o si cu romanii in trecutul indepartat, si nici de cele legate de initierea unui nou conflict intr-o tara riverana Marii Negre, dupa cele din Crimeea, Estul Ucrainei, Transnistria, Abhazia si Nagorno Karabah. Despre malversatiunile pe care le pun la care serviciile speciale rusesti impreuna cu liderii maghiari puteti gasi ceva interesant aici Serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania

Ca doar cei mai buni prieteni sunt Viktator Orban, premierul Ungariei, cel care anunta la Tusnad “sfarsitul democratiei liberale” si Vladimir Putin, presedintele Rusiei, cel care a speriat democratia de tip occidental cu autoritarismul sau si setea nestavilita de a-si apropria noi teritorii cu omuletii verzi si cu convoaiele umanitare de tip cal troian. Pe langa factorii ideologici, pe cei doi ii leaga si un imprumut de 10 miliarde de euro acordat Ungariei de RUsia pentru a-si construi noi capacitati de productie a energiei nucleare.

Am ramas insa suprins ca insusi Consiliul Superior al Magistraturii a dat un raspuns demersului UDMR citand articolul 152 al Constitutiei Romaniei, potrivit caruia “dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii”.

Sursa autor:  / voxpublica.realitatea.net 

,

Orașele românești din Transilvania cad pe rând sub controlul politicienilor maghiari, adică al Ungariei. Am ajuns din nou sub ocupație horthystă! Târgu Secuiesc arată de parcă am fi în 1940: numai steaguri și mesaje secuiești sau drapelul Ungariei, iar românii trăiesc cu frică. Iată cum arată pământul românesc acum:

Surse: Bogdan Diaconu, Dan Tănasa, Cotidianul, Vocea Transilvaniei

,

Cu extremismul maghiar, din Ungaria, din diaspora ei, ca și cel al minorităților naționale maghiare din țările vecine în care acestea au fost colonizate – avem, ca și alți vecini, un veritabil contencios istoric. Acest primejdios extremism vine din Evul mediu, de la stabilirea migratorilor maghiari în România.

Vinovăția cea mare, nu a fost  și nu este a națiunii maghiare și a minorităților naționale maghiare din țările vecine în care au fost ele dislocate, ci această vinovăție a fost și este a unei „elite„ aristocratice a lor, obsedată de spaima ancestrală a dispariției dacă nu-și vor extinde stăpânirea și dincolo de zona în care s-au stabilit inițial, sau acolo unde Regatul lor și-a colonizat maghiari pentru a maghiariza masa populației autohtone găsite la fața locului. Acest extremism de „elite„ aristocrate , infiltrat și în cercuri mai largi ale poporului, a dus națiunea maghiară într-un conflict continuu cu vecinii săi.

Slab ca forță proprie și obsedat de spaima ancestrală a dispariției ca neam, extremismul maghiar, cu abilitate  și perseverență specifică și-a căutat continuu pe continent un „spate„ politic și militar, printre cei care la rândul lor erau cointeresați să poată „mișca„ un „nebun„ pe „tabla de șah„ a Europei în interesul propriilor expansiuni. Rând pe rând, papalitatea, imperiile „istorice„ care și-au disputat dominația pe continent, mai nou extremismele fasciste  ale primei jumătăți ale secolului XX și imperiul totalitar comunist a lui Stalin, de curând beneficiind și de înțelegerea și sprijinul unor cercuri din Uniunea Europeană, toți acești „parteneri„, pe etape, au acordat și acordă „asistență„ multiplă extremismului maghiar.

Restrângând discuția la țara noastră, este de notorietate că extremismul maghiar, după primul război mondial și semnarea Tratatelor de pace, dar cu o agresivitate sporită după 1989, contând și pe cedările inadmisibile ale guvernările post-decembriste, a făcut din „problema secuilor„ „calul de bătaie„ și „calul troian„ pentru lichidarea Statului  nostru național și anexarea / reanexarea la o nouă „Ungarie Mare” a Ardealului și a altor teritorii din Vest și din Nord, visul ilegitim din totdeauna a extremismului maghiar.  

Pentru aceasta s-a dat ca „furaj„ pentru „calul troian”- falsul istoric că așa zișii secui ar fi o populație maghiară. Or din izvoarele istorice rezultă că  Regatul maghiar a adus „un mănunchi„ de mercenari pe granița de răsărit a Ardealului, pe curbura internă a Carpaților, „mănunchi„ de mercenari ce au fost așezați într-o masă de români / vlahi autohtoni, urmași direcți ai dacilor de odinioară, strămoșii noștri reali. Dar asupra acestei mase de autohtoni cât și a „mănunchiului„ de „secui„ s-a exercitat continuu o crâncenă politică de maghiarizare, în paralel cu politica de asuprire socială. 

Așa s-a ajuns ca în 1514 să izbucnească în Ardeal și Ungaria un mare război țărănesc condus de secuiul Gheorghe Doja și de fratele său, împotriva aristocrației maghiare. Victorioasă însă, această aristocrație a aruncat țărănimea în „veșnică iobăgie„. Răscoale puternice au avut loc și în „secuime„ în a doua jumătate a secolului XVI împotriva aristocrației maghiare, dar au fost reprimate cu cruzime și sadism. Și iată de ce îi vom afla pe numiții „secui„, în 1599, de partea marelui  voievod, unificatorul Mihai Viteazul, restauratorul  Daciei și al Bisericii strămoșești, voievod pe care „elita„ aristocratică maghiară la numit „dacul rău”, așa după califică ei pe orice bun român.  În veacurile următoare, până la 1918 această „elită„ aristocratică maghiară a dus față de românii din Ardeal și părțile vestice, aflate sub stăpânirea imperiului maghiaro-habsburgic, ca și față de așa zișii „secui” o și mai crâncenă politică de maghiarizare, în paralel cu cea de asuprire socială.

Astfel, un istoric secui care alături de frații români / vlahi din zonă, a simțit puternic „jugul de fier”austro-ungar, atenționează întreg Ardealul, în cartea s-a:  „Învață, Transilvanie, învață, nu te mai însoți cu Ungaria, pentru că păsatul unguresc de multe ori îți arse gura și tot n-ai fost în stare să înveți !” Azi primejdiosul extremism maghiar se manifestă în așa zisă „secuime”, ca și în Europa și oriunde este sprijinit de cei cointeresați, profitând de cedările vinovate și inadmisibile ale guvernanților noștri, aducând prin manifestările lor,  încă pașnice,  grave prejudicii  Statului nostru național, suveran și unitar,  împotriva limbii române ca limbă oficială și liant al Statului nostru. În acest program se înscriu o serie lungă  de acțiuni, printre care și mitingul etnicilor maghiari, cetățeni români în egală măsură, în drepturi și obligații ca oricare dintre noi, din 21 noiembrie 2012, înut la Sfântul Gheorghe, unde s-a arborat steagul maghiar și s-au afișat placarde cu sloganuri și îndemnuri sfidătoare și jignitoare, împotriva intereselor României și bunilor ei cetățeni români.

Toate aceste manifestări, lipsite de fundament științific și de o cât de mică îndreptățire și legitimitate politică în această epocă modernă în care ne aflăm, epocă a suveranităților naționale și a statelor naționale independente, nu primesc nici un răspuns din partea  guvernanților, de parcă n-ar fi printre ei nici un „bărbat de stat”, punând astfel mai presus interesul de partid și încălcând în schimb foarte grav interesul național, demnitatea fiecăruia dintre noi, demnitatea națională.  A existat și există soluție – aplicarea legii !!!.

Pentru ca astfel de manifestări să nu mai poată avea loc, manifestări și acțiuni ce se dovedesc pe măsură ce trece timpul, parte integrantă a planului lor mârșav și care nu ne dă pace, etnici români și maghiari, cât și celelalte etnii, trebuie să înțelegem că avem împreună o țară frumoasă și bogată pe care, împreună trebuie s-o reconstruim, pentru noi și urmașii noștri. 

Avem legi bune în acest sens și ele se cer a fi respectate și asta se poate face numai în măsura în care cei care ne conduc destinele, aleșii noștri, reprezintă cu adevărat interesele bunilor cetățeni români, ale României, întru demnitatea și măreția poporului român, azi a șaptea națiune din cadrul Uniunii Europene. De aceea , de mare importanță pentru noi toți, buni cetățeni ai României, este să alegem  de  acum încolo, în Parlamentul României,  pe toți acei candidați la un mandat de parlamentar ce s-au dovedit capabili și patrioți în viața de zi cu zi și care, odată aleși, vor putea oferii țării noastre buna conducere de care avem  nevoie, pentru a face ca instituțiile statului să funcționeze conform legilor în vigoare și numai în interesul cetățenilor români, în interesul României.

De aceia, pentru a fi stăpâni, încrezători și siguri pe viitorul nostru, este nevoie, mai mult ca oricând, să ne luăm țara în bună grijă !

Avem cu cine, avem cu ce, avem pentru cine!

Cine alții, decât – „Noi, cu noi !!!„

 

Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu !

 Iancu Gheorghe- secretar general UPSC

*Articol publicat pe rbnpress.info la data de 31 ianuarie 2013  de Cristian Manoilescu și republicat de Redacția R.B.N. azi 19 sep. 2014

,

Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.

În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.

De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?

Un proiect născut mort

De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.

Probleme în serie

Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).

Secui vs scoțieni

Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.

Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis. 

Sursa: Capital

,

 Recent, a avut loc în Parlamentul Ungariei un scandal de proporții, generat de întrebările incomode puse  unor liderii politici maghiari, de un grup de tineri din mai multe țări europene, în cadrul manifestărilor dedicate celor 25 de ani de la căderea cortinei de fier ( Campania “Freedom Express” ). Printre participanți s-au numărat și români. Unul dintre ei, Florin Alexandru, a avut „neobrăzarea”, asemeni celorlalți tineri participanți, polonezi, germani și chiar unguri, să îi „sâcâie” pe marginea manifestărilor și orientării politice a Ungariei, tradiționale de altfel, împotriva valorilor democrațiilor occidentale și asupra unor aspecte istorice referitoare la ocuparea Budapestei de către armata română în anul 1919 și care a eliberat Ungaria de comunism.

 Tineri ce provin din mai multe tari, participanti in Campania “Freedom Express” organizata cu ocazia implinirii a 25 de ani de la caderea cortinei de fier in tarile Europei de Est si centrale, au poposit acum doua zile la Budapesta, unde au avut ocazia sa stea de vorba cu membrii ai oficiliatilor Ungariei. Intrevederea a avut loc chiar in cladirea Parlamentului din Budapesta.

foto: întâlniriea din Parlamentul Ungariei

 Printre cei care au reprezentat Ungaria s-au aflat: Atilla Szalai – journalist si in acelasi timp moderatorul dezbaterii, Lazlo Kover politician ungur, in prezent in functia de Presedinte al Parlamentului Ungariei, Sandor Lezsak – poet, politician, Matyas Szuros – politician, fost presedinte provizoriu al Ungariei, Peter Tolgyessy, avocat, politician.

Presa ungara si poloneza au scris despre cele intamplate in ziua de miercuri, 3 septembrie:

http://wyborcza.pl/1,75477,16586005,Skandal_w_wegierskim_parlamencie.html

http://vs.hu/kover-laszlo-ukran-konfliktus-oroszorszag-0903

Topicul principal al discutiei ar fi trebuit sa fie momentul ’89 si caderea Cortinei de Fier. De altfel, despre asta le-au si vorbit tinerilor oficialitatile ungare, rememorand acele momente si referindu-se  in special la fenomenul Solidaritatii din Polonia, scanteia care a aprins focul ce a intretinut Spiritul Revolutiilor in blocul tarilor comuniste.

Pana la urma, discutia a degenerat. si s-a terminat foarte trist, din nefericire.

 Ce s-a intamplat de fapt?

Tinerii participanti au fost invitati sa puna intrebari. Prima care a spart gheata a fost chiar tanara din Ungaria, care a pus o intrebare putin cam incomoda, la care reprezentantii Ungariei nu se asteptau, dat fiind faptul ca ea provenea din Ungaria. Sigur, acest lucru m-a surprins.

S-a continuat cu inca doua intrebari pe care nu le mai retin exact, iar in momentul in care ungurii au sesizat seriozitatea intrebarilor, au decis sa colecteze mai intai toate intrebarile dupa care sa raspunda pe rand la fiecare.

Cel care a deschis Cutia Pandorei a fost chiar subsemnatul.(N.R. – Florin Alexandru autorul) Le-am adresat urmatoarea intrebare:

„Domnilor, ati vorbit depre momentul ’89 si ati prezentat realitatea acelor ani, adica in esenta niste fapte istorice, dar noi, cei care participam la aceasta calatorie venim din Polonia unde tocmai am vazut ce inseamna cu adevarat solidaritate si ce a insemnat acest concept la acea vreme. As dori sa aflu deci ce inseamna pentru Dvs. acest concept, cum il vedeti in contextul in care exista in prezent un conflict in Ucraina Considerati de exemplu ca ar fi nevoie de o reimprospatare a acestui concept care sa se aplice cumva tarilor din Estul si centrul Europei care au avut regimuri comuniste? Cum vede partea ungara solidaritatea in acest moment?Fiindca daca ar fi sa dau un exemplu de solidaritate din partea Romaniei in lupta impotriva comunismului, imi permit sa amintesc de episodul 1919, cand armata romana a venit in Ungaria ca sa o elibereze de regimul sovietic al lui Bela Kuhn.”

Dupa ce am pus aceasta intrebare, au venit si celelalte si mai dure.

De exemplu, o tanara din Germania a intrebat direct care este pozitia Ungariei in ceea ce priveste agresiunea ruseasca din Ucraina.

Un tanar din Cehia a intrrebat :

“Ce inseamna momentul ’89 pentru Dvs., pentru ca iata sunt probleme actuale care ne preocupa” si a mai intrebat ceva legat de minoritatea ungara, nu imi mai amintesc exact intrebarea.

Se parea ca ungurii asculta destul de calm, dar aceasta a fost senzatia pana in momentul in care efectiv a inceput nebunia.

Cred ca nici daca i-as fi injurat de mama sau daca le-as fi zis ca am venit acolo sa dau jos de pe cladirea Parlamentului steagul Tinutului Secuiesc ca sa pun o opinca in loc , nu ar fi reactionat asa.

Ce a urmat a fost discursul infierbantat al Presedintelui Parlamentului, care a devenit foarte impusiv si autoritar. Cat timp ne-a vorbit, pe mine m-a numit ironic “prietenul nostru din Romania” de vreo trei sau patru ori (our friend from Romania’ sau “our dear friend from Romania.” ) Pentru cateva minute bune – tipul chiar nu se mai oprea , am crezut ca a inviat Hitler din mormant si ne tine lectii de morala despre ce sa intrebam si ce sa nu intrebam.

Am fost acuzati ca nu cunoastem realitatea, nici din prezent, nici cea istorica, ca am venit acolo cu alte intentii, nu pentru a discuta despre ’89, ca trebuia sa le zicem dinainte daca aveam astfel de intentii, ca suntem intoxicati de presa occidentala, ca nu ne infomam din surse obiective si ca pe viitor ar trebui sa avem grija de unde ne luam informatiile, ca armata romana in 1919 a ocupat Ungaria si ca s-a comportat barbar, ca daca nu era Antanta sa-i impiedice ar fi facut numai prostii – in orice caz, tipul nu parea prea fericit ca Ungaria a scapat atunci de comunism, am avut senzatia ca ar fi preferat ca regimul Bela Kuhn sa ramana in continuare la putere, ca era vorba sa discutam despre Solidaritate in contextul anilor ‘80, ca el prin Solidaritate intelege doar ce s-a intamplat in Polonia, ca eu personal nu am inteles prea bine ce inseamna acest concept, ca nu vorbim aceeasi limba (adica el si noi), dupa care a continuat cu propaganda fascista:

Ca spre deosebire de Romania si Bulgaria, Ungaria o duce bine din punct de vedere economic, ca la ei nu a plecat lumea in afara ca in astea doua tari, a inceput sa ridice in slavi politica Fidesz, ca americanii forteaza nota in ceea ce priveste conflictul, apoi a incercat vizibil sa-i scuze pe rusi, ca in definitiv ei sunt pentru pace si nu pentru o interventie armata.

Lazlo Kover – Presedinte al Parlamentului Ungariei

Dupa acest disurs inflacarat, a urmat interventia coordinatorului nostru din Polonia, Dariusz_Rosiak, un ziarist foarte bun, scriitor, fost reporter BBC:

El a tinut foarte calm sa sublinieze ca Presedintele Parlamentului nu ar fi trebuit sa foloseasca acest ton agresiv in discutie cu niste tineri interesati si pasionati de istoria recenta si pe care ii preocupa vremurile actuale, spunand despre noi ca este normal sa punem astfel de intrebari. Iar la urma i-a zis direct in fata lui Lazlo Kover :

“Nu cred ca sunteti Dvs. in masura sa le spuneti acestor tineri ce sa intrebe si ce nu, de unde sa se informeze, etc…”, . Dincolo de asta, a tinut el sa sublinieze, este foarte trist ca Ungaria are astazi aceasta pozitie de simpatie si sustinere evidenta pentru Rusia, in conditiile in care astazi era vorba sa rememoram si sa celebram retragerea trupelor sovietice din Tarile Europei de Est si Centrale.

Presedintele Parlamentului a luat din nou cuvantul si dupa ce a incercat sa justifice in continuare pozitia Ungariei in ceea ce priveste pozitia pro – Rusia, si-a cerut scuze pentru comportamentul impulsiv pe care l-a avut si daca ne-am simtit cumva jigniti sau insultati ii pare rau, recunoscand chiar ca a reactionat poate prea emotional la intrebarile noastre.

Cred ca daca aveti rabdare sa cititi, veti intelege destul de multe despre ce s-a intamplat de fapt acolo.

Dezbaterea a avut insa si un punct culminant.

Unul dintre participanti a scris pe un biletel : “Dragi colegi, sunteti de acord sa parasim sala in timp ce ei vorbesc” si mi l-a pasat mie. Biletul a ajuns la fata din Ucraina. Acest lucru s-a intamplat chiar in momentul in care Lazlo Kover a facut niste afirmatii nu prea placute la adresa Ucrainei. Fata nu a mai rezistat pentru ca a sesizat ca d-l Lazlo Kover batea campii si a intervenit in discutie, lamurind putin lucrurile.

Dupa ce a vazut ca ungurii se incapataneaza sa isi sustina punctual de vedere, a zis:

“Oameni buni, acolo e un razboi, avem un razboi la ora actuala in Europa. Oamenii mor, despre asta e vorba.”

In afara de asta, a citit in fata oficiliatatilor ungare biletul scris de acel coleg, aratandu-le ca unii dintre colegi vor sa paraseasca sala…

A urmat interventia domnului Matyas Szuros, care ne-a spus ca el vezi doamne la viata lui a fost diplomat si asa ceva nu se practica intr-o dezbatere cu oficialitati, moment in care fata efectiv nu a mai rezistat presiunilor si insultei, si i-a zis:

“Nu sunteti Dvs. in masura sa ma invatati cum sa ma comport doar pentru simplu fapt ca Dvs. sunteti diplomat si eu sunt doar o fata”. Moment in care s-a ridicat si a parasit sala.

Fac aici o paranteza, dupa intrevedere unul din participanti a primit un mail de la cineva cu un articol in maghiara despre Matyas Szuros, care in esenta spune ca e fost agent KGB.

Reactia colegului meu participant a fost ceva de genul:

“This article says that Matyas Szuros (on the image: at the right) presented himself as a victim of Communism at an event today: a former KGB agent, Moscow ambassador and Politburo secretary, he was discriminated against in the Ministry of Foreign Affairs in the seventies, he was not promoted to the rank of attaché but remained a deputy attaché…and this he said in front of the FreedomEexpress study group. What a blatant lie and amazing cynicism…” –  http://444.hu/2014/09/03/kover-szerint-nem-keszultek-politikusnak-csak-ugy-ereztek-ertelmisegikent-mintaadonak-kell-lenniuk-a-kozossegukben/

Dupa, dezbaterea a mai continuat cu cateva comentarii din partea lor, intr-o atmosfera care déjà trecuse de faza tensionata, de punctual culminant, apropiindu-se foarte mult de o stare de tristete. Oricum, intrevederea s-a prelungit peste programul prevazut. S-a vazut clar ca ungurii regretau modul in care a decurs dezbaterea, chiar cuvantul tristete fiind pronuntat la final de mai multe ori.

In final, a luat cuvantul d-l Sandor Lezsak, un om cu totul diferit de ceilalti compatrioti, poet si politician, o voce calda, un ton calm, o privire blanda, un om cu calitati nobile, care pe parcursul dezbaterii nu a intervenit, ci a stat cuminte si a observat ce se intampla, care a incheiat dezbaterea intr-o nota amiabila si foarte inteleapta. Am fost placut impresionat cand si-a inceput discursul zicandu-mi pe nume : Florin si spunand in continuare ca de fapt eu m-am referit la dezvoltarea unor noi relatii de solidaritate si prietenie intre tarile care au avut de suferit de pe urma comunismului. Si ca de fapt ceea ce se intampla in Ucraina reprezinta de fapt mana unor oameni care au propriile lor interese ca acest conflict sa fie activ, ca din pacate sunt interese mari la mijloc si ca pana la urma morala e ca ar trebui cumva sa vedem dincolo de aceste interese pentru dezvoltarea unor relatii de solidaritate, fiindca, inainte de a conta politicul, conteaza de fapt relatiile intre noi, oamenii simpli. Mi-a placut foarte mult discursul sau si am simtit caldura acestui om, repet, total diferiti de ceilalti.

A doua zi, a avut loc dineul de la Ambasada Poloniei din Ungaria, unde ambasadorul Poloniei, un om foarte cumsecade, fost coleg de studii cu Iurie Leanca, actualul prim-ministru al Republicii Moldova, a tinut sa-si ceara scuze in fata tinerilor despre ce s-a intamplat in Parlament.

In ceea ce priveste interventia si intrebarea mea, punctul meu de vedere este urmatorul:

Intentia mea nu a fost aceea de a provoca si de a irita oficialitatile ungare, dupa cum a incercat sa sugereze in discursul sau inflacarat domnul Lazlo Kover , Presedinte al Parlamentului Ungariei. De asemenea nu a fost o incercare din partea mea de a da dezbaterii un alt curs decat acela pentru care era menita aceasta intrevedere. Da, este un lucru bun ca sarbatorim celebrarea a 25 de ani de la caderea cortinei de fier, da este un lucru bun ca s-au prezentat fapte istorice si ca ridicam in slavi personalitatile acelor vremuri, da, este un lucru bun ca suntem interesati si pasionati de istorie, dar, daca vrem sa fim sinceri cu noi-insine trebuie sa ne si intrebam pentru ce facem asta? Doar pentru simple plimbari, sau calatorii, sau doar pentru un studiu al istoriei recente, mai mult sau mai putin aprofundat? Adica trebuie sa ne intrebam care este scopul actiunilor noastre. De ce facem asta, care e motivatia principala? Doar vrem sa vizitam niste locuri pe care nu le-am mai vazut si doar vrem sa profitam de aceasta ocazie? Eu nu cred aceasta. Eu cred ca actiunile noastre sunt bune si constructive doar in masura in care am invatat ceva din studiul istoriei recente. Adica studiem istoria pentru a nu mai repeta greselile din trecut. Despre asta e vorba in esenta. Stiti, romanul are o vorba:

“Intelept e omul care invata din greselile lui dar mai intelept e acela care invata din greselile altora.”

Faptul ca am indraznit sa amintesc de episodul 1919 in care practic armata romana a innabusit regimul sovietic al lui Bela Kuhn(desi stim ca a fost si acel moment umilitor pentru unguri in care un general roman a dat ordin sa fie coborat steagul Ungariei de pe Parlamentul Ungariei si in loc sa se puna opinca unui taran) s-a datorat intentiei mele de a le aminti oficialitatilor ungare ca Romania a luptat impotriva tentativelor de sovietizare inca de la inceput. Nu am dorit sa insult pe nimeni, ba chiar sunt mahnit ca au reactionat de aceasta maniera, pentru mine este o dovada suficienta ca au luat-o ca pe o provocare din partea mea. De asemenea sunt si mai mahnit de reactia domnului Lazlo Kover, care dupa reactia sa, probabil ca ar fi preferat ca acest episod sa nu se produca niciodata in istorie, cu toate ca ar fi insemnat ca Ungaria sa apuce inca din vreme pe o cale care s-a dovedit in ’89 a fi falimentara. Chiar daca armata romana a ocupat Budapesta la acea vreme si din ratiuni strategice – Ungaria si regimul Bela Kuhn pretindea la acea vreme Transilvania, consider ca acest episod a fost un gest de solidaritate in lupta pe care romanii si ungurii au dus-o impreuna impotriva unei ideologii totalitare.

De asemenea vreau sa subliniez ca nu regret deloc faptul ca am pus aceasta intrebare, fiindca intr-un fel am reusit sa le iau pulsul oficialitatilor ungare. Ca roman, avand in vedere disputa istorica intre cele doua tari privind Transilvania, in actualul context, am reusit sa ma conving care este pozitia Ungariei astazi, cand un nou razboi bate la portile Europei. Macar stim la ce sa ne asteptam, ca romani. Caci daca studiem putin istoria, s-ar putea sa ramanem putin surprinsi.

Vom afla ca de fiecare data cand un imperiu cu vederi totalitare si-a facut simtita pozitia, ungurii au speculat de fiecare data. Au incercat sa speculeze dupa primul razboi mondial, cu Rusia sovietica, dar nu le-a iesit. Au incercat sa speculeze in al doilea, cu Germania Nazista, nu le-a iesit.

Acum, sigur, este un alt context cu alte date, dar ceva e similar. Unde mai pui la socoteala ca Parlamentul Ungariei in loc sa aibe steagul Uniunii Europene, are steagul Tinutului Secuiesc… (!!!)

Cat de serios e luata Uniunea Europeana de Ungaria vom vedea pe viitor.

Alte reactii de pe blogul Freedom Express:

http://1989.enrs.eu/blog/?p=829  / http://1989.enrs.eu/blog/?p=842 /  http://1989.enrs.eu/blog/

Sunt curios ce ar zice Bogdan Diaconu de cele intamplate…sau Dan Tanasa…

*

Autor: Florin Alexandru / myroadtofreedom89 prin R.B.N. Press

Articol semnalat de Vasile Claudiu, Consilier Marketing-Comunicare  R.B.N. Press

,

Victor Ponta s-a sucit, întocmai ca Traian Băsescu. Dacă atunci când era în opoziție a afirmat, chiar în județul Harghita, la Toplița, că ”ținutul secuiesc nu există”, duminică Victor Ponta a fost invitat oficial al României în așa-zisul ținut secuiesc la comemorarea unor secui uciși de austrieci în urmă cu 165 de ani în Pasul Cașin.

Ponta a dovedit, definitiv, faptul că demnitatea națională nu este o valoare la care ține și că nu are absolut nicio limită atunci când vine vorba de concesii făcute liderilor UDMR. Aceiași lideri care militează activ pentru secesiunea așa-zisului ținut secuiesc.

Premierul României, Victor Ponta, a participat umil, ca un simplu invitat într-o țară străină, la o comemorare care a avut loc în județul Harghita și la care erau afișate sute de drapelele ale Ungariei și steaguri secuiești, în timp ce în zonă flutura doar un drapel al României. ( …și unul al Uniunii Europene, ambele la o distanța considerabila față de locația evenimentului – N.R. R.B.N. Press)

Mai mult chiar, Victor Ponta le-a dat ocazia organizatorilor evenimentului public să-și bată joc de premierul României chiar de la început. În timp ce imnul de stat al Ungariei a fost interpretat de o fanfară locală, imnul de stat al României a fost pus într-o variantă înregistrată. Iar Ponta nu a avut absolut nicio problemă. Aflat în campanie electorală, Ponta a salutat chiar în limba maghiară, în speranța că urmașii secuilor uciși de austrieci vor vota cu el la alegerile prezidențiale din această toamnă.

Calculul electoral al prezidențiabilului Victor Ponta este foarte simplu: bazinul său electoral este concentrat în Moldova, Muntenia și Oltenia. Singurele voturi pe care Ponta se poate baza în Transilvania sunt cele ale electoratului UDMR, motiv pentru care Victor Ponta nu are absolut nicio problemă să facă pe plac formațiunii extremiste maghiare.

Doar că nu suntem cu toții orbi în fața ticăloșiei premierului Victor Ponta. Pentru că doar ticăloșia poate justifica prezența premierului Victor Ponta la comemorarea unor secui uciși de austrieci în condițiile în care secuii și maghiarii i-au asuprit secole de-a rândul pe românii din Transilvania. Doar trădarea națională poate justifica prezența premierului Victor Ponta la comemorarea unor secui în condițiile în care secuii s-au opus brutal idealului național al românilor din Transilvania și au pus umărul la masacrarea a zeci de mii de români după 1848. Doar stupiditatea și fățărnicia l-au putut motiva pe Victor Ponta să participe la acest eveniment în condițiile în care liderii UDMR nu participă la niciun eveniment public organizat de Ziua Națională, Ziua Drapelului sau Ziua Imnului.

De când e în funcție, premierul Victor Ponta nu a participat la nicio comemorare a românilor masacrați de unguri la Ip și Trăznea sau în alte părți ale Transilvaniei. Duminică însă, Victor Ponta a participat, alături de președintele UDMR, Kelemen Hunor, la comemorarea unor secui omorâți de austrieci acum 165 de ani. Victor Ponta nu are timp însă pentru românii masacrați de unguri în Transilvania pentru simplul fapt că românii din Transilvania nu votează PSD și nici Victor Ponta.

Sper însă într-o solidaritate a românilor din Oltenia, Muntenia și Moldova cu românii din Transilvania atât de grav insultați de Victor Ponta și PSD.

Autor: Dan Tănasa

Sursa: dantanasa.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press