ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "soldati romani"

soldati romani

,

18 Martie 2014

EROI NU MOR NICIODATĂ! …decât dacă îi UITĂM.

Campanie  pentru refacerea „Cimitirului Eroilor Români” din localitatea Corcmaz  (Crocmaz -R.Moldova)

Proiectul Cimitirul  Eroilor Romani Corcmaz

R.B.N. Press este partener media și se angajează prin aceasta să promoveze periodicatât proiectul și stadiul lucrărilor cât și lista celor care au contribuit.

Detalii și Video la www.probasarabiașibucovina.ro

,

Crucile smulse ale soldatilor romani din cimitirul de la Tighina

Crucile smulse ale soldatilor romani din cimitirul de la Tighina

RIA Dnestr publică un articol și un filmuleț despre ceea ce a fost cimitirul soldaților români din Tighina, devenit între timp cimitirul soldaților ruși. RIA Dnestr scrie că 4740 de soldați ruși au fost înmormântați aici, alături de soldați suedezi, sovietici și câțiva români – al căror număr nu este precizat. Filmulețul anexat ne demonstrează ce frumos arată memorialul soldaților ruși de la Tighina. Doar că acest memorial este ridicat pe osemintele soldaților români, iar datele de arhivă nu prea dovedesc existența foarte multor soldați sovietici. Distrugerea cimitirului soldaților români din Tighina începută în februarie 2007 s-a încheiat: acum este vorba doar de soldați ruși. La București, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a participat pe 25 februarie 2011 la comemorarea soldaților sovietici înmormântați la Pipera. Cei 501 militari sovietici își dorm somnul cel veșnic netulburați.

Cum a fost distrus cimitirul soldaților români din Tighina

În luna februarie 2007, sub paza milițienilor transnistreni, au fost scoase toate crucile din cimitirul soldaților români de la Tighina și a fost nivelat terenul. Apoi a fost adus pământ pentru înălțarea nivelului solului. Osemintele ostașilor români nu au fost exhumate. Excavatoarele și buldozerele prezente indicau cât se poate de clar intenția fermă a Tiraspolului de a șterge de pe fața pământului orice dovadă a fostului cimitir General Dragalina.

Lucrari desfasurate la cimitirul din Tighina sub paza militienilor

Autoritățile transnistrene nu au efectuat exhumări ale rămășițelor soldaților români – s-au rezumat la îndepărtarea crucilor care au fost depozitate la marginea fostului cimitir, lângă grămezi de gunoaie. În fostul cimitir, înțesat de milițieni transnistreni, basculantele au adus pământ pentru a ridica nivelul solului. Astfel a dispărut orice urmă a prezenței fostului cimitir militar românesc.

Crucile smulse ale soldatilor romani din cimitirul de la Tighina

Germania și-a protejat soldații, România nu !

Reacția oficialităților române a fost minimă: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a instructat ambasada României la Chișinău să solicite autorităților Republicii Moldova încetarea activităților distructive la cimitirul din Tighina al soldaților români decedați în al doilea război mondial, dar din păcate localitatea respectivă este sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, nerecunoscut oficial de România. “Situația tuturor mormintelor de război românești se află în atenția constantă a autorităților române, inclusiv a MAE. În ceea ce privește situația creată la cimitirul din orașul Tighina (Republica Moldova), ambasada României la Chișinău a fost deja instructată să reacționeze și să solicite autorităților încetarea acțiunilor distructive și readucerea mormintelor la starea inițială. Trebuie menționat că, în cazul de față, efortul ambasadei este complicat de contextul particular al problemei”, informa un comunicat de presă al MAE din februarie 2007. Natural, oficialitățile comuniste de la Chișinău nu au făcut nimic în 2007.

Sub motivul nerecunoașterii existenței Transnistriei secesioniste, autoritățile române au ridicat din umeri și au privit de departe cum a fost mutilată istoria. Germania a acționat discret și eficient. Conform înregistrărilor de arhivă, în cimitirul de la Tighina erau înmormântați și 8 soldați germani morți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acești opt soldați germani nu sunt menționați pe plăcile instalate de transnistreni. Zvonurile din februarie 2007 spuneau că osemintele soldaților germani ar fi fost exhumate și transportate de la Tighina.

Cimitirul Eroilor “General Dragalina” din Tighina

Cimitirul General Dragalina in 1941

În arhiva Oficiului Național pentru Cultului Eroilor primele referințe despre Cimitirul Eroilor din Tighina datează din anul 1920, când acesta a fost menționat într-o dare de seamă a filialei Tighina a Societății “Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, sub numele de Cimitirul Eroilor din suburbia Borisovka. El se afla în vecinătatea cimitirului civil. Deși fiecare dintre morminte avea însemne de căpătâi, la data respectivă nu se cunoștea identitatea și naționalitatea eroilor înhumați, deoarece multe cruci fuseseră instalate ulterior înhumării. Era prost îngrădit și necesita lucrări de reparații, lucrări ce vor fi executate în cursul anilor 1923-1924.

În urma unui proiect derulat de Societatea “Cultul Eroilor” între anii 1924-1929, când mormintele de război răzlețe de pe teritoriul județului Tighina și din sudul Basarabiei au fost centralizate în cimitirul de onoare din Chișinău, s-au obținut noi informații despre Cimitirul Eroilor din Tighina. S-a stabilit că aici fuseseră înhumați în anii Primului Război Mondial foști prizonieri de război români din armata austro-ungară decedați în detenție. Numărul eroilor români înhumați era de 159 militari (2 identificați, 157 neidentificați). Mormintele acestora, probabil comune, erau grupate pe două rânduri, la intrarea în cimitir, de o parte și de alta a aleii principale. Nici vorbă de soldați ruși.

După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, aici au fost înhumați și militari români căzuți în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, cât și răniți morți în spitalele de campanie. Alături de ei și-au găsit locul de veci și un număr de prizonieri sovietici capturați de Armata Română. În evidențele numerice și nominale din perioada octombrie-noiembrie 1942 se menționează că în Cimitirul Eroilor “General Dragalina” se aflau 365 morminte, și anume: 338 morminte de militari români (324 identificați, 14 neidentificați; din care 102 ofițeri, 18 subofițeri și 233 trupă), 14 morminte civile și 13 morminte de prizonieri sovietici. Militarii români au fost înhumați în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942 și au aparținut unor regimente de dorobanți (numerele: 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27, 37), infanterie (3, 7, 17, 24, 27, 37, 39) și vânători (1, 3, 6, 8); o parte din aceștia (45 eroi) proveneau din două spitale de campanie situate în oraș.

În martie 1943 autoritățile orașului Tighina, considerând că amplasarea acestuia era neadecvată – fiind situat departe de oraș (la 4 km), pe un drum impracticabil și având o formă inestetică – și-au propus să amenajeze un nou cimitir de onoare pe un teren situat pe șoseaua Tighina-Căușani. Așezământul Național Regina Maria “Cultul Eroilor” a subscris acestei propuneri ocupându-se în perioada imediat următoare de elaborarea unor proiecte de modificare a cimitirului. Unul dintre acestea viza strămutarea și și centralizarea mormintelor eroilor din RM 1, precum și a ofițerilor din RM 2, într-un osuar ridicat pe un teren nou (de cca 50 mp) pus la dispoziție de primăria orașului Tighina. Arhiva “Cultul Eroilor” nu deține însă documente care să ateste materializarea acestui proiect.

Ultimele documente de care dispunem consemnează că, pe data de 14 octombrie 1943 Primăria Tighina, arătând starea precară a împrejmuirii și porții de acces în cimitir, a solicitat Serviciului Tehnic din cadrul Așezământului confecționarea în atelierele acestuia a 147 m gard de stejar și a unei porți pentru cimitirul “General Dragalina”. Informațiile arhivistice despre Cimitirul Eroilor Tighina se opresc în acest punct.

Mulțumiri lui Victor Roncea pentru semnalarea articolului din RIA Dnestr.

Autor: George Damian

Sursa:george-damian.ro

,

Pe 11.XI. 1918 la ora 11.00 a fost semnat armistițiul între conducătorii militari ai Germaniei și Franței, într-o garnitură de tren aflată într-o pădure de lânga Paris. Astfel s-a pus capăt celor 4 ani de război în care s-au înregistrat peste zece milioane de victime din ambele tabere.

Drept consecință a sfârșitului războiului, Austro Ungaria se descompune și apar noi state. La 28 noiembrie 1918 Bucovina cere Unirea cu România iar la 1 Decembrie 1918 Transilvania și Banatul cer Unirea cu Patria Mamă.

Alba_Iulia_Resolution

Documentul Unirii de la Alba Iulia

Aceasta a urmat după ce la 28 iunie 1918 Basarabia s-a unit cu România prin exprimarea voinței populare reprezentată de Sfatul Țării.

La București s-a comemorat în aceste zile sfârșitul primului război mondial. Se împlinesc  95 de ani de la armistițiul încheiat la Compiegne, în Franța, între puterile aliate și Germania, pentru încetarea focului.

Diplomați și militari au depus  coroane de flori în sectorul francez al cimitirului Bellu Militar, în amintirea milioanelor de soldați și civili care au murit în timpul celor 4 ani de război.

Ambasadorii Franței și Germaniei au adus astăzi un omagiu nu doar soldaților francezi din colonii morți în primul război mondial, ci și tuturor militarilor care și-au pierdut de atunci viața.

Phillipe Gustin, ambasadorul Franței, vorbește despre importanța sacrificiului soldaților.

„Sacrificiul soldaților francezi, români, germani și al altora, chiar și astăzi în serviciul națiunilor, impune respect și ne aduce aminte că pacea este un bun prețios și fragil și este responsabilitatea noastră, a tuturor, să o păstrăm și să o apărăm. Această pace am făcut-o împreună, zi de zi, construind Europa, și trebuie să continuăm împreună pe această cale”, spune Phillipe Gustin.

Ambasadorii Franței și Germaniei, Phillipe Gustin și Werner Hans Lauk.

Primul război mondial a fost cea mai sângeroasă conflagrație din Europa, însă acum continentul a adunat peste jumătate de secol de pace, a explicat ambasadorul german Werner Hans Lauk.

„Astăzi trebuie să ne amintim că reconcilierea franco-germană a marcat începutul unui mare proces de unificare europeană, căruia îi datorăm peste 60 de ani de pace.

„O singură privire în afara frontierelor noastre este suficientă ca să ne dăm seama că această situație rămâne o excepție. Iată de ce fiecare dintre aceste cruci și aceste stele funerare reprezintă deopotrivă un avertisment și un apel pentru noi să susținem pacea peste tot în lume”, spune Werner Hans Lauk.

Sursa parte din material romania-actualitati.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press