Scrisoare comună a miniștrilor de externe ai României, Bulgariei, Greciei și Ungariei referitoare la adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina

Comunicat de presă

Scrisoare comună referitoare la adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, alături de omologii săi din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, din Grecia, Nikos Kotzias și din Ungaria, Péter Szijjártó, au transmis ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland și Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care au exprimat îngrijorarea și profundul regret față de adoptarea recentă de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina, la 5 septembrie 2017.
Acest demers comun are în vedere interesul susținut al părților semnatare în asigurarea protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și adresează un apel autorităților ucrainene pentru identificarea de măsuri concrete/soluții în acest sens, în spiritul cooperării, și cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniu.

În cadrul scrisorii se susține necesitatea de a folosi toate instrumentele aflate la dispoziţia Consiliului Europei și la nivelul OSCE pentru a asigura că noile dispoziții restrictive introduse de Legea Învățământului din Ucraina nu vor afecta protecția adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Reamintim, de asemenea, că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană. Facilitarea soluţionării problemelor cu care se confruntă persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă un angajament al statului român. Din acest punct de vedere considerăm esențială respectarea dreptului la educație în limba română pentru toate formele de învățământ şi continuarea dialogului pe această temă, inclusiv în cadrul Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.
România reiterează disponibilitatea de a sprijini Ucraina în procesul extins de reforme în domeniile legislativ, instituțional, economic și de a contribui la eforturile internaționale de sprijin, în coordonare cu partenerii noștri, pentru a veni în mod eficient în întâmpinarea nevoilor părţii ucrainene„.




Seful diplomatiei romane, Teodor Melescanu s-a intalnit cu ambasadorul Bulgariei in Romania.

Cei doi au subliniat importanta organizarii celei de-a patra sedinte comune de Guvern. Seful diplomatiei romane, Teodor Melescanu, s-a intanit, marti, pe Todor Ivanov Churov, ambasadorul Republicii Bulgaria la Bucuresti, in vizita de curtoazie, ocazie cu care cei doi oficiali au subliniat importanta organizarii celei de-a patra sedinte comune de guvern.

Cei doi interlocutori au reafirmat angajamentul comun in vederea aprofundarii, in continuare, a dialogului politico-diplomatic. (…) De asemenea, a fost mentionata importanta reluarii dialogului la nivel de ministri ai afacerilor externe in format trilateral Romania – Bulgaria – Grecia. Totodata, mentioneaza MAE, a fost evidentiata necesitatea explorarii potentialului semnificativ de cooperare sectoriala intre Romania si Bulgaria.

RBN Press / București / 22.02.2017




Prima reuniune comună a guvernelor Spaniei și României

Prima reuniune comună a guvernelor Spaniei și României, care ar conduce la consolidarea dialogului politico-diplomatic și sectorial, a fost agreata, vineri, în cadrul întâlnirii ministrului Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, cu ambasadorul Regatului Spaniei în România, Ramiro Fernandez Bachiller, anunță Agerpres citat de romaniabreakingnews.ro

„În cadrul întrevederii, a fost salutat și apreciat stadiul excelent al relației bilaterale, marcat de ridicarea relației la rang de Parteneriat strategic, începând din 2013. În acest context favorabil, a fost agreată importanța realizării, în acest an, a primei reuniuni comune a guvernelor celor două țări, care ar conduce la consolidarea dialogului politico-diplomatic și sectorial”, se arată în comunicatul Ministerul Afacerilor Externe.

Teodor Melescanu a mulțumit, în numele Guvernului român, pentru sprijinul acordat de autoritățile spaniole în vederea integrării comunității românești în Spania, cu un aport consistent la depășirea crizei economice din ultimii ani din această țară. Potrivit MAE, a fost subliniată importanța impulsionării, în continuare, a relațiilor economice romano-spaniole, care au înregistrat aproape 4 miliarde de euro schimburi comerciale în 2016.

Șeful diplomației române a apreciat prezența investițională spaniolă în România: „S-a stabilit menținerea unui dialog intensificat, pentru continuarea dezvoltării relațiilor bilaterale, pentru coordonarea și valorificarea intereselor comune ale celor două state la nivel european și internațional”, se mai arăta în comunicat.

Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro




Cine este ministrul care vrea ca România să fie cea mai importantă putere politico-militară din sud-estul Europei

Ministru propus al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, vrea ca România să fie cea mai importantă putere politico-militară din sud-estul Europei. Teodor Meleșcanu, a primi miercuri aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților, în favoare votând 29 de parlamentari, în timp ce 10 s-au exprimat împotrivă, scrie Ziarul Financiar. În timpul dezbaterilor din timpul ședinței comisiilor reunite de Externe și pentru românii de pretutindeni, Teodor Meleșcanu a spus că, la alegerile prezidențiale din 2014, când deținea funcția de ministru de Externe, a făcut tot ceea ce se putea pentru creșterea numărului românilor din străinătate care să voteze în cel de-al doilea tur.

El și-a prezentat obiectivele pe care ar urma să le aibă în calitate de șef al diplomației românești.

„Din punctul meu de vedere,această audiere e mult mai simplă pentru toți ceilalți colegi. În materie de politică externă e vorba de o politică de consens național care trebuie să aibă continuitate și coerență, scopul fiind promovarea intereselor fundamenltale ale României în contextul participării la NATO și UE”, a precizat Meleșcanu.

Meleșcanu a prezentat cele patru priorități ale sale, respectiv pregătirea președinției României la UE în 2019, revigorarea diplomației tradiționale bilaterale, reformarea și modernizarea sistemului de protecție a românilor din străinătate și implicarea mult mai directă a MAE în diplomația economică, afirmând că obiectivul este ca România să devină cea mai importantă putere politică, economică și militară din sud-estul Europei.

* * *

Unde era Teodor Meleșcanu în 18 decembrie 1989

Teodor Meleșcanu a devenit miercuri seară ministru de externe. El a fost acuzat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, mai precis DIE-CIE, securitatea externă.

Născut în 1941, Teodor Meleșcanu a terminat Facultatea de Drept, Universitatea București, în 1964.  A făcut cursuri postuniversitare de relații internaționale la Universitatea București, timp de doi ani, între 1964-1966. După care a fost imediat cooptat în diplomație, între 1966 și 1970, fiind atașat diplomatic la Direcția Juridică a Tratatelor din MAE. În această perioadă, mai precis între 1967 și 1968, a făcut cursuri postuniversitare la Universitatea din Geneva, Elveția. Timp de trei ani (1967-1970) a urmat Institutul de Înalte Studii Internaționale din Geneva.

Jurnalistul Doru Braia a dezvăluit, în cadrul unei intervenții telefonice în cadrul emisiunii ”X-Press”, că pe 18 decembrie 1989, Teodor Melșcanu, aflat în Austria, a declarat pentru jurnaliștii internaționali că în România este ”pace și liniște”.

”Niciun securist din interior, din exterior sau de unde or fi fost nu a servit și nu a lucrat pentrui interesul României, ci exclusiv al lui Nicolae Ceaușecu, al Elenei Ceaușescu și clica lor. Nu avea absolut niciunul voie să facă un pas în lateral în afară de directivele secretarului general al Partidului Conumist Român care numai intersele românilor nu le-a reprezentat vreodată”, a declarat jurnalistul.

”În ziua de 18 decembrei 1989, a doua zi după măcelul de la Timișoara, presa internațională fremăta, avea interdicție să intre pe teritoriul României, drept pentru care căuta să abordeze orice oficial al regimului de la București aflat în afara granițelor. Domul Meleșcanu se afla la Viena. Un mușuroi întreg de jurnaliști l-a înconjurat, domnia sa se afla la o sucursală ONU din capitala austriacă și l-au întrebat, s-a transmis chiar la unele televiziuni în direct, ce se întâmplă la Timișoara. Cu aceeași jovialitate pe care o cunoașteți și, dacă îmi amintesc bine, chiar și cu un trabuc în colțul gurii, domnul Meleșcanu a anunțat că e pace și liniște în România, nu se întâmplă absolut nimic alarmant și că poporul român este mobilizat pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român”, a povestit Doru Braia.

romaniabreakingnews.ro