ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Statele Unite ale Americii"

Statele Unite ale Americii

,

ZIua_Independentei_SUA

Dacă războiul troian a început din cauza unei femei, conflictele europene devenind încă de atunci tributare expresiei «cherchez la femme», trebuie știut că factorul detonator al războiului revoluționar american împotriva Marii Britanii a fost un… impozit pe ceai.

Și de aici până la ieșirea totală de sub influența Coroanei nu au mai fost decât câțiva pași.

Cel mai important dintre ei rămâne, bineînțeles, semnarea Declarației de Independentă.

«Viața, libertate și căutarea fericirii» – la 4 iulie 1776, în cadrul Congresului Continental, cele 13 colonii ale Marii Britanii în America de Nord (Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia, Maryland, Delaware, Pennsylvania, New Jersey, New York, New Hampshire, Massachusets, Rhode Island și Connecticut) obțineau drepturi inalienabile.

Declarația, redactată de Thomas Jefferson, afirma, pe lângă independența statelor respective, faptul că toți oamenii sunt creați egali, fiind prima oară când într-un document de acest tip apare ideea că oamenii au drepturi prin simplul fapt că sunt oameni.

Totodată, în acest moment se naște și doctrina drepturilor omului, statuându-se ideea contractului social și dreptul oamenilor la revoluție.

De atunci, ziua de 4 iulie a rămas în istoria Statelor Unite ale Americii ca simbol al democrației și al unității în diversitate.

În fiecare an, America își sărbătorește cu fervoare dezlegarea univocă de patria-mamă prin manifestări în care sunetele, culorile și exaltarea oamenilor se îngemănează pentru a transmite sentimentul inefabil al libertății.

Salvele de tun, artificiile, clinchetul clopotelor, toasturile au rămas, încă de când au fost folosite pentru prima dată în 1777 în Philadelphia, elemente definitorii ale festivității dedicate Zilei Independenței. (Sursa: Ambasada SUA București)

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii (în engleză, conform originalului, [The] Declaration of Independence) este un document prin care cele treisprezece colonii (în engleză, [the] Thirteen Colonies) ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o.

Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului se găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C.

De-a lungul decadelor 1750 și 1760, relațiile dintre Regatul Marii Britanii și cele treisprezece din coloniile sale în America de Nord au devenit din ce în ce mai tensionate, până când, în ziua de 19 aprilie 1775, precedând cu peste un an Declarația de independență, războiul a izbucnit cu adevărat prin confruntarea militară cunoscută sub numele de Bătăliile de la Lexington și Concord (conform, Battles of Lexington and Concord).

Aceste bătalii, care au fost de fapt conflicte armate multiple la diferite scale, s-au desfășurat în aceeași zi, de 19 aprilie, în apropiere de Boston, cuprinzând o suprafață delimitată de localitățile Lexington, Concord, Lincoln, Menotomy (Arlington) și Cambridge, toate din același comitat, Middlesex County, Province of Massachusetts Bay. Aceste confruntări militare, ale căror efective participante de ambele părți au putut fi doar estimate, au produs următoarele victime exact numărate: 73 de morți, 26 de dispăruți și 174 de răniți de partea britanică, respectiv 50 de morți, 5 dispăruți și 39 de răniți de partea americană. Simultan, aceste bătălii multiple sunt considerate de către toți istoricii ca fiind începerea efectivă a Războiului Revoluționar American (1775 – 1783).

Deși inițial fusese prea puțină dorință de independență de partea americană și mult mai mult o puternică convingere că „jugul colonial” va fi „îmbunătățit,” dacă americanii vor arăta că sunt gata să lupte pe viață și pe moarte, totuși în doar câteva luni, se va manifesta o creșterea exponențială a dorinței de a scăpa pentru întotdeauna de „tutela” Marii Britanii și, în același timp, o puternică manifestare a sentimentului de patriotism național.

Cel puțin două documente pot fi menționate aici de a fi contribuit decisiv la transformarea unor colonii de agricultori, meșteșugari și comercianți, care au avut prea puține legături puternice între ele, într-o viitoare națiune, având o clară conștiință colectivă și o dorință intensă de a fi independentă.

Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de coloniști ca un act de opresiune, cunoscut sub numele de Intolerable Acts și care aproape a sugrumat auto-guvernarea coloniilor americane ale Angliei. Cel de-al doilea este minunatul pamflet a lui Thomas Paine, intitulat Common Sense, publicat în ziua de 10 ianuarie 1776, care a avut un puternic rol de galvanizare a minților, sufletelor și mândriei coloniștilor, dându-le tuturora impulsul esențial de a trece de la cântărirea pragmatică a șanselor și a avantajelor și/sau dezavantajelor la radicala atitudine exprimată hiper-sintetic de Patrick Henry, „Give me Liberty or give me Death”, „Dați-mi Libertate(a) sau dați-mi Moarte(a)”.

Prima frază a Declarației afirmă ca o chestiune de lege naturală abilitatea unui popor de a-și asuma independența politică și recunoaște că motivele unei asemenea independențe trebuie să fie rezonabile și, prin urmare, explicabile, de aceea trebuiau să fie explicate.

Următoarea secțiune, faimosul preambul, include ideile și idealurile care au stat la baza Declarației. Este deasemenea o afirmație a ceea ce este cunoscut ca „dreptul la revoluție” :

« Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire. »

Cei 56 de semnatari ai Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii

Următorii sunt cei 56 de semnatari ai Declarației de Independență, pe care toți au semnat-o în calitatea lor de delegați ai Congresului Continental din partea celor treisprezece colonii originare, care au devenit cele 13 state originare ale Statelor Unite ale Americii. Este demn de remarcat că toți erau oameni educați și avuți (printre ei se găseau 24 de juriști și avocați, 11 erau comercianți, iar 9 erau fermieri și deținători de plantații), absolut toți fiind cetățeni britanici. Când au afirmat solemn că „jurau cu viața, averea și onoarea lor”, acești oameni erau pe deplin conștienți că riscau arestarea, confiscarea totală a averii și executarea prin spânzurătoare, care era în acele timpuri pedeapsa comună pentru orice act ce era considerat trădare de către coroana britanică.

Prima semnătură, cea mai mare și cea care a devenit de-a lungul timpului cea mai cunoscută a fost a lui John Hancock, președintele Congresului Continental. Doi viitori președinți ai Statelor Unite au semnat Declarația, John Adams, al doilea președinte și Thomas Jefferson, al treilea președinte. Cel mai în vârstă semnatar a fost Benjamin Franklin, la 70 de ani, în timp ce Edward Rutledge, la 26 de ani, a fost cel mai tânăr.

  • Delaware Delaware (3 semnatari) • Thomas McKean • George Read • Caesar Rodney
  • Pennsylvania Pennsylvania (9 semnatari) • George Clymer • Benjamin Franklin • Robert Morris • John Morton • Benjamin Rush • George Ross • George Taylor • James Smith • James Wilson
  • Massachusetts Massachusetts (5 semnatari) • John Adams • Samuel Adams • John Hancock • Robert Treat Paine • Elbridge Gerry
  • New Hampshire New Hampshire (3 semnatari) • Josiah Bartlett • Matthew Thornton • William Whipple
  • Rhode Island Rhode Island (2 semnatari) • William Ellery • Stephen Hopkins
  • New York New York (4 semnatari) • William Floyd • Francis Lewis • Philip Livingston • Lewis Morris
  • Georgia Georgia (3 semnatari) • Button Gwinnett • Lyman Hall • George Walton
  • Virginia Virginia (7 semnatari) • Carter Braxton • Benjamin Harrison V • Thomas Jefferson • Richard Henry Lee • Francis Lightfoot Lee • Thomas Nelson, Jr. • George Wythe
  • Carolina de Nord Carolina de Nord (3 semnatari) • Joseph Hewes • William Hooper • John Penn
  • South Carolina Carolina de Sud (4 semnatari) • Thomas Heyward, Jr. • Thomas Lynch, Jr. • Arthur Middleton • Edward Rutledge
  • New Jersey New Jersey (5 semnatari) • Abraham Clark • John Hart • Francis Hopkinson • Richard Stockton • John Witherspoon
  • Connecticut Connecticut (4 semnatari) • Samuel Huntington • Roger Sherman • William Williams • Oliver Wolcott
  • Maryland Maryland (4 semnatari) • Charles Carroll • Samuel Chase • William Paca • Thomas Stone

Lista statelor (mai exact a numelor coloniilor britanice din America de Nord care s-au declarat independente) este cea din documentul original (de la stânga la dreapta și apoi de sus în jos), dar în prezenta listă semnatarii au fost aranjați alfabetic în cadrul fiecărui stat. (Conform ro.wikipedia.org)

,

Scrisoare deschisă adresată președintelui Barack Obama privind Republica Moldova, de către Comitetul Româno-American pentru Basarabia – SUA

Comitetul Româno-American pentru Basarabia

Onorabilului Barack Obama
Președinte al Statelor Unite
Casa Albă
1600 Pennsylvania Ave., NW
Washington, DC 20500

Stimate Domnule Președinte,

Nicholas Dima to Obama _1Ca lideri responsabili ai comunității Romano-Americane, vă scriu din nou și din nou, în speranța că în cele din urmă  Administrația Dvs. va înțelege pledoaria pe care v-o adresăm. Ne referim  la situația nefiresc de dificilă a Republicii Moldova, fostă provincie românească numită Basarabia, mai ales acum, când Ucraina ar putea exploda în orice moment.

Ucraina este cea mai mare țară din Europa de Est și este nucleul real al Europei de Est, dar aceasta rămâne un punct spinos de dispută între Rusia și Occident. Cu toate acestea, evenimentele recente arată că Ucraina este o țară cu o situație problematică și este predispusă să rămână o problemă. Soluționarea curentei crize din Ucraina revine  propriilor semeni, Rusiei pe de o parte,  Occidentului, inclusiv Statelor Unite ale Americii. Și nici una dintre soluțiile potențiale nu este ușoară.
Nicholas Dima to Obama _2Prin urmare, Ucraina ar putea reveni la status quo ante situației conflictuale, fără însă rezolvarea problemelor sale reale, care poate risca să se încheie într-un război civil de secesiune, sau mai rău, se poate accepta o împarțire inițiată de către Moscova a Est-ului și  regiunile Sudice desparțite de Kiev. Un scenariu similar a fost aplicat de Rusia în Georgia și R. Moldova. Oricare dintre aceste evoluții sunt periculoase, deoarece acestea ar putea degenera în violențe extreme rezultând eventual într-un conflict internațional.

Loiali cetățeni americani de origine română subliniem că România este actualmente un aliat de încredere al Statelor Unite, dar poporul român se așteaptă la mai multă înțelegere de la Washington. Este foarte trist pentru noi să observăm că un număr tot mai mare de români devin cinici referitor la politica SUA în Europa de Est. Și acest lucru este deosebit de evident în ceea ce privește  statutul Republicii Moldova.

Vă îndemn domnule președinte să încercați să aveți în vedere luarea în considerare a reunificarii Republicii Moldova cu  România. Aceasta este singura soluție pentru o situație nefirească creată de Stalin și Hitler.

Acesta este motivul pentru care vă scriem în această perioadă de incertitudine. Noi nu dorim ca  națiuniea noastră română să se raporteze la Statele Unite ale Americii ca la un stat ce continuă apologia pactului Molotov Ribbentrop.

Vă rugăm, încercați să înțelegeți și  să ajutați națiunea română în înfăptuirea  reunificării.  Acest lucru va ajuta Americii pe termen lung.

Asa sa ne ajute Dumnezeu.

 

Prof.Dr.Nicholas Dima

Președinte

Precedente  acțiuni ale Comitetului Româno-American

21 ianuarie 2014

Comitetul Româno-American pentru Basarabia, face apel la Președintele SUA pentru a interveni în apărarea românilor și a limbii române din Transnistria

6 decembrie 2013

Scrisoare deschisă Președintelui SUA – Barak Obama, privind situația Republicii Moldova din partea Comitetului Romano-American pentru Basarabia

noiembrie 2013

TRANSILVANIA! „INTEGRITATEA ROMÂNIEI ÎN PERICOL !”- The Romanian – American Committee for Bessarabia / Comitetul Româno-American pentru Basarabia – SCRISOARE DESCHISA PRESEDINTELUI ROMANIEI TRAIAN BASESCU, PRIMULUI MINISTRU VICTOR PONTA, LIDERILOR POLITICI ROMANI SI TUTUROR FORURILOR DE RASPUNDERE NATIONALA !

29 noiembrie 2013

în exclusivitate: COMITETUL ROMÂNO AMERICAN PENTRU BASARABIA FELICITĂ CONDUCEREA REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ATITUDINEA CLARĂ FAȚĂ DE ASOCIEREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

14 septembrie 2013

Comitetul Romano-American pentru Basarabia îl invită pe Prințul Charles al Regatului Unit al Marii Britanii sa viziteze și Basarabia

8 septembrie 2012

Comitetul Româno-American pentru Basarabia – mesaj de solidaritate cu prilejul marșului național din 16 septembrie 2012 de la CHIȘINĂU

,

„Vă spunem deschis că avem nevoie de o participare puternică a SUA în asigurarea securității în regiune. Federația Rusă își consolidează prezența militară în regiunea separatistă transnistreană, sfidând angajamentele sale internaționale. Noi cerem cu fermitate retragerea din regiune a trupelor, a arsenalului rusesc și transformarea actualului contingent de pacificatori într-o misiune civilă. Federația Rusă sprijină în mod progresiv nu doar administrația de la Tiraspol, dar și alte forțe anti-occidentale și proruse de pe teritoriul Republicii Moldova”

„Ne putem aștepta, în timpul apropiat la provocări în regiunea transnistreană și în cea găgăuză, din sudul țării noastre, la tentative de destabilizare a situații politice de la Chișinău. Toate aceste acțiuni vor urmări anumite scopuri: zădărnicirea semnării Acordului de Asociere cu UE și influențarea rezultatelor alegerilor parlamentare din țara noastră care vor avea loc peste un an. Rugăm SUA să acorde o atenție specială acestor tendințe care se pot intensifica după Olimpiada de la Soci”

„Federația Rusă sprijină în mod progresiv nu numai administrația de la Tiraspol, dar și alte forțe anti-occidentale și pro-ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Ne putem aștepta în timpul apropiat la provocări în regiunea transnistreană și în cea găgăuză, din sudul țării, la tentative de destabilizare a situației politice de la Chișinău. Toate aceste acțiuni vor urmări anumite scopuri – zădărnicirea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și influențarea alegerilor parlamentare din țara noastră, care vor avea loc peste un an.”

Președintele Nicolae Timofti la întrevederea cu Secretarul de Stat SUA John Kerry

John Kerry la Chișinău: „Sunt aici ca să vă asigur că Statele Unite vă sunt alături”

Vizita șefului diplomației americane a întărit impresia că Republica Moldova, această cvasi-anonimă cenușăreasă a Europei, pe care, în afară de cizma brutală a Kremlinului, nimeni nu o lua în seamă, a ajuns să fie curtată de marile puteri occidentale. În ultimii doi ani, Chișinăul a fost vizitat de cinci din cei zece cei mai puternici oameni ai planetei (Joe Biden, Angela Merkel, José Manuel Barroso, Catherine Ashton, John Kerry).

Înghesuiala unor oaspeți de mare forță pe plaiul mioritic nu este întâmplătoare. Se țese o intrigă mare. Există țări membre ale UE foarte respectate, unde de un deceniu, bunăoară, n-a călcat picior de înalt oficial american sau german.

Oricum ai suci-o, Republica Moldova este acum în pole-position. Nu încape vorbă. Postura de favorită a UE, dar și, după cum ne-am convins miercuri, a Statelor Unite, se datorează unui nou război rece cu miză existențială.

Mortul care trebuie ucis

Se înșală cei care consideră că lupta se dă pentru teritoriul sau avuția Ucrainei. Obiectul disputei e securitatea europeană. Uciderea, dacă vreți, a unui imperiu mort care încă nu a renăscut.

Defuncta URSS poate să învie numai înghițind Ucraina. De aceea, UE și SUA vor face tot ce le stă în puteri pentru a evita acest ospăț.

R. Moldova și Georgia, care au devenit, după cum scria recent „Le Monde”, noua linie a frontului dintre UE și Rusia, sunt astăzi pentru Occident niște premii de consolare după înfrângerea de moment în bătălia de la Kiev. Dar lupta continuă. Încă nimic nu-i pierdut.

Pe aici nu se trece

Retragerea Ucrainei face să crească semnificația strategică a aliniamentelor de la Nistru pe care a poposit miercuri secretarul de stat american. Este simptomatic faptul că fostul ofițer american, care și-a riscat viața în război, a venit la Chișinău ca să le spună de fapt rușilor nimic mai mult decât: pe aici nu se trece.

La Chișinău, Kerry i-a dat de înțeles lui Putin că, în cazul în care nu se potolește, R. Moldova va deveni, păstrând proporțiile, desigur, Vietnamul Rusiei. Numai astfel poate fi explicat dialogul public dintre președintele moldovean și secretarul de stat american în care a fost taxată fără înconjur originea și esența rusească a separatismului transnistrean.

Lecția georgiană n-a rămas neînvățată, bineînțeles în Occident. De aceea, repetarea unei invazii ruse de genul celeia din august 2008 este puțin probabilă.

Vecinătatea cu România șiprezența militară americană la Deveselu și Marea Neagră își vor spune cuvântul. Ca să nu mai vorbim de argumentul Olimpiadei de la Soci care va fi boicotată dacă Moscova va forța nota.

Semnale americane din beciurile de la Cricova

În ce privește prezența secretarului de stat american în beciurile de la Cricova, aceasta are o dublă semnificație. Mai întâi, Kerry trimite un semnal cetățeanului moldovean din spatele frontului, arătând că America savurează licoarea pe care Putin vrea s-o arunce în șanț.

Mai apoi, el dă de înțeles că muniția noastră comercială numărul unu nu va fi lăsată de izbeliște, acesteia găsindu-i-se aplicare. Nu-i exclus, chiar pe piața de peste ocean.

Acesta e un lucru vital. Vinul pentru R. Moldova este ceea ce au fost pantofii de sticlă pentru Cenușăreasă.

Zgâtia de fată din basmul lui Perrault, recuperându-și încălțămintea pierdută, a primit, precum se știe, recunoașterea meritată după o lungă perioadă de obscuritate și neglijare. Din acest punct de vedere, toastul lui John Kerry pentru reîntoarcerea R. Moldova în Europa, ca și întreaga lui vizită la Chișinău, se constituie într-un gest efectiv princiar.

Autor: Petru Bogatu

Surse: ziarulnational.md , si R.B.N.Press

,

Membrii Congresului SUA fac apel la Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din regiunea separatistă transnistreană.

Joseph R. Pitts și alți membri ai Congresului SUA au afirmat că sunt conștienți de „necesitatea de a finaliza retragerea trupelor și munițiilor aparținând Federației Ruse din regiune”, adăugând că o asemenea dispoziție ar trebui să fie în concordanță cu acordurile internaționale recunoscute și asumate la Summit-ul din 1999.

În plus, oficialii au mai afirmat că sprijină declarația adoptată de parlamentul Rep. Moldova în data de 21 iunie 2013, care prevede abținerea de la orice acțiuni unilaterale care ar periclita pacea și stabilitatea din regiune, dezvoltarea unei rezoluții pacifiste privind diferendul transnistrean prin identificare unei soluții politice care să respecte principiile și valorile democratice, dar și drepturile fundamentale ale omului în ceea ce privește cetățenii de pe ambele malurile ale Nistrului.

„Ne exprimăm sprijinul în ceea ce privește Declarația Parlamentului Rep. Moldova cu privire la situația actuală a procesului de soluționare a conflictului transnistrean, adoptată pe 21 iunie 2013, și le cerem liderilor așa-numitei regiuni transnistrene, dar și părților implicate în procesul de negocieri 5+2, să încheie negocierile cu privire la statul legal al Transnistriei și a rolului său în Rep. Moldova”.

Aceștia recomandă crearea unui statut legal special pentru regiunea transnistreană, argumentând că acest lucru „ar preveni o viitoare escaladare a conflictelor”.

Membrii Congresului SUA au mai spus că regiunea separatistă transnistreană „violează suveranitatea Rep. Moldova prin revendicarea teritoriilor care aparțin legal Rep. Moldova.

Potrivit vizunii acestora, acțiunile întreprinse în acest sens de regiunea transnistreană pun sub semnul întrebării acordul de încetare a ostilităților semnat în iulie 1992 între Rep. Moldova și Rusia.

Totodată, oficialii Statelor Unite ale Americii au notat că deși au trecut 20 de ani de la semnarea acordului privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul republicii (1994), Federația Rusă încă nu și-a îndeplinit promisiunea.

În încheiere, membri Congresului au făcut apel la Statele Unite ale Americii și la comunitatea internațională să întreprindă toate acțiunile diplomatice posibile pentru a împiedica escaladarea unui conflict în zonă și pentru a proteja aspirațiile Rep. Moldova de integrare în Uniunea Europeană.

 

TEXTUL DOCUMENTULUI ORIGINAL

IN SUPPORT OF MOLDOVAN PARLIAMENT DECLARATION ON THE CURRENT SITUATION OF THE TRANSNISTRIAN CONFLICT SETTLEMENT PROCESS
 (Extensions of Remarks - July 11, 2013)
[Extensions of Remarks]
[Page E1053]
IN SUPPORT OF MOLDOVAN PARLIAMENT DECLARATION ON THE CURRENT SITUATION
            OF THE TRANSNISTRIAN CONFLICT SETTLEMENT PROCESS

                                 ______

                          HON. JOSEPH R. PITTS

                            of pennsylvania

                    in the house of representatives

                        Thursday, July 11, 2013

  Mr. PITTS. Mr. Speaker, I rise in support of the peaceful
reintegration of the young and aspiring Republic of Moldova. I also
want to acknowledge my colleagues Reps. David Price, Rep. Eliot Engel,
Rep. William Keating, Rep. Ileana Ros-Lehtinen, Rep. Mark Meadows, Rep.
Diaz-Balart, Rep. Alcee Hastings, Rep. Patrick McHenry, who have agreed
to associate themselves with this statement.
  Most importantly, we support the recent conclusion of negotiations
between the Republic of Moldova and the European Union on Moldova's
Association Agreement, held in Luxembourg on July 25, 2013. We welcome
the progress instituted by Prime Minister Julie Leanca and the Moldovan
government in strengthening democratic institutions and the rule of
law, as well as in preparing for economic and political association
with the European Union.
  As the goals and promotion of values of the Eastern Partnership are
of utmost importance to U.S. strategic policy, we encourage Moldova to
remain united in its continued focus on the domestic reforms integral
to eventual European Union accession. We hope that the forthcoming EU
Summit in Vilnius in November will result in an opportunity to reaffirm
Moldova's EU aspirations, and call on the U.S. State Department to
assist in every aspect of this challenging transition. Doing so affirms
the United States' commitment to our allies in this region.
  While encouraged by Moldova's increasing harmonization with EU norms
and standards--as evidenced by its recent agreement on the Deep and
Comprehensive Free Trade Agreement as part of the European Union's
Association Agreement--Moldova is being forced to fight for its own
internationally recognized sovereign, independent and territorial
integrity.
  We are concerned with the unilateral set of actions undertaken by the
self-proclaimed leaders of the breakaway region of Transnistria, who
recently launched provocative actions by adopting the so-called ``legal
act on the border.'' These unilateral actions violate Moldova's
sovereignty, as the leadership of Transnistria has claimed territories
that are fully in the control of the Republic of Moldova. We are also
concerned by recent entreaties by the leadership in Transnistria--
entreaties that threaten Moldova's territorial integrity and European
Union accession prospects. These actions undermine the July 1992
ceasefire as well as the ``5+2'' conflict settlement process. We call
on the U.S. State Department to secure a fair and democratic settlement
process while maintaining Moldova's independence and sovereignty.
  Today, we stand in support of the Moldovan Parliament's Declaration
on the Current Situation of the Transnistrean Conflict Settlement
Process, adopted consensually on June 21, 2013, and urge leaders of the
self-proclaimed Transnistria, as well as all parties involved in 5+2
negotiation process, to conclude negotiations on the legal status of
the Transnistrian region and its rightful role in the Republic of
Moldova. Only a legal status agreed upon through the 5+2 framework will
prevent further escalation of conflict. At the same time, we firmly
recognize the need to finalize the withdrawal of Russian troops and
munitions from the region, according to its internationally recognized
obligations assumed at the 1999 summit of the Organization for Security
Cooperation in Europe.
  We call on the United States and the international community to take
all the diplomatic steps possible to prevent further escalation of
conflict, protect Moldova's European Union accession aspirations,
resume talks on the political status of Transnistria and ensure the
reintegration of a sovereign and independent Moldova.

                          ____________________

SURSA: Congress.gov. via InfoPrut

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press