ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "SRI"

SRI

,

Protocol SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP şi STS, funcţional de 13 ani, SEMNAT în mandatul lui Iliescu. În plin scandal legat de existenţa protocoalelor încheiate de diferite instituţii cu serviciile secrete, unele denunţate deja de SRI, ies la iveală acte care încă sunt funcţionale. Este cazul protocolului de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională, încheiat în 2004 scrie Mediafax.

„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, la iniţiativa CSAT, serviciile şi ministerele implicate fiind semnatari ai documentului. La acel moment, preşedinte al României era Ion Iliescu. Documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014.

„Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere. S-au eficientizat instrumentele de comunicare şi conlucrare directă cu ceilalţi parteneri, stabilindu-se proceduri/abordări operative în transmiterea informaţiilor de interes interinstituţional. De asemenea, conform tendinţei de descentralizare, au crescut consistenţa şi calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituţiilor – părţi semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanţei sesizărilor transmise la nivel judeţean”, se arată în raportul SRI pentru anul 2014.

În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.

„Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale”, explică SRI în raportul postat pe site.

Cooperarea s-a realizat şi prin: efectuarea, la cererea uneia dintre părţile semnatare, de verificări în bazele de date operative, inclusiv în cadrul unor relaţii de cooperare externe; accesul online la bazele de date; participare la activităţi comune desfăşurate în ţară; elaborarea, în comun, a unor evaluări/informări şi propuneri destinate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; efectuarea de investigaţii informative şi lucrări de supraveghere operativă; acordarea de asistenţă logistică, tehnică şi organizatorică pentru îndeplinirea misiunilor specifice; schimb de experienţă şi specialişti şi sprijinirea reciprocă în procesul de formare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului, se explică în raportul SRI.

Potrivit sursei citate, „principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP şi Ministerul Justiţiei”. În raport, SRI a explicat cum a funcţionat colaborarea cu fiecare dintre principalele instituţii semnatare ale protocolului.

„Parteneriatul cu Ministerul Public a funcţionat şi în 2014 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa

securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale. Cooperarea cu MAI şi-a menţinut tendinţa ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, iar în 2014 s-a constatat, spre deosebire de perioada anterioară, o creştere şi a volumului activităţilor de cooperare. Conlucrarea s-a caracterizat prin disponibilitate reciprocă în realizarea schimburilor de informaţii, înregistrându-se, totodată, progrese în ceea ce priveşte debirocratizarea şi operativitatea demersurilor. Colaborarea cu MApN, în creştere atât din punct de vedere calitativ, cât şi numeric, s-a evidenţiat prin nivelul ridicat de consistenţă şi complexitate a activităţilor desfăşurate. Pe relaţia cu SIE, schimbul de informaţii s-a dinamizat, înregistrându-se o creştere de aproximativ 32%, comparativ cu 2013. În ceea ce priveşte conlucrarea cu SPP, se constată o scădere a volumului de activităţi vizând protecţia demnitarilor, respectiv a numărului de controale antiteroriste şi intervenţii pirotehnice. Referitor la cooperarea cu Ministerul Justiţiei, se remarcă sporirea semnificativă a schimbului de mesaje. Dat fiind specificul activităţii, cooperarea cu STS s-a menţinut la un nivel relativ sc scăzut, limitându-se în mare parte la acordarea, la cerere, de asistenţă tehnică de specialitate”, se arată în raportul de activitate al SRI din anul 2014.

,

SRI a demarat procedura de retragere a celor 28 de ofițeri SRI care activau în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF, din anul 2014, arată Gândul. Ofițerii SRI de la ANAF se ocupau cu ‘creșterea gradului de expertiză analitică, consolidarea unor mecanisme și proceduri de lucru unitare și asigurarea unor standarde superioare de integritate’, conform SRI.

Serviciul secret mai arată că legea care îi permitea să aibă oameni în organigrama ANAF ar fi chiar legea de funcționare a SRI, din 1992, care stipulează în mod vag că SRI colaborează cu orice instituție din administrația publică, inclusiv cu Ministerul Finanțelor.

SRI mai invocă o hotărâre secretă a CSAT, care însă nu poate ține loc de lege. SRI ține să precizeze că ANAF a fost instituția care i-a solicitat sprijinul și oamenii.

romaniabreakingnews.ro

,

Dosar de contraspionaj. Cazul agentului secret prins de SRI care a zdruncinat securitatea NATO.

Una dintre operatiunile de contraspionaj prin care Serviciul Roman de Informatii a pus capat unei scurgeri de informatii din Ministerul Apararii Nationale si a destructurat o retea straina de spionaj l-a avut ca protagonist pe un cetatean dintr-o tara aliata NATO si membra a Uniunii Europene.

Agentul actiona pentru un serviciu secret din sfera de influenta a Rusiei si a reusit, dupa o „prietenie” de opt ani, sa il transforme in informator pe un militar roman, cu acces la informatii NATO, precizeaza EVZ citat de romaniabreakingnews.ro

Timp de alti sapte ani, militarul roman a devenit omul spionului. Scandalul care a urmat a culminat cu retragerea si expulzarea a cinci diplomati straini. In spionaj si contraspionaj nu exista prieteni, mai ales atunci cand este vorba de interesele de stat. O spun ofiteri cu experienta din cadrul Serviciului Roman de Informatii (SRI) care se confrunta, in ultimii ani, cu cele mai diversificate forme de atacuri la adresa sigurantei nationale.

romaniabreakingnews.ro

,

Serviciul Român de Informații precizează că datele și informațiile obținute cu privire la intențiile de organizare sau deturnare a acțiunilor publice de protest din centrul Capitalei au fost transmise operativ „instituțiilor legal abilitate să intervină pentru menținerea ordinii și siguranței publice”, se arată într-un comunicat al Serviciului Român de Informații transmis redacției RBN Press.

„În legătură cu afirmațiile apărute în spațiul public referitoare la informările SRI cu privire la protestele din data de 1 februarie 2017, facem următoarele precizări: Serviciul Român de Informații a acționat potrivit competențelor legale deținute, datele și informațiile obținute cu privire la intențiile de organizare sau deturnare a acțiunilor publice de protest din centrul Capitalei fiind transmise operativ instituțiilor legal abilitate să intervină pentru menținerea ordinii și siguranței publice”

Potrivit SRI, a existat „un schimb de informații operativ” cu MAI, precum și la nivelul Jandarmeriei și SPP.

„În această situație a existat un schimb de informatii operativ, potrivit procedurilor stabilite la nivelul instituțiilor, cu Ministerul Afacerilor Interne, la nivelul secretarului de stat Ștefu Viorel și Bogdan Despescu — IGPR, precum și la nivelul Jandarmeriei și SPP. Conform Legii 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în 2014 și Legii nr. 14/1992, SRI are competențe pentru obținerea de date necesare prevenirii și contracarării activităților extremiste. Pe această zonă, SRI nu a avut surprize operaționale. SRI nu are competențe în ceea ce privește manifestările grupărilor ultras, însă dacă se obțin date de interes pentru instituțiile cu atribuții pe ordine publică, acestea sunt furnizate cu celeritate, așa cum s-a întâmplat în cazul protestelor din data de 1 februarie din Capitală”, se mai arată în comunicatul SRI.

Potrivit Agerpress, peste 100.000 de persoane, conform unor surse din Jandarmerie, au protestat miercuri seară în Piața Victoriei din Capitală față de deciziile Guvernului în domeniul Justiției. Câțiva protestatari din Piața Victoriei au aruncat petarde către jandarmi. Jandarmeria a cerut manifestanților să se distanțeze de grupurile de persoane care folosesc materiale pirotehnice. Pompierii au intervenit să stingă un incendiu izbucnit la un panou publicitar. Patru persoane rănite au fost duse la spital. Jandarmii au confiscat sticle incendiare, petarde și torțe. Aproximativ 20 de persoane au fost reținute.

Mai multe sticle incendiare, petarde și torțe erau pregătite să fie folosite împotriva jandarmilor la protestul din Piața Victoriei din Capitală și au fost confiscate, a anunțat, pentru AGERPRES, Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei.

Timp de o oră, mai mulți protestatari, au aruncat cu petarde, fumigene, sticle și pietre înspre forțele de ordine. Jandarmii au replicat cu gaze lacrimogene. În final, grupul a fost dispersat.

În urma acestei acțiuni, jandarmii au ocupat Piața Victoriei iar protestul s-a încheiat.

,

Pentru prima dată în România, instituțiile din domeniul securității naționale lansează un concurs național de inovare având ca obiectiv o mai bună pregătire a securității naționale pentru provocările viitoare prin atragerea resurselor de inovare românești: PatriotFest. La acest concurs, inovatorii români, din țară și din străinătate, sunt invitați să-și prezinte inovațiile sub formă de prototipuri funcționale în următoarele 3 domenii: Securitatea informației, Inteligență artificială și Interfața om-mașină.

patriotfest2017

Conform viziunii organizatorilor,  cea mai importantă resursă a unei țări este resursa umană. Iar resursa umană necesită securitate. Totodată competitivitatea securității naționale este direct proporțională cu capacitatea de inovare a resursei umane. Concursul național PatriotFest este organizat de MApN, MAI, SRI, STS, SPP în parteneriat cu asociația New Strategy Center. Juriul va fi compus dintr-un președinte de onoare și 3 președinți de comisii, câte unul pentru fiecare tematică.
Președintele de onoare al juriului PatriotFest este cosmonautul Dumitru Prunariu.

Video: PatriotFest

PatriotFest își propune un dublu scop: atât mai buna pregătire a securității naționale pentru provocările viitoare, cât și oferirea pentru inovatori a unei șanse în România și pentru România. Printre alte obiective strategice Patriot Fest mai urmărește și „Creșterea gradului de transfer a inovării din domeniile privat și academic către securitatea națională”; „Creșterea gradului de adaptare a inovării private și academice la cerințele securității naționale”; „Încurajarea proiectelor de inovare privată și academică prin valorificarea rezultatelor în România”; „Încurajarea talentului inovator prin oferirea de oportunități în România.”

Concursul național PatriotFest este organizat de MApN, MAI, SRI, STS, SPP în parteneriat cu asociația New Strategy Center. Inovatorii români, din țară și din străinătate, sunt invitați să-și prezinte inovațiile sub formă de prototipuri funcționale în următoarele 3 domenii, grupate ca tematici: Securitatea informației, Inteligență artificială, Interfața om-mașină.

De ce este important pentru România PatriotFest? 

„Pentru că ne dorim ca România să fie pregătită pentru provocările viitoare și de aceea misiunea PatriotFest este de a identifica oameni creativi și soluții inovatoare. Este vital ca domeniul securității naționale să urmărească atent evoluțiile tehnologice, să identifice riscurile și amenințările, dar în același timp să fie preocupat de inovare.”Patriot Fest

Conform regulamentului anunțat de organizatori, pot participa la concurs orice cetățean român, tineri sau vârstnici, care deopotrivă iubiesc România, nu pot însă participa la concurs angajații MApN, MAI, SRI, STS, SPP și nici angajații / membrii NSC.

Membrii juriului care vor fi selectați la finalul etapei de depunere a prototipurilor vor depune o declarație pe proprie răspundere conform căreia printre concurenții înscriși nu se află rude până la gradul III, în caz contrar urmând a se recuza. Prototipurile trebuie să fie originale, concurenții având obligația de a preciza acest fapt în formularul de înscriere, având toată responsabilitatea juridică în cazul încălcării dreptului de proprietate intelectuală.

Costurile privind fondul de premiere, promovarea și organizarea PatriotFest vor fi suportate prin sponsorizări private. Există mai mulți parteneri media care au decis să susțină gratuit concursul PatriotFest.

Autorii prototipurilor, inclusiv câștigătorii, își vor păstra dreptul de proprietate intelectuală asupra creaților proprii?
Desigur, toți participanții își vor păstra dreptul de proprietate intelectuală asupra prototipurilor prezentate. Organizatorii PatriotFest vor putea folosi numele concurenților, denumirea și imaginea prototipurilor doar în scopuri publicitare pentru a crește astfel notorietatea concursului și pentru a promova persoanele și prototipurile care au atras în mod deosebit atenția organizatorilor.

Instituțiile din domeniul securității naționale vor analiza posibilitatea de a integra intern prototipurile, în funcție de nevoile manifestate și de eficiența prototipului. În acest fel, câștigătorul va beneficia de drepturile de proprietate intelectuală și va putea contribui la întărirea securității României.

Datele importante ale desfășurării PatriotFest 2017 sunt 1 Decembrie 2016 – Începerea perioadei de înscriere; 15 Februarie 2017 -Termenul limită de înscriere; 1-3 Martie 2017 – Evaluarea prototipurilor demonstrate; 6 Aprilie 2017 – Gala PatriotFest. Festivitatea de premiere a câștigătorilor.

Publicat de Gabriel Negruromaniabreakingnews.ro

,

SRI_femei

Câteva lucruri neștiute despre celebrele interceptări, pre și post decizia CCR privind neconstituționalitatea celor făcute de SRI:

  • Divizia din cadrul SRI care deține sistemul unic de interceptări se numește Centrul Tehnic de Securitate și functionează împreuna cu Institutul pentru Tehnologii Avansate, unde se face și cercetare și inventică, și unde se fac inclusiv roboței anti-tero care să detecteze și detoneze bombe.
  • Sistemul a fost achiziționat în 1998 de la una din cele mai mari firme din lume care face așa ceva. Ulterior, softul folosit pentru interceptări a fost facut de angajații de la Institutul de Tehnologii Avansate și s-a ajuns ca 80% din sistemul de interceptări să fie made in Romania.
  • CTS a început să funcționeze în 2000 și sistemul a fost updatat în permanență la tehnologiile nou apărute
  • Serverele de la CTS sunt conectate la cele ale operatorilor de telefonie și informația brută ajunge în sistemul unic de interceptări unde este decriptat și analizat.
  • Sistemul seamănă cu cele din filmele cu FBI, cu parole și nivele de securitate și nu poate funcționa decât dacă există mandat de la judecător pentru interceptare
  • Interceptările care nu sunt arhivate pentru a fi folosite într-un dosar penal sunt distruse automat de sistem după 14 zile.
  • Sistemul este prevăzut cu semnătură electronică și înregistrează automat orice accesare astfel încît se poate vedea cine a accesat o anumită interceptare și de cîte ori, de cîte ori a fost interceptată o persoană, unde a ajuns interceptarea respectivă și ce s-a întâmplat cu ea.
  • După decizia CCR, a existat un interval de 7 ore în care nu s-au ascultat telefoane pe teritoriul României, cu excepția celor interceptate pe mandat de siguranță națională. A fost ziua de 15 martie, când SRI a oprit sistemul până când au venit cei de la DNA, DIICOT, DOS și DIPI pentru a se conecta la sistemul unic
  • Instituțiile care sunt conectate la sistemul unic de interceptări ale SRI sunt: DNA, DIICOT, SIE, MAPN, MAI prin DOS și DIPI. Doar ofițerii judiciari ai DIICOT sunt găzduiți la CTS, unde au primit o cameră și sunt instruiți de ofițerii SRI. Celelalte instituții se conectează online, de la sediile lor.
  • După decizia CCR, SRI nu mai poate ști care sunt țintele de interceptare ale celorlalte instituții. Nici acestea nu au acces la activitatea online a celorlalte. Fiecare are propria consolă prin care se conectează la sistem și lucrează independent de ceilalți.
  • Niciun operator care ascultă o interceptare nu poate să intervină în sistem asupra ei, să o decupeze sau să facă o compilație.
  • Traseul birocratic al obținerii unui mandat de siguranță națională este complicat și de durată: de la ofițerul de caz se duce propunerea la șeful de unitate, acesta decide dacă merită cerut mandat, de aici se ajunge la directorii SRI, aceștia au decizia finală, iar de la ei cererea merge la Procurorul General, care o poate refuza sau o poate trimite la ICCJ. Anul trecut au fost respinse peste 1000 de cereri de mandat de siguranță națională înainte ca acestea să ajungă la judecător
  • Peste 70% din interceptările de siguranță națională vizează cetățeni străini
  • SRI poate asigura traduceri în peste 40 de limbi și dialecte, în special din țările care furnizează terorism.
  • Peste 60% din angajații de la interceptări sunt femei. SRI le preferă pe acestea pentru că au mai multă răbdare să asculte, au capacitate de sinteză și sesizează mai bine informațiile relevante dintr-o interceptare.
,

Laszlo_Toke_Ungaria_si_Decembrie_1989_(1)

Recentele pasiuni și poziții publice stârnite de faptul că lui László Tőkés i-a fost retras Ordinul „Steaua României”, ca urmare a pozițiilor și declarațiilor sale constant anti-românești, ne-a readus în memorie biografia celui care avea să-și lege numele de izbucnirea revoltei populare de la Timișoara din 16 decembrie 1989, preludiu al derulării unui complex proces istoric ce avea să atingă apogeul prin înlăturarea regimului Ceaușescu pe 22 decembrie 1989.

László Tőkés pretextul pentru răbufnirea unor nemul­țu­miri latente ale cetățenilor Timișoarei

În contextul evenimentelor care se derulau în spațiul Europei Centrale și Est, respectiv prăbușirea glacisului strategic al URSS, cei peste 315.000 de locuitori ai Ti­mișoarei erau în așteptarea producerii a ceva, a unei scântei, în contextul în care apăruseră în oraș ceva semne prevestitoare. Într-un astfel de context, „Cazul László Tőkés” avea să devină pretextul pentru răbufnirea unor nemul­țu­miri latente ale cetățenilor Timișoarei, pentru manifestarea dorinței de schimbare a vieții de zi cu zi și, de ce nu, chiar a regimului social-economic și politic. Referindu-se la „Cazul László Tőkés”, colonelul (r) Filip Teo­dorescu, fost adjunct al șefului Direcției a III-a Contraspionaj (UM 0625) din cadrul Departamentului Securității Statului (DSS), va menționa că, totuși,

Filip Teodorescu

Filip Teodorescu

„Securitatea română nu numai că nu a fost inspi­ra­toarea măsurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuința parohială intentat de superiorul lui László Tőkés pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportună o asemenea măsură”, însă având în vedere faptul că „hotărârile cuplului prezidențial erau inatacabile în concepția cvasitotalității colaboratorilor săi s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate măsuri”.

László Tőkés (n. 01.04.1952 în Cluj-Napoca) provine dintr-o familie de vechi preoți reformați și va absolvi Institutul Teologic Protestant de grad universitar din Cluj-Napoca. Își va începe activitatea profesională în calitate de capelan la biserica reformată din Brașov, în 1975, după care a plecat la Dej în 1977. În 1984 a fost îndepărtat din calitatea de preot pe cale disciplinară.

laszlo-tokes„În 1983 – 1984 am luat parte la editarea unei reviste samizdat, cred că prima revistă samizdat din România, numită Ellenpontok (Contrapunct). Eu am scris materialul privind viața bisericească, situația bisericii reformate din România. Pe de altă parte am redactat niște memorii în secret către biserica reformată din Ungaria și către centrul religios din Geneva unde se află sediul alianței mondiale reformate. Articolele din revistă nu erau semnate, dar Securitatea a aflat cine le-a scris”, va mărturisi László Tőkés.

După lungi și interminabile procese cu autoritățile ecleziastice din cadrul Bisericii Reformate, László Tőkés va deveni preot secundar, în 1986, în cadrul episcopiei Oradea, care i-a oferit un loc de muncă în Timișoara. Parohul principal Leo Peuker va muri în 1987 și László Tőkés va rămâne singur în relația cu comunitatea.

Gazda Árpád

Gazda Árpád

„Cât era Leo Peuker preot, veneau la slujbă 40 – 50 de oameni. După ce Tőkés a preluat această sarcină, din săptămână în săptămână venea tot mai multă lume. Sala devenise arhiplină, în 1989 cred că veneau la fiecare slujbă în jur de 600 de oameni. Predicile sale erau un mod de împotrivire la regim. De pildă, cuvântul «libertate» era folosit foarte des. Nu spunea ceva direct, dar alegea din Biblie citate cu tâlc. Prima noastră înfruntare cu Securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformației, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. (…) Numele lui László Tőkés a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă”, mărturisea Árpád Gazda, redactor-șef al cotidianului maghiar Kronika.

Pe 21 februarie 1989, László Tőkés va trimite o scrisoare Uniunii Mondiale Refor­mate în care își va exprima acordul față de politica acestei organizații care apăra existența Bisericii Reformate în România socialistă și critica, totodată, planul de sistematizare a satelor. Trebuie menționat faptul că la cea de-a IV-a Conferință a președinților Consiliilor Populare din 3 – 4 martie 1988, Nicolae Ceaușescu a anunțat că trebuie să se reducă radical numărul de sate, de la circa 13.000 în acele momente, la 5.000, cel mult 6.000. Reacția comunității internaționale a fost extrem de vehementă, astfel încât 231 comune din Belgia, 95 din Franța și 42 din Elveția au adoptat sate românești. Alteța sa Regală Prințul de Wales a condamnat într-un discurs din 27 aprilie 1989, reprodus în The Times-ul din 28 aprilie, campania de sistematizare a satelor.

Războiul lui László Tőkés cu liderii Bisericii Reformate din România

În data de 3 martie 1989, László Tőkés va primi o primă informație referi­toa­re la faptul că episcopul László Papp intenționează să-l mute din Timișoara. În perioada martie – mai 1989 se vor desfășura mai multe runde din războiul lui László Tőkés cu liderii Bisericii Reformate din România care încercau să-l schimbe din funcția de preot. Pe 17 mai 1989, o nouă delegație de preoți conduși de protopopul József Kovács sosește la Timișoara pentru a prelua parohia de la László Tőkés și a-i înmâna decizia de numire în Mineu, județul Sălaj, cu începere de la 1 mai 1989. László Tőkés va refuza efectuarea unui control financiar la parohia sa, iar pe 28 mai 1989, Radio Kossuth din Budapesta dă citire scrisorii lui László Tőkés către episcopul László Papp căruia i se cere sprijinul pentru studenții excluși din Teatrul Studențesc Thalia. Episcopul László Papp refuză să se implice, iar László Tőkés îi va cere demisia, pe 21 iunie 1989, printr-o „scrisoare deschisă”.

Începând din mai 1989, László Tőkés va deveni un invitat frecvent al celor de la Radio Budapesta, iar pe 24 iulie 1989 va apărea în cadrul emisiunii Panorama a televiziunii maghiare și va vorbi despre dărâmarea zidurilor comunismului. Contul bancar al Bisericii Reformate din Timișoara este blocat pe 23 iunie 1989 astfel încât parohia va ajunge în imposibilitatea de a plăti impozitul și a continua, în cadrul legal, lucrările de renovare a clădirii bisericii.

Video: Panoráma-interjú Tőkés Lászlóval, 1989

Gazda Árpád

Gazda Árpád

După ce a refuzat să se mute la Mineu, Tőkés n-a mai primit salariu, dar el totuși ținea slujba. Comunitatea îl ajuta. De nenumărate ori a fost vizitat de autorități. El, în fiecare săptămână după slujbă ținea o informare în care spunea cine a murit, cine a fost botezat, și, în afară de aceste știri normale el mai spunea că a fost vizitat în data cutare de inspectorul cultelor Țeperdel, în data cutare a fost invitat la Securitate de maiorul cutare… Puterea lui era tocmai faptul că n-a făcut taină din toate cele ce i se întâmplau”, rememorează Árpád Gazda.

Pe 26 iulie 1989 va fi deconectat telefonul din locuința lui László Tőkés, însă el va suna numai în cazul unor apeluri anonime de amenințare sau în cazurile în care ofițerii DSS se aflau la celălalt capăt al firului. În cursul zilei de 14 august 1989, episcopii reformați din România, László Papp (Oradea) și Gyula Nagy (Cluj-Na­poca), vor trimite o scrisoare tuturor preoților reformați din România, prin care îi anun­țau că László Tőkés este exclus atât din rândul preoților, cât și din Biserica Reformată.

Slujba din biserică de pe 20 august 1989 va fi ținută, totuși, de László Tőkés și nu de către noul preot venit de la Reșița, Botond Makay. Cu sprijinul presbiteriului, László Tőkés este proclamat preot cu statut definitiv în Timișoara. DSS-ul intră în alertă având în vedere evoluția evenimentelor și în condițiile în care, din august 1989, emisiunea „Vasárnapi Ujság” („Jurnal de Duminică”) a postului Radio Kossuth din Budapesta va înce­pe să prezinte săptămânal evoluția evenimentelor din jurul Bisericii Reformate din Timișoara. Referindu-se la motivațiile înfruntării regimului comunist, László Tőkés va declara:

„Mi-am asumat responsabilitatea și pericolul să lupt pentru drepturile bise­­ricii, ale minorității maghiare. N-am avut în vedre să joc un rol pe plan național. Așa trebuie înțeleasă chestia. Eu nu mi-am putut închipui ca un preot simplu reformat să lupt pentru cauza eliberării țării de sub asuprirea dictaturii comuniste”.

În revolta sa împotriva regimului comunist, László Tőkés va fi sprijinit de către Bela Sepssy și Ildiko Sepssy.

„L-am cunoscut pe László Tőkés la înmormântarea lui Leo Peuker. Înainte de asta nu prea frecventam biserica, deoarece nu-mi plăcea de preotul Peuker, care slujea interesele comuniste. Predica lui Tőkés m-a cucerit, am devenit apoi devotat bisericii, participam la orice acțiune a parohiei, chiar la ședințele presbiteriului unde doar soția era membră (n-aveam drept de vot dar îmi spuneam părerile). Acasă și la serviciu aveam laborator fotografic. Acolo am făcut microfilmele cu texte scrise de László Tőkés, care apoi ajungeau la Budapesta, unde erau prezentate la radio și TV”, mărturisea Bela Sepssy.

Cei doi soți Sepssy vor fi alături de László Tőkés, pe tot parcursul anului 1989, suportând perchezițiile și interogatoriile ofițerilor DSS privind relația cu preotul considerat a fi o problemă de securitate pentru regimul comunist.

„Când Tőkés avea ceva de transmis în străinătate, apela la soțul meu să facă microfilme. În 1990 am aflat că însăși fiica mea ducea microfilmele la Arad, la bunica fostei soacre, de unde altcineva (nu știu cine) aranja să ajungă mai departe”, declară Ildiko Sepssy.

Laszlo_Toke_Ungaria_si_Decembrie_1989_romaniabreakingnews.ro

László Tőkés mai mult împotriva României decât a lui Ceaușescu

În martie 1989 vor sosi la Timișoara doi reporteri canadieni, Michel Claire și Jean Le Roy, împreună cu prieteni de-ai lor din Ungaria, la recomandarea fratelui lui László Tőkés din Canada, Istvan Tőkés. În interviul acordat celor doi reporteri canadieni, László Tőkés va vorbi despre planul sistematizării satelor și va afirma că „trebuie zdrobit zidul tăcerii, cineva trebuie să înceapă”. Ofițerii DSS-ului au interceptat echipa celor doi reporteri canadieni, însă interviul filmat cu László Tőkés ajunsese în Ungaria. Reporterii au fost expulzați iar postul de televiziune canadian s-a temut să difuzeze materialul video. Prin intermediul lui Istvan Tőkés, caseta video va ajunge la Chrudinak Lajos, realizatorul programului Panorama al TV Budapesta, care o va difuza pe 24 iulie 1989.

Un apropiat al lui László Tőkés, tehnicianul dentar Iosif Kabai, membru al presbiteriului Parohiei Reformate Timișoara și, totodată, locatar al casei în care se afla biserica, consideră că era o situație ciudată să privești interviul lui László Tőkés la TV Budapesta în condițiile în care locuința era supravegheată permanent de către ofițerii DSS-ului „care se chinuiau să afle cum izbutește Tőkés să dea interviuri mass-mediei maghiare”.

Intervievat de către revoluționarul Marius Mioc în 17 și 20 sep­tembrie 2001, Iosif Kabai va declara:

Marius_Mioc

Marius Mioc

„După revoluție am aflat că videocamera cu care a fost filmat (László Tőkés – n. n.) stătea permanent în clădire, reporterii ve­neau fără aparatură, astfel încât securiștii să nu-și dea seama ce scop au. Ca să poată intra în clădire, uneori vizitatorii lui László spuneau că merg la mine. Atunci erau lăsați să intre, cei care păzeau clădirea aveau încredere în mine. Să adăugăm la cele spuse de martor faptul că, chiar intrarea în locuința lui Tőkés era supravegheată, exista o ușă care dădea spre subsol și care n-a fost niciodată supravegheată. De asemeni, vizitatorii mai pu­teau intra duminica, împreună cu mulțimea care venea la biserică pentru slujbă”. Referindu-se la acest aspect al „cazului László Tőkés”, Imre Borbely mărturisea: „Am reușit să facem asta (transmiterea de informații de la și către László Tőkés – n. n.) chiar și atunci când a fost păzit de milițieni în uniformă în fața casei, întrucât nora mea a reușit de fiecare dată după slujbe să intre la el în casă, a primit de acolo videocasetele, audi-casetele sau scrisorile pe care mi le-a adus mie. Eu am avut mulți prieteni RDG-iști cu care am cutreierat munții, și prin ei am reușit de cele mai multe ori să trimit informațiile până în Budapesta, întrucât ei nu au fost în vizorul vameșilor și securității de la graniță”.

Maiorul (r) Radu Tinu, fost locțiitor al șefului Securității Timiș în decembrie 1989, va scrie, cu referire la acțiunile lui László Tőkés:

Radu Tinu

Radu Tinu

„Fără a greși am spus-o în 8 martie 1990 și pot afirma și azi că László Tőkés nu a fost împotriva lui Ceaușescu ci împotriva României. Cultivat și inteligent, ambițios, extremist, T. L. a confirmat prin atitudinea sa postdecembristă că măsurile informativ-operative luate împotriva sa au fost îndreptățite, legale. Cazul său, tipic de trădare, a fost, zic eu, lucrat cu profe­sio­nalism. Nefinalizarea lui prin arestare în momentul în care aveam dovezile trădării – chitanța olografă pentru 20.000 lei (atenție! în ’89 octombrie) și două pagini cu informații, toate găsite la ieșirea din țară la doi cetățeni maghiari, cadre ale serviciilor de specialitate din țara vecină, s-a datorat lui N. Ceaușescu care nu a aprobat măsura propusă de noi, având în vedere situația politică, internațională din momentul respectiv”.

Iosif Kabai, colaboratorul lui László Tőkés, susține că un preot din Ungaria a venit la Timișoara, auzind de necazurile lui László Tőkés, și i-a adus 20.000 de lei cerându-i o confirmare scrisă pentru primirea banilor.

Iosif Kabai

Iosif Kabai

„La scurt timp – declară Iosif Kabai – a venit un polițist (pe 20 noiembrie 1989 – n. n.) cu biletul iscălit de Tőkés spunând că l-au găsit în buzunarul unui cetățean străin care se întorcea acasă și dacă recunoaște semnătura, să aleagă: fie era vorba de banii bisericii pe care și i-a însușit, pedeapsă pentru delapidare; fie a primit banii pentru mesajele trimise în străinătate, pedeapsă pentru spionaj. Eu am vorbit despre acest subiect cu un procuror, care m-a sfătuit ca Tőkés să nu recunoască nimic”.

Pe 11 septembrie 1989, emisiunea Panorama a TV Budapesta va relata pe larg despre „Cazul László Tőkés”. Dispariția de la domiciliu, pe 12 septembrie 1989, a ingi­ne­rului constructor Ernő Újvárossy, un apropiat al lui László Tőkés și șeful lucrărilor de re­no­vare a bisericii, va amplifica atmosfera de teamă, neputință și revoltă surdă împo­triva regimului comunist. Cadavrul lui Ernő Újvárossy va fi găsit peste două zile în Pădurea Verde și pe el se înregistrau urme de violență. După o investigație jurnalistică privind moartea lui Ernő Újvárossy, publicistul Marius Mioc va considera că László Tőkés a folosit moartea acestuia „pentru a crea în sânul comunității maghiare reformate din Timișoara o anumită stare de spirit care a ajutat la deznodământul din decembrie 1989”.

LazloTokes_interviu_PanoramaTV_1989

LazloTokes_interviu_PanoramaTV_1989

„Cazul Ernő Újvárossy” va fi folosit din plin de către autoritățile Republicii Ungare pentru a pune în dificultate pe plan internațional regimul lui Nicolae Ceaușescu. Mátyás Szűrös, președintele Parlamentului de la Budapesta, aflat în vizită oficială în SUA, îi va informa, pe 12 septembrie 1989, pe reprezentanții SUA despre moartea lui Ernő Újvárossy. Árpád Gazda, redactorul-șef de la Kronika, a confirmat faptul că Mátyás Szűrös a vorbit în SUA despre „Cazul Ernő Újvárossy” și László Tőkés, în pofida faptului că nu există nicio relatare în mass-media acelor timpuri din Ungaria și SUA. Informația lui Árpád Gazda provenea de la cetățeanul maghiar care i-a furnizat informațiile despre „Cazul Ernő Újvárossy” lui Mátyás Szűrös. În predica pe care o va rosti la funeraliile lui Ernő Újvárossy, László Tőkés va declara: „Asasinii lui Ernő Újvárossy se ascund printre noi, în mulțime”.

Începând din vara anului 1989, Ungaria începea să aibă și o agendă proprie în cadrul Tratatului de la Varșovia folosindu-se de problematica drepturilor omului și cele ale minorităților, miza fiind impunerea intereselor personale și o autoritate privilegiată asupra spațiului românesc.

Guvernul de la Budapesta insista pentru „coordonarea activității” unui nou Comitet Special al Pactului de la Varșovia pentru Drepturile Omului și Problemele Umanitare. În condițiile unei relații speciale între Moscova și Budapesta, amplificată de personalitatea lui János Kádár, oficialii de la Budapesta recomandau înfiin­țarea acestor noi organisme și implementarea anumitor „obligații comune” refe­ri­toare la drepturile minorităților, la reuniunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia din iulie 1989, cu speranța unui eșec care putea să fie pus pe seama poziției intransigente a României cu privire la drepturile umane și la cele ale minorităților, și de a se asigura, astfel, că publicul internațional era informat pe canalele corespun­zătoare. Un aspect relevant pentru aceste relații „speciale” sovieto-maghiare este oferit de ceremonia din 7 noiembrie 1987 când s-au aniversat 70 de ani de la izbucnirea și desfășurarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917 din Rusia. La Budapesta au fost organizate ceremonii de depuneri de coroane de flori la statuia lui V. I. Lenin, din Dumbrava Orașului (Varosliget), la Monumentul Ostașului Sovietic, de pe dealul Gellert, urmate de o seară festivă la Opera Națională a Ungariei. Numeroși lideri din conducerea de partid și de stat a Ungariei au participat la recepția oferită de Ambasada URSS la Budapesta.

DSS-ul se afla în alertă totală având în vedere jocul politico-diplomatic al Ungariei, care își afișa, din nou, intențiile revizioniste, în contextul schimbărilor din spațiul Europei Răsăritene din vara – toamna anului 1989.

Numărul celor care căutau azil politic în Ungaria a sporit de la 6.500 în 1987 la 15.000 în 1988, în timp ce în 1985 fuseseră 1.700 de persoane și 3.300 în 1986. În 1988 au primit permis de ședere temporară în Ungaria un număr de 13.400 cetățeni români, dintre care doar 8% erau români, restul fiind maghiari din Transilvania.

În august 1989 se refugiaseră în Ungaria un număr de 25.000 de oameni, dintre care 25% erau români, iar în Iugoslavia se refugiaseră un număr de 5.000 de oameni în perioada ianuarie – mai 1989. În urma semnării de către Ungaria a Convenției Națiunilor Unite cu privire la refugiați, în martie 1989, doar 29 de azilanți au fost trimiși înapoi, în iulie 1989, în raport cu cei 1.650 de refugiați trimiși înapoi în 1988. În noiembrie 1989 se aflau în Ungaria, conform datelor oficiale, un număr de 24.000 de cetățeni români, dintre care o șesime erau etnici români.

 Vasile Malureanu

Vasile Malureanu

„Compe­ten­țele informative ale Direcției I în problematica acțiunilor de factură re­vi­zionistă au per­mis să se sesizeze reconfigurarea unor riscuri de acest gen din direcția Ungaria, cercurile revizionist-iredentiste din această țară încercând să introducă problema Transilvaniei în ecuația schimbărilor politice inevitabile din România. La nivelul Direcției I funcționa, din anul 1986, Comandamentul unic de luptă contra revi­zio­nis­mului și extremismului iredentist maghiar și erau monitorizate cazurile im­por­tante din această problematică (László Tökés, Sütő András, Szőcs Géza, Domokos Géza ș. a.). Informațiile obținute la sfârșitul anilor ’80 relevau că una dintre mo­da­litățile de acțiune ale revizionismului ungar o reprezenta folosirea fugarilor ro­mâni staționați în Ungaria în acțiuni vizând subminarea și răsturnarea re­gi­mu­lui Ceaușescu. La Direcția I erau gestionate și informațiile privind faptele infrac­țio­nale la regimul frontierei de stat cu relevanță pentru securitatea națională, ceea ce a permis să se sesizeze că, începând din vara anului 1989, autoritățile ungare au început să returneze sistematic cetățeni români trecuți ilegal în această țară”, mărturisește generalul de brigadă (r) Vasile Mălureanu din SRI.

În august 1988, televiziunea maghiară îi va avea ca invitați pe adjunctul ministrului de Externe al URSS, Vladimir Petrovski, și pe istoricul Roy Medvedev pentru o discuție privind necesitatea autonomiei teritoriale a etnicilor maghiari din Transilvania. Înaltul diplomat sovietic a declarat că există o asemănare între „tensiunile româno-ungare și situația naționalităților din Transilvania cu problema din Nagorno-Karabah”, în timp ce Roy Medvedev a criticat regimul Ceaușescu pentru „represiuni la adresa mino­rității maghiare” și a cerut reinstituirea „regiunii autonome Transilvania”. Încu­rajați de aceste afirmații, liderii politici de la Budapesta au trecut la o reiterare perma­nentă a cererii de autonomie pentru Transilvania.

Mátyás Szürös_Mihail Gorbaciov_1989

Mátyás Szürös_Mihail Gorbaciov_1989

În iulie 1989, Mátyás Szürös, secretar al CC al PMSU cu probleme internaționale și, mai apoi, președinte al Parla­mentului Ungariei din a doua parte a anului 1989, va declara unui jurnalist de la Radio Europa Liberă„cea mai bună soluție pentru problemă (a Transilvanie – n. n.) ar fi fost să se acorde Transilvaniei «autonomie» după cel de-al Doilea Război Mon­dial”.

Omul politic și de stat maghiar va declara în mod foarte clar:

„Trebuie să facem totul pentru a proteja drepturile egale ale minorității naționale maghiare din Transil­vania…În Ungaria nu există, de fapt, tendințe iredentiste sau revizio­niste adevă­rate. Este posibil ca naționalismul să fie prezent în mintea unor indivizi sau în cadrul unor grupuri restrânse. Nu aceasta este problema. Problema apare atunci când naționalismul este ridicat la rangul de politică oficială. Și asta s-a întâmplat în România. Politicile românești nu sunt doar antimaghiare, ci și direcționate împo­triva Uniunii Sovietice și împotriva slavilor de sud”.

(Va urma)

Publicat de autor: Constantin CORNEANUromaniabreakingnews.ro  /  AESGS

,

SRI nu poate oferi informații, în acest moment, referitoare la faptul că teroriștii care au comis atentate în Europa au utilizat cartele preplătite românești, dar precizează că deține informații că sunt folosite cartele nenominale ale operatorilor români de telefonie mobilă în zone de conflict, inclusiv în Siria și Irak.

sri

Într-un răspuns la o solicitare a AGERPRES, SRI a precizat, luni, că identitatea persoanelor care utilizează aceste cartele nu a putut fi stabilită.

„Potrivit informațiilor pe care le deținem, inclusiv din cooperare cu alte structuri din SNPCT și parteneri externi, cartele nenominale ale operatorilor români de telefonie mobilă sunt folosite în areale de conflict, inclusiv Siria și Irak. Întrucât identitatea persoanelor care le utilizează nu poate fi stabilită, există posibilitatea ca aceste cartele să fie utilizate de cetățeni români rezidenți în Siria (sau alte zone de conflict), dar și de persoane având conexiune cu entități teroriste”, se arată în răspunsul SRI.

Premierul Dacian Cioloș a subliniat, duminică, necesitatea unui control mai bun al vânzării cartelelor prepay, adăugând că în perioada următoare ministrul Justiției și cel al Internelor vor aduce în atenția Executivului ”aceste elemente”.

„Ei se plâng (autoritățile responsabile — n.r.)… știți discuția veche apropo de cartelele prepay. De exemplu, înțeleg că România e una din puținele țări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele prepay fără un control de identitate. Înțeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele prepay din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în România”, a spus Cioloș, la Pro TV.

,

diicot-sigla

Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism Daniel Horodniceanu, a declarat că există suspiciuni de finanțare a terorismului în România, anunțând că a fost reînființat Biroul de Terorism în cadrul DIICOT. „Există suspiciuni de finanțare de terorism inclusiv în România”, a afirmat vineri procurorul șef al DIICOT, la Cercul Militar Național, unde a participat la prezentarea raportului de activitate pe anul 2015 al Inspecției Judiciare, informează romaniabreakingnews.ro

„DIICOT a reînființat Biroul pentru Terorism în cadrul Serviciului de Terorism (preexistent) și a participat în grupul de lucru pentru modificarea legii 535 pentru prevenirea și combaterea terorismului. Una dintre propunerile noastre a fost introducerea ca infracțiune a accesului în mod repetat a site-urilor cu caracter jihadist. Celelalte infracțiuni sunt constituirea unui grup infracțional specializat pentru infracțiunea de terorism și pedepsirea unor infracțiuni privind luptătorii străini, pentru că nu aveam un text de infracțiune iar România este parte la semnarea convenției împotriva terorismului a Consiliului Europei din 2005 devenind parte în 2007. A semnat și protocol adițional cred că acum două săptămâni”, a declarat procurorul șef al DIICOT.

Biroul pentru Terorism va fi format din doi procurori, acesta fiind reînființat după o pauză de doi ani. Ordinul de înființare a fost trimis la Ministerul Justiției iar ulterior va ajunge la CSM pentru a fi avizat.

„România este parte a Europei și trebuie să fim pregătiți tot timpul pentru ceea ce e mai rău. Uitați-vă nu mai devreme de zilele trecute ce s-a întâmplat la Bruxelles, ce s-a întâmplat anul trecut în Franța și așa mai departe. Ne vom pregăti chiar dacă la noi la momentul acesta suntem la nivelul pe care l-a precizat și directorul Serviciului Român de Informații”, albastru precaut, a mai precizat Daniel Horodniceanu.

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

,

Invitat la emisiunea Euroatlantica de la Radio Romania, ministrul comunicațiilor și societatii informaționale, Marius Bostan a răspuns întrebărilor realizatorului Radu Dobrițoiu care au avut ca temă apărarea cibernetică a României și viitoarea lege a securității din acest domeniu. Redacția Romania Breaking News vă prezintă selecțiuni din cadrul acestei emisiuni:

Radu Dobritoiu: Când ați preluat mandatul ați spus că oamenii trebuie să se adapteze la provocările secolului XXI și cei din ministerul dumneavoastră, care nu se adaptează și nu depun eforturi în acest sens, ar trebui să părăsească ministerul.

Marius Bostan: Am făcut această declarație și chiar în perioada de când am venit la minister am transmis acest mesaj tuturor angajaților. Am început deja să.., pe cei care doresc să învețe, să reușească să acumuleze cunoștințe noi și să fie în pas cu tehnologia și cu noile informații, pentru că acest domeniu este unul care se schimbă în fiecare zi. După cum bine vedeți, nu știam în urmă cu câțiva ani ce poate face un calculator, sau ce poate face un simplu telefon, un smartphone. Puterea de calcul acuma a unui smartphone este de foarte multe ori mai mare decât era în urmă cu procesoarele.

Procesoarele cu opt nuclee pot lansa chiar un atac cibernetic de pe un smartphone în acest moment.

Radu Dobritoiu: Procesoare cu opt nuclee. Se poate lansa chiar un atac cibernetic de pe un smartphone în acest moment.

Marius Bostan: Teoretic da.

Radu Dobritoiu: Teoretic da.

Marius Bostan: Teoretic da și se poate folosi.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, România stă foarte bine la ceea ce înseamnă broadband-ul, internetul de bandă largă. Mult mai bine decât multe țări din UE. Cum vă explicați acest avans?

Marius Bostan: Noi stăm foarte bine la viteza de internet în general și avem și partea asta de rețele de nouă generație. Există în orașele mari și asta se datorează mediului privat, trebuie să spun, în special, deținătorilor de infrastrucură privați, dar și statului care a investit cât de cât în acest domeniu. Dar mai sunt multe de făcut. Sunt multe pete albe pe teritoriul României. Avem o hartă întreagă a penetrabilității internetului. După cum bine știți acum internetul devine o necesitate în viața noastră. Vrem să comunicăm, vrem să comunicăm cu cei dragi, vrem să-i vedem, vrem să ascultăm radio pe internet, vrem să ascultăm, să vedem filme pe internet.

Radu Dobritoiu: Treptat, televiziunea se mută pe IP-TV. Radioul se mută pe internet și după aceea, probabil, în digital. Sunt foarte multe provocări pentru un minister care trebuie să fie foarte tânăr din punct de vedere al mentalității, al priceperii la tehnologia informației, dar și al personalului. Cum rezolvați această problemă?

Marius Bostan: Din păcate, salariile în sistemul public sunt foarte mici, ceea ce face relativ foarte dificilă atragerea unor competențe, unor oameni bine pregătiți, unor tineri bine pregătiți în acest domeniu al tehnologiei informației, ai High Tech-ului putem spune. Salariile chiar în România sunt destul de mari în acest domeniu.

Radu Dobritoiu: În privat, să precizăm.

Marius Bostan: În privat. Statul nu va putea concura cu privatul. Trebuie să găsim alte metode, se lucrează la o lege a salarizării unitare în sectorul public și atunci sperăm să avem o diferențiere pentru acest domeniu și în același timp eu sunt încrezător în dezvoltarea unor parteneriate și cu sectorul privat și de exemplu, în domeniul securității cibernetice este foarte greu chiar în instituțiile de forță, de securitate să reții oameni pricepuți în acest domeniu cu salariile din sistemul public. Chiar un expert la FBI spunea că au și ei aceeași problemă în SUA. Deci și acolo se pune această problemă pentru că diferențierea privat-public este foarte mare și atunci trebuie găsite metode. Un tânăr ar trebui să beneficieze și asta vom încerca să facem, dacă reușim să atragem, o să scoatem toate posturile la concurs rămase libere, sperăm în câteva săptămâni să fie făcut anunțul, așteptăm avizele de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și să atragem oameni în sistem, oferindu-le poate niște programe de pregătire suplimentare, o interacțiune, dorința de a servi în serviciul public pentru că sunt oameni care sunt mai puțin interesați de salariu. Trebuie să-i găsim pe aceia care sunt gata să-și dedice eforturile pentru o cauză publică, măcar o perioadă, măcar câțiva ani, măcar un an, doi, trei din viață să lucreze în serviciul public.

Radu Dobritoiu: În această industrie știți că salariile pornesc de undeva de la 2.000 de euro, să spunem.

Marius Bostan: Da. Cel puțin.

Radu Dobritoiu: Pe lună. Putem anunța deja că, în scurt timp, veți deschide ușile pentru angajări la Ministerul Comunicațiilor.

Marius Bostan: Din păcate, salariile nu o să fie de acest gen. Nu poți să…

Radu Dobritoiu: Sigur că da, dar…

Marius Bostan: O să încercăm să atragem și în cadrul unor proiecte europene cu salarii ceva mai mari.

Radu Dobritoiu: Sigur sau poate și cu bursă de școlarizare să-i luați de pe băncile Facultății de Matematică și Informatică, unde dumneavoastră sunteți licențiat.

Marius Bostan: Ar fi minunat să putem aduce și absolvenți în sistem.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, prima prioritate în mandatul dumneavoastră – viitoarea lege a securității cibernetice. Ce aduce nou acest act normativ?

Marius Bostan: Trebuie să spun că acest act normativ apare ca o necesitate. Noi nu reglementăm acest domeniu din dorința de a reglementa sau de a aduce noi sarcini pentru sectorul privat sau pentru deținătorii de infrastructuri. Este o necesitate. Trebuie să spunem că, în ultimii ani, sunt provocări din ce în ce mai mari, numărul atacurilor cibernetice a crescut într-un mod exponențial.

Radu Dobritoiu: Și s-a diversificat ca metode.

Marius Bostan: Metodele să spun alese de atacatori sunt din cele mai diverse și din cele mai inovative. Trebuie să fim gata să răspundem, să avem o apărare activă la acest tip de agresiune, iar noi, prin lege, avem această datorie. Deci, este cumva o responsabilitate dată, atât de Constituție, cât și de legile țării, să asigurăm o apărare cât mai bună. Spațiul cibernetic nu se întinde numai în interiorul granițelor. Este un spațiu deschis și atunci provocările sunt cu atât mai mari. În afară de asta, atacurile, de obicei se dau lateral, adică sunt folosite calculatoare ale unor persoane poate, nu știu…

Radu Dobritoiu: Cu mantă.

Marius Bostan: Exact. Poate ei nu știu că puterea lor de calcul este folosită…

Radu Dobritoiu: Sau chiar site-urile lor sunt utilizate pentru a lansa anumite atacuri.

Marius Bostan: Sunt folosite pentru a… și atunci este cu atât mai complex. Toți experții sunt de acord că această problemă a reglementării securității în domeniul cibernetic este o problemă dificilă. În același timp, dacă nu o facem riscăm ca în viitor să suferim, adică să primim…

Radu Dobritoiu: Să fim copleșiți de ceea….

Marius Bostan: Să fim copleșiți de pagube. Gândiți-vă băncile, gândiți-vă la infrastructurile de energie, gândiți-vă ce ar însemna o centrală.

Radu Dobritoiu: Cernavodă să spunem.

Marius Bostan: Exact. O centrală nucleară. Deci, nu ne putem juca cu astfel de lucruri și din această cauză am pus această lege ca prioritate. Din păcate, a mai fost o lege care în urmă cu un an a fost declarată neconstituțională din anumite motive care au fost listate de Curtea Constituțională. Noi am încercat și vor reuși în acest proiect să reglăm aceste probleme de constituționalitate, astfel încât să nu mai existe nicio temere și să nu mai ajungem în situația de a fi legea declarată neconstituțională. Asta a fost o eroare, să spun, de reglementare, care a fost constatată de Curte și asta e primordial pentru noi să rezolvăm aceste probleme și în același timp trebui să spunem, această lege se adresează în special persoanelor juridice, pentru că au existat interpretări, adică domnule, se intră în viața cetățeanului. Nu este vorba de așa ceva. Libertatea cetățeanului și spațiul lui privat, spațiul lui propriu nu va fi, să spun așa, nu va suferi o intruziune din partea unor organizații sau din partea unor autorități ale statului decât în cazul existenței unui mandat judecătoresc. Deci cu ajutorul mandatului judecătoresc, ca în orice alte cazuri de fapt, se pot face investigații și se pot strânge date. Deci nu va mai fi vorba, nu este un lucru arbitrar de a intra în viața privată a unei persoane. Este foarte important să apărăm aceste principii universale pe care e clădit Occidentul și democrația. Deci libertatea persoanelor, drepturile omului, dreptul la viață privată vor trebui să fie respectate, respectate atât de autoritățile de stat, cât și de alți inamici ai libertății. Ce ar însemna ca un hacker să pună mâna pe datele personale sau pe conturile de card sau pe parolele unui utilizator onest de internet? Deci trebuie să fim gata să protejăm cetățenii țării. Și din cauza asta avem nevoie de acestă lege să creeze cadrul de acțiune pentru autorități și cadrul de alertă la acest tip de agresiune, care din păcate devine din ce în ce mai des.

Radu Dobritoiu: Este o zonă în care trebuie foarte mult să anticipați la fel ca în jocul de șah mișcările și invențiile celor care speculează orice breșă de securitate n spațiul cibernetic.

La summitul din Țara Galilor din 2014 șefii de stat și de guvern din NATO au stabilit noua politică în domeniul apărării cibernetice, care subliniază că aceasta este partea obligației de bază a NATO, adică apărarea colectivă. Documentul menționează clar că responsabilitatea fundamentală a NATO în domeniul securității cibernetice este de a-și apăra propriile rețele, dar și că asistența oferită aliaților trebuie abordată solidar. Aici apare clar și responsabilitatea statelor membre de a-și dezvolta capacitățile de protejare a rețelelor naționale. În plus, s-a stabilit că o decizie în cazul în care un atac cibernetic ar putea să conducă la invocarea articolului 5 va fi luată de Consilul Nord-Atlantic. Aliații au căzut de acord că amenințările cibernetice se manifestă prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică și procedurală. Amenințările se manifestă cel mai adesea prin atacuri cibernetice asupra infrastructurilor de utilitate publică, accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice, modificarea neautorizată de date informatice, spionaj și cauzarea unui prejudiciu financiar. La summitul NATO s-a decis și crearea a cinci fonduri destinate consolidării capacităților defensive ale armatei ucrainene, iar România conduce programul de apărare cibernetică. Nu doar Ucraina beneficiază de experiența informaticienilor români, ci și Europol. Potrivit șefului acestei instituții, 20% dintre experții ei în securitate cibernetică sunt ofițeri ai Poliției române.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, știm că interfața cu Alianța Nord-Atlantică este, de fapt, SRI, dar și Ministerul Comunicațiilor este foarte implicat pe acest palier. Nu cred că este ușor să conduceți un minister cu implicații, inclusiv în această zonă a securității cibernetice într-o țară importantă din NATO, mai ales că avem atacuri chiar în țări riverane României.

Marius Bostan: Da, din păcate, după cum au fost în surse deschise, chiar în presă și pe internet, ați văzut ce se întâmplă în Ucraina, de exemplu, unde au fost atacate infrastructuri de energie – conform unui comunicat al Ministerului Energiei din Ucraina – chiar acum o lună, cred că în decembrie, la sfârșitul anului. Au provocat chiar întreruperea furnizării de curent electric într-o zonă și au folosit serviciile de internet ale unui furnizor rus și au avut convorbiri telefonice și pe teritoriul rus ca parte a atacului coordonat. Trebuie să spune, noi suntem în NATO, avem aliați foarte puternici, aceste lucruri.., este mai greu să se întâmple în România, datorită apartenenței noastre la NATO, dar în același timp și noi trebuie să fim furnizori de securitate. Pentru că investițiile din România, pentru că România se dezvoltă…, după ce a intrat România în NATO și în UE trebuie să spunem că s-a dezvoltat și luați-o…, au crescut prețul terenurilor, au crescut prețurile caselor, adică proprietățile deținute de toți oamenii din România valorează mai mult acum. Noi ca să apărăm ceea ce avem este necesar să ne protejăm prin reglementările și prin răspunsurile adecvate la acest tip de agresiune.

În Republica Moldova, trebuie să spun, luna trecută în ianuarie chiar au fost întrerupte emisiunile de televiziune datorită unui atac cibernetic. A fost operatorul național MoldTelecom, chiar a emis un comunicat, unde a explicat din ce cauză la șapte posturi de televiziune li s-a întrerupt emisia. Deci vedeți țări care nu sunt în NATO din proximitatea noastră, cu care avem graniță, care se confruntă cu mari probleme. Deci suntem datori, văzând aceste semnale, vâzând ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în regiunea noastră suntem datori și responsabili și aici guvernul este responsabil, statul este responsabil pentru apărarea propriilor cetățeni, pentru protejarea averilor și drepturilor propriilor cetățeni conform Constituției.

Radu Dobritoiu: Sunt și acestea componente ale războiului hibrid alături de războiul informațional. Iată și războiul informatic se manifestă în țările limitrofe României și, putem spune, în țările riverane flancului de est al Alianței Nord-Atlantice din care noi facem parte.

Marius Bostan: Da și în pus, noi investim acuma, de exemplu un broadband a spus, în 780 de sate din România introducem rețea de fibră optică de nouă generaței ca să facilităm accesul la internet în aceste zone rurale și un proiect foarte important, denumit ronet al guvernului, finanțat din bani europeni. Dar ce înseamnă dacă oamenii cumpără calculatoare, cumpărăm infrastructură, avem smartphone, avem absolut toată tehnologia nouă dacă ea va fi folosită contra noastră. Un atacator poate folosi toată această investiție a noastră…

Radu Dobritoiu: Și rețelele, și calculatoarele noastre, și serverele…

Marius Bostan: Exact, contra noastră. Adică noi, apărătorii libertății și din banii noștri construim o viață mai bună pentru români și ea să fie distrusă de atacatori de diverse tipuri, pentru că atacatorii au mai multe profile, unii sunt direct financiari, unii sunt din alte țări…
Radu Dobritoiu: Și interese diferite.

Marius Bostan: Și interese diferite. Este o întreagă paletă a lor.

Radu Dobritoiu: Atacuri din ce în ce mai dese asupra unor servere sau siteuri civile sau publice, o dezbatere desfășurată astăzi cu specialiști din domeniul IT, a analizat această sensibilă problemă a securității pe internet. Un reportaj de Alex Buzică.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru Marius Bostan, amenințările din spațiul cibernetic se materializează prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică și/sau procedurală, cel mai adesea în accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice, modificarea, ștergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice, ori restricționarea ilegală a accesului la aceste date. Cu ce vine legea securității informatice pentru a ne proteja de aceste incidente?

Marius Bostan: Legea fixează responsabilități pentru deținatorii de infrastructuri, pentru provideri, pentru furnizorii de servicii de comunicații și pentru companiile care administrează astfel de sisteme și în special pentru companiile sau organizațiile și administrația care deține infrastructură critică de interes național, unde acolo problemele sunt mult mai sensibile și mult mai importante. Atribuțiile sunt împărțite exact pe categorii, să spun așa, de probleme. Facem o paralelă exact ca o, să spun, ca o echipă SMURD cumva, fiecare în echipă are un rol. Deci există o cooperare între instituții, între Ministerul Comunicațiilor, care are anumite atribuții, între SRI, MApN care se ocupă cu alte tipuri de infrastructuri, Autoritatea Națională de Reglemntare în Telecomunicații, care se ocupă de operatorii de comunicații mobile, de exemplu și fixe. Deci sunt împărțite atribuțiile și încercăm prin această lege să funcționăm ca o echipă și încercăm în același timp să schimbăm informații relevante prin structurile existente.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, profit de prezență dumneavoastră la RRA, sunt jurnalist, nu pot evita o astfel de întrebare. Să ne referim un pic și la Poșta Română. Ați declarat, în decembrie, într-un interviu, citez „Eu îmi doresc ca Poșta Română să devină o companie real profitabilă, de care să fie mandru orice român. Poșta este extrem de importantă, este o companie cu un numar foarte mare de angajați, avem peste 27.000 de angajați. Cred că trebuie să ne construim încrederea în poștă”. Ce se va întampla, domnule ministru, cu Poșta Română? Intrăm în sediile sale și parcă ne trimit înapoi în timp, înainte de anii ’90.

Marius Bostan: Poșta Română are nevoie de investiții rapide atât în partea de procesare automată a trimiterilor poștale, atât în partea de tehnologie, a informației, de calculatoare și de imprimate și absolut tot sistemul informatic, pentru că suntem într-o nouă epocă și, normal, și sediile în care, din păcate, nu s-a mai investit de foarte mult timp în ele. Putem face aceste lucruri atât timp cât avem un plan care să arate că această investiție se returnează și că această investiție este rentabilă. Ceea ce, evident, datorită capilarității și datorită diversificării serviciilor va fi posibil, dar este important să avem acest plan precis și am cerut – Adunarea Generală va avea loc în martie – un plan precis, pe cinci ani, am spus eu, pentru că finanțarea necesară este destul de mare și trebuie arătat foarte clar finanțatorului că există un plan precis de diversificare, de creștere a veniturilor, de îmbunățățire a managementului și de atragere de venituri care să asigure profitabilitatea acestei companii. Prima etapă va fi de implementare a acestui plan împreună cu un pachet de finanțare. Sunt deja instituții financiare internaționale care sunt gata să finanțeze dezvoltarea Poștei și în etapa următoare, dacă nu vom reuși să atragem capital suficient, vom încerca să listăm la bursă – asta este opinia mea, dar o să avem un consultant specializat care să propună asta – să listam la bursă un pachet de acțiuni pentru că aducând noi parteneri în capital, în mod cert va exista mai mare putere de dezvoltare. Deocamdată nu avem decât un singur partener, este Fondul Proprietatea, care deține 25% din acțiuni, și cu care ne sfătuim pentru a găsi calea cea mai bună de dezvoltare a Poștei Române. Este important pentru că Poșta ajunge acolo unde alte companii private în acest moment nu ajung. Și este foarte important că toată structura Poștei se suprapune peste structura statului și peste structura administrativă și teritorială a României și acesta este un lucru foarte important. De asta Poșta trebuie să fie o companie importantă în strânsă legătură cu românii.

Urmăriți  materialul integral pe romania-actualitati.ro

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / sursa: romania-actualitati.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press