ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "stiinta romaneasca"

stiinta romaneasca

,

stiinta-si-cercetare

Comisia Europeană discriminează Cercetarea românească. Din acest motiv cercetătorii români au renunțat la un grant european de excelență de 300.000 de euro, pentru că sunt plătiți cu 3-7 euro pe oră, în timp ce colegii din Occident primesc 20-30 euro

Universitatea Babeș Bolyai a sesizat Comisia Europeană în urmă cu mai bine de jumătate de an, pentru că o directivă care vizează cuantumul salariilor din granturile de cercetare Orizont 2020, considerate a fi de excelență, este total neechitabilă, stabilind pentru profesorii cercetători români un tarif de 7 euro pe oră, iar pentru lectori 3 euro/oră, în condițiile în care, pentru aceeași muncă în proiecte similare ale aceluiași program, colegii lor europeni primesc 30, respectiv 20 euro/oră. În pofida apelului situația a rămas neschimbată. Din această cauză, cercetătorii români vor să renunțe acum la granturile pe care le-au obținut sau să le mute la universități din vestul Europei. Cel mai recent caz s-a înregistrat la Cluj, unde un grup de cercetători de la Babes-Bolyai a renunțat la un grant de 300.000 de euro, iar alții intenționează să aplice printr-o universitate din Olanda. De precizat că noile reglementări afectează doar cercetarea de stat românească, nu și cea privată unde salariul se stabilește diferit.

„La Universitatea Babes-Bolyai, săptămâna trecută, un grup de cercetare de la UBB a renunțat să mai semneze un contract de 300 de mii de euro, din acest motiv – că nu mai merită investiția de timp pentru tariful pe ora de cercetare. Asta înseamnă un brain drain extraordinar. Și cei puțini, care sunt buni și ar avea șanse cât de cât să câștige niște granturi de genul ăsta – că granturile astea europene le putem număra pe degetele de la două mâini – și ei pleacă sau nu mai aplică”, a declarat Daniel David prorectorul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Daniel David mai avertizează că această directivă descurajează participarea cercetătorilor români.

„De exemplu, dacă eu câștig un astfel de grant și vreau să îmi angajez un doctorand foarte bun din țară, român, el o să îmi spună că nu vine pe grantul meu european, că este mai convenabil să meargă pe un grant național în care tariful este unul rezonabil, stabilit la nivel european. Deci practic, nu poți să îi angajezi pe granturi europene, deși sunt considerate de excelență, pe cei mai buni din țară, că ei preferă să meargă pe alte granturi sau să facă altceva. Pentru cât sunt plătiți, nu merită să facă efortul”, spune prorectorul UBB

Despre Granturile de excelentă Orizont 2020

Orizont 2020 este un amplu program de Cercetare și Inovare derulat de Uniunea Europeană, ce face disponibilă o finanțare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020).

Potrivit prorectorului UBB pentru Cercetare, Competitivitate – Excelență și Publicații Științifice, „competițiile pentru granturile din Orizont 2020 sunt unele dintre cele dure. De obicei, rata de succes este undeva între 10-15% pentru că reprezintă partea de excelentă a cercetării europene. Granturile sunt foarte generoase. Dacă reușești să fii între 10-15% din Europa, granturile sunt unele mari”.

Competiția pentru aceste fonduri este făcut la nivel de Comisie Europeană.

Regulamentul stabilește însă, începând de anul acesta, că salariul pe care câștigătorii unui grant Orizont 2020 îl pot lua trebuie raportat la salariul de bază pe care aceștia îl au în țară. În trecut, salariul era stabilit la nivel de țară, fără o regulă impusă de la Bruxelles.

„Tariful pe oră de cercetare se raportează la tariful pe ora de cercetare derivat din salariul de bază. Asta înseamnă că un asistent universitar, vă dați seama, are un salariu foarte mic, la pământ, lectorul la fel. Profesorul, hai să spunem, pentru el este mai rezonabil raportat în țară, dar raportat la spațiu vestic, tot mic este”, a explicat Daniel David.

,

PSN J14021678+5426205_CiprianVintDevara_romaniabreakingnews_ro

Au apărut noi informații despre descoperirea istorică realizată pe 10 februarie 2015, la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției România Breaking News – RBN Press de muzeograful Dumitru Ciprian Vintdevara.

Acum un an, pe 10 februarie 2015, la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui s-a realizat o descoperire științifică cu un ecou foarte mare în comunitatea științifică internațională. Este vorba despre nova roșie lumininoasă din galaxia Messier 101, un obiect extrem de rar și foarte puțin studiat până în prezent.

„Am reusit performanta sa facem o descoperire. In noaptea de 10 spre 11 februarie am reusit sa localizez un nou obiect in dreptul unei galaxii relativ apropiate de noi, Messier 101. Un obiect nou inseamna o noua stea, ca eu asa am vazut in primele imagini. Noi avem cataloage si stim cum arata cerul intr-o anumita zona si cand apare ceva nou iese repede in evidenta”,declara Dumitru Ciprian Vintdevara, de la Observatorul Astronomic „Perseus” din cadrul Muzeului Barlad la 30 martie 2015 pentru Ziare.com, citat de romaniabreakingnews.ro

Video Luminous Red Nova PSN J14021678+5426205

On 10 February 2015, a new transient object was observed in M101, the Pinwheel Galaxy. Following observations revealed a luminous red nova designated PSN J14021678+5426205.
Credit: ESA/NASA/Hubble, AstroBârlad/Dumitru Ciprian Vîntdevară,  Marco Burali/Koichi Itagaki

Raportat inițial ca o posibilă supernovă cu denumirea PSN J14021678+5426205, s-a dovedit mai târziu că este cu totul altceva: o novă și nu una obișnuită, ci una luminoasă roșie, o categorie foarte rară de nove care se formează în general în urma fuzionării a două stele din secvența principală.

umitru_Ciprian_Vintdevara / foto: radioromaniacultural.ro

Dumitru Ciprian Vântdevară / foto: radioromaniacultural.ro

La un an de la această descoperire, o echipă formată din oameni de știință din Rusia au finalizat de redactat o lucrare știițifică foarte interesantă, ce explică detaliat natura acestui obiect descoperit la Bârlad. Una din concluzii este că nova roșie luminoasă din galaxia Messier 101 s-a manifestat în parametri extremi: o durată de erupție maximă, o amplitudine a erupției minimă, și o luminozitate maximă posibilă pentru acest tip. Se pare ca a fost un sistem binar format din două stele gigante, angrenate pe o orbită ce a dus în final la unirea/fuzionarea lor. În urma acestui proces a rezultat o stea roșie supergigantă, ceva asemănător cu Betelgeuse din galaxia noastră.

Atât lucrarea amintită, cât și noua telegramă emisă pe 28 ianuarie 2016, confirmă încă odată că descoperirea aparține Obsevatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui, România.

Mai multe detalii vor apare în numărul 5 al revistei de astronomie „Perseus”, care va fi publicată în luna mai al anului acesta. Sursa acestor informații dar și alte detalii științifice le puteți găsiți în lucrarea originală: http://www.vgoranskij.net/lrn2015-in-m101.pdf

 

Despre Dumitru Ciprian Vîntdevară

Este muzeograf la Planetariul și Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, județul Vaslui; Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad, județul Vaslui. S-a născut la Galați, a urmat cursurile Facultății de Geografie din localitate, fiind înclinat din copilărie spre științe. Încă din primul an din viața de student, a descoperit pasiunea pentru astrologie, domeniu mult prea puțin studiat în România, fapt ce nu a fost un impediment pentru el. În urmă cu zece ani a fondat Astroclubul „Călin Popovici”, alături de alți colegi care îi împărtășeau pasiunea. Cinci ani mai târziu a devenit o parte din familia specialiștilor de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, instituție ce a sărbătorit anul trecut centenarul.

„Observatorul astronomic a fost o ambiție personală! De fapt, acesta și, bineînțeles, descoperirea sunt cele mai importante momente din viața mea. Totuși, cred că orice om de știință, indiferent de domeniu, își dorește să reușească să aibă cel puțin o descoperire”, a declarat Ciprian Vîntdevară într-un interviu în Ziarul Evenimntul.

Ma multe informații sunt disponibile pe  astrobarlad.wordpress.com / facebook.com/astrobarlad

Dumitru_Ciprian_Vintdevara_la_Observatorul-Astronomic_din_Barlad

Dumitru_Ciprian_Vintdevara_la_Observatorul-Astronomic_din_Barlad

Istoria descoperii așa cum a fost repflectată de presa din România în 2015

Specialistul a crezut initial ca este vorba despre o supernova, dar apoi si-a dat seama ca s-a inselat.

Pentru ca o astfel de descoperire sa fie confirmata si omologata este nevoie de mai mult decat simpla observare.

„Nu se considera o descoperire pana cand cineva independent de tine nu o vede. De obicei, se posteaza descoperirea pe un site al Uniunii Astronomice Internationale si cine vrea apoi poate observa obiectul si confirma sau infirma, ca cele mai multe sunt infirmate. Cele mai multe sunt defecte in imagine sau altceva. In cazul acesta a fost o alta stea intr-o alta galaxie”, a spus pentru Ziare.com Adrian Sonka, coordonatorul Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

In aceste conditii, asteptarea romanului a luat sfarsit dupa trei zile, cand un astronom din Noua Zeelanda a observat si el noua stea. Apoi, a urmat o perioada in care specialistii se intrebau de ce fel este.

„Dupa trei zile dupa ce am facut eu raportul stiintific legat de obiectul respectiv, a venit confirmarea de la un alt observator. A vazut-o Stu Parker, din Noua Zeelanda. Are observator si in SUA, si in Spania.
El a confirmat dupa trei zile si apoi o perioada de timp observatoarele mari, inclusiv cele din spatiu, s-au uitat, dar nimeni nu a putut sa spuna ce este acel obiect. Nu a stiut nimeni cam vreo luna despre ce este vorba. Au spus ca este din galaxia Messer 101, ca nu este o supernova, dar mai mult de atat timp de o luna si ceva nu s-a stiut”, a relatat Dumitru Ciprian Vintdevara.

Adrian Sonka a explicat ca s-a descoperit spectroscopic ca e vorba despre o nova rosie. „Novele sunt foarte fierbinti, dar aici avem de-a face cu o stea rece”, a punctat acesta.

Confirmarea ca ar fi vorba despre o nova rosie luminoasa a venit de la cel mai mare observator din Rusia, din Muntii Cuacaz, care a trimis raspunsul printr-o telegrama.

„Nu este nicio o nova obisnuita, nici supernova, este undeva intre. Sunt vreo cinci sau sase descoperite in lume pana acum. De aceea, descoperirea este una foarte importanta. In Romania, nu s-a mai descoperit asa ceva.

Nu s-au mai descoperit nove sau supernove. Daca dam timpul inapoi in istorie, nu am descoperit vreun roman care sa faca o asemenea descoperire. Putini au sansa si norocul sa faca o astfel de descoperire. Am avut noroc mare”, a punctat Vintdevara.

Cum va fi denumita steaua?

Muzeograful ne-a explicat ca nova rosie luminoasa o sa primeasca un nume de catalog, dar acest lucru se va intampla peste mai mult timp, chiar un an sau doi.

„In prima faza i se va pune nume de catalog, inca nu i-au pus nume ca este descoperire recenta. De regula, dupa un an-doi se denumeste. Nu va fi un nume obisnuit. Probabil o sa ia indicativul galaxiei si anul descoperirii. Probabil 2015 si o combinatie de numere”, a precizat specialistul în interviul din martie 2015.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

România are cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume, de un petawat, inaugurat la Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele.

Finanțat integral de statul român
Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde„, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu.

Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI -NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați„, a spus ministrul. El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească.

„Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat acest lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.

La eveniment au fost prezenți premierul Victor Ponta, președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, ministrul Apărării, Mircea Dușa, secretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Prisecaru.

Surse foto: adevarul.ro, gandul.info, realitatea.net, timetv.ro, dcnews.ro, agerpres.ro, stirileprotv.ro, economica.net, rfi.ro

R.B.N. Press 19 iunie 2014 : România pe harta mondială a înaltei tehnologii și a cercetării. Cele mai mari lasere prind contur la Măgurele

România va inaugura  primul laser de un petawatt (PW), cel mai puternic din Europa și al doilea din lume după cel din Statele Unite, care are 1,7 PW Un proiect cu care Romania se mandreste , pentru ca ilustreaza capacitatea noastra pentru cercetare si inovare, dar si impactul atragerii fondurilor europene. Proiectul face parte din Programul  CETAL

Audio: preluare de la Radio Romania Actualiăți 

Tot ca parte integranta proiectelor dezvoltate pe platforma de la Măgurele  se dezvoltă și Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) care este un proiect al Uniunii Europene ce are drept  scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. Proiectul va fi găzduit de România, Ungaria și Cehia. În România, proiectul va fi amplasat la Măgurele, lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) și urmează a fi construit până la sfârșitul lui 2015. Este cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.


Cunoscută pentru reactorul nuclear, Platforma de la Măgurele se pregătește pentru construcția unuia dintre cele mai puternice lasere din lume și crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România.


Proiectul “European Light Infrastructure” -ELI- este primul de asemenea proporții din Europa, iar rezultatele tehnologiei dezvoltate vor avea aplicații în medicină, electronică, produse farmaceutice sau fizică nucleară.


“Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom spijini în perioada următoare și la Măgurele cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicații vor începe foarte curând, când, probabil în luna iunie (2014), vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un PW, cel mai mare laser de mare putere din Europa, al doilea din lume după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW, și care va avea prime aplicații în zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inaugurarea oficială cu o aplicație la acest laser”, a spus ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Proiectul științific amintit de ministrul delegat Mihnea Costoiu nu are legătură cu Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de un petawat este realizat de Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) .

Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, conform informațiilor publicate pe site-ul proiectului – cetal.inflpr.ro


Pe platforma Măgurele, se vor vor face și experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de așteptat ca rezultatele să depășească legile relativității. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spațiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii științifice.
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalații cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă București se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiații. Consorțiul ELI este format din 12 țări: Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania și Ungaria, la care se adaugă Statele Unite și Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obținuți prin fonduri structurale. Construcția instalației de la Măgurele va începe în anul 2011 și va costa 280 de milioane de euro.
Specialiștii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în țara noastră. Firme precum IBM și Siemens și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.


Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România și-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment științific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria și Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei țări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmărește dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacțiunea laserelor cu materia”, a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiți nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawați (10 la puterea a 15-a wați) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu știe îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului”, a adăugat directorul IFIN. Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă București va găzdui și un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziție de reprezentanții SUA.

Rezumand, în luna iunie a.c. vom avea finalizat un laser care va fi ca marime al doilea din lume si cel mai mare din Europa, iar în anul 2015 laserul de 1000 x 1,7 PW !

Aplicațiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfășura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deșeurilor nucleare.

Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, și nu în milioane de ani, așa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele țintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X.

Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot țesutul sănătos din jurul lor.

Potențialele viitoare descoperiri au atras deja atenția unor firme de renume mondial, precum IBM și Siemens, care și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, platforma laserului de la Măgurele, în luna aprilie,  declarând că este impresionat și că Uniunea Europeană a investit mulți bani „în locul potrivit”.

Schulz a spus la finalul vizitei că, în opinia sa, platforma „este un loc unic” și s-a declarat impresionat de calitatea a ceea ce a văzut.

Shultz-Magurele„Ce am văzut aici este un exemplu minunat că investițiile naționale și cele ale Uniunii Europene duc împreună la o calitate înaltă a cercetării, cu efecte în ecomomie, investiții și dezvoltare. Ceea ce am văzut aici este, dați-mi voie să spun, neașteptat și m-a impresionat mult. (…) Cred că Uniunea Europeană a investit mulți bani în locul potrivit. (…) Pentru că vreau să fiu mereu onest, trebuie să recunosc că nu am înțeles tot”, a spus președintele PE.

Martin Schulz a adăugat că platforma de la Măgurele este un exemplu despre cum cooperarea națională și europeană, la nivel politic și administrativ, construiește cadrul necesar pentru cercetare.

 Surse de documentare – adevarul.ro, ziuaveche.ro, gandul.info, mediafax.ro
,

România va inaugura cel mai probabil în luna iunie primul laser de un petawatt (PW), cel mai puternic din Europa și al doilea din lume după cel din Statele Unite, care are 1,7 PW Un proiect cu care Romania se mandreste , pentru ca ilustreaza capacitatea noastra pentru cercetare si inovare, dar si impactul atragerii fondurilor europene. Proiectul face parte din Programul  CETAL
Audio: preluare de la Radio Romania Actualiăți 

Tot ca parte integranta proiectelor dezvoltate pe platforma de la Măgurele  se dezvoltă și Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) care este un proiect al Uniunii Europene ce are drept  scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. Proiectul va fi găzduit de România, Ungaria și Cehia. În România, proiectul va fi amplasat la Măgurele, lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) și urmează a fi construit până la sfârșitul lui 2015. Este cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.


Cunoscută pentru reactorul nuclear, Platforma de la Măgurele se pregătește pentru construcția unuia dintre cele mai puternice lasere din lume și crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România.


Proiectul “European Light Infrastructure” -ELI- este primul de asemenea proporții din Europa, iar rezultatele tehnologiei dezvoltate vor avea aplicații în medicină, electronică, produse farmaceutice sau fizică nucleară.


“Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom spijini în perioada următoare și la Măgurele cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicații vor începe foarte curând, când, probabil în luna iunie (2014), vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un PW, cel mai mare laser de mare putere din Europa, al doilea din lume după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW, și care va avea prime aplicații în zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inaugurarea oficială cu o aplicație la acest laser”, a spus ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Proiectul științific amintit de ministrul delegat Mihnea Costoiu nu are legătură cu Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de un petawat este realizat de Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) .

Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, conform informațiilor publicate pe site-ul proiectului – cetal.inflpr.ro


Pe platforma Măgurele, se vor vor face și experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de așteptat ca rezultatele să depășească legile relativității. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spațiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii științifice.
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalații cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă București se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiații. Consorțiul ELI este format din 12 țări: Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania și Ungaria, la care se adaugă Statele Unite și Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obținuți prin fonduri structurale. Construcția instalației de la Măgurele va începe în anul 2011 și va costa 280 de milioane de euro.
Specialiștii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în țara noastră. Firme precum IBM și Siemens și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.


Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România și-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment științific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria și Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei țări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmărește dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacțiunea laserelor cu materia”, a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiți nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawați (10 la puterea a 15-a wați) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu știe îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului”, a adăugat directorul IFIN. Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă București va găzdui și un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziție de reprezentanții SUA.

Rezumand, în luna iunie a.c. vom avea finalizat un laser care va fi ca marime al doilea din lume si cel mai mare din Europa, iar în anul 2015 laserul de 1000 x 1,7 PW !

Aplicațiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfășura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deșeurilor nucleare.

Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, și nu în milioane de ani, așa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele țintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X.

Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot țesutul sănătos din jurul lor.

Potențialele viitoare descoperiri au atras deja atenția unor firme de renume mondial, precum IBM și Siemens, care și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, platforma laserului de la Măgurele, în luna aprilie,  declarând că este impresionat și că Uniunea Europeană a investit mulți bani „în locul potrivit”.

Schulz a spus la finalul vizitei că, în opinia sa, platforma „este un loc unic” și s-a declarat impresionat de calitatea a ceea ce a văzut.

„Ce am văzut aici este un exemplu minunat că investițiile naționale și cele ale Uniunii Europene duc împreună la o calitate înaltă a cercetării, cu efecte în ecomomie, investiții și dezvoltare. Ceea ce am văzut aici este, dați-mi voie să spun, neașteptat și m-a impresionat mult. (…) Cred că Uniunea Europeană a investit mulți bani în locul potrivit. (…) Pentru că vreau să fiu mereu onest, trebuie să recunosc că nu am înțeles tot”, a spus președintele PE.

Martin Schulz a adăugat că platforma de la Măgurele este un exemplu despre cum cooperarea națională și europeană, la nivel politic și administrativ, construiește cadrul necesar pentru cercetare.

 Surse de documentare – adevarul.ro, ziuaveche.ro, gandul.info, mediafax.ro
,

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Spațială de la Măgurele vor produce doi nanosateliți care fac parte dintr-o constelație de 50 de nanosateliți ce urmează să fie lansați la nivel mondial, potrivit ministrului delegat pentru Cercetare Științifică, Mihnea Costoiu. 

Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică a declarat, astăzi, într-o conferință de presă, că după întâlnirile între reprezentanții NASA și cei ai Ministerului Educației, respectiv Agenția Spațială Română (ROSA), s-a stabilit colaborarea în proiecte de explorare interplanetară în domeniul nanosateliților.

„România va avea, în noua constelație de 50 de sateliți care vor fi lansați la nivel mondial, doi sateliți, alături de cei ai SUA, Japonia, Germania sau Italia. SUA vor avea în această constelație cinci sateliți”, a spus Mihnea Costoiu.

ROSA va participa, prin construirea celor doi sateliți, la prima misiune realizată cu nanosateliți, pentru monitorizarea zonei orbitale foarte joase.

Ministrul a precizat că, după întâlnirile avute cu reprezentanții NASA, aceștia au declarat sprijinirea părții române cu specialiști și know-how, dar și sprijinul în realizarea capitolului de cercetare spațială din strategia românească de cercetare.

Costoiu a mai spus că a primit confirmarea din partea administratorului NASA că va vizita România.

„Este extrem de important după această vizită faptul că administratorul NASA, generalul Charles Bolden – un om care a zburat de patru ori în spațiu – a acceptat să vină în România. Misiunea principală a domniei sale va fi aceea de a descrie oportunitățile de cercetare spațială pentru tinerii români și pentru companiile românești, precum și aceea de a stabili contactele și schimburile de specialiști între Agenția Spațială Română și institutele românești, pe de o parte, și NASA de cealaltă parte”, a adăugat Costoiu.

Ministrul a mai spus că României îi va fi repartizată „zona de elaborare a mediului de radiație care se află în jurul planetei Jupiter”.

„Practic, platforma de la Măgurele va fi în ansamblul său gazda acestor experimente, prin care vom încerca să simulăm acest mediu de radiații cu cercetare și în plan trafic, pentru efectul acestor radiații asupra sateliților”, a mai spus ministrul.

Mihnea Costoiu a explicat că platforma de fizică de la Măgurele va fi folosită în a încerca generarea unui mediu de radiații similar celui din jurul planetei Jupiter, pentru a putea testa împreună cu specialiștii de la NASA diferite echipamente în acest mediu.

Ministrul a precizat că specialiștii români vor mai fi cooptați și în alte proiecte ale NASA, în acest sens fiind date ca exemple misiunile cu nanosateliți sau cele pentru cercetarea Lunii și a planetei Marte.

Demnitarul a mai spus că în prima parte a vizitei a fost în Portland, statul Oregon, acolo unde este una dintre cele mai importante comunități de români din SUA și una dintre cele mai active, comunitate care a reușit înființarea unui centru cultural.

„De altfel, în numele guvernului am fost puși să anunțăm sprijinul pe care suntem dispuși să-l acordăm înființării acestei școli în Portland, atât cu materiale didactice cât și cu profesori, dacă este nevoie, precum și cu softuri specializate la care ministerul lucrează”, a mai arătat Costoiu.

Sursa: evz.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press