ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "siguranță națională"

siguranță națională

,

În perioada 21 – 24 februarie, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, a avut loc reuniunea arhelogilor din România. Mai presus de întâlnirea de breaslă s-a pus accent pe ceea ce reprezintă graniţa în istorie, cu accent pe definirea limesului roman al vechii Dacii, acesta fiind un subiect de maximă importanţă pentru România întrucât acesta urmează să fie integrat Patrimoniului UNESCO, cel mai târziu până în 2020 informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul de presă remis presei de MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ CARANSEBEŞ. 

SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE IN MEMORIAM CONSTANTINI DAICOVICIU

Ediţia a XLIII – a

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Ministerului Culturii și Identității Naționale organizează în perioada 21 – 24 februarie 2017, în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cea de-a XLIII – a ediţie a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam Constantini Daicoviciu. Tema din acest an a acestei manifestări este:

Granița în istorie din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană

Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc miercuri, 22 februarie 2017, începând cu ora 10.00, printr-un Cuvânt de Salut din partea oficialităților.

Noutatea din acest an este conferită de prezența Comisie Naționale de Arheologie care, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, va organiza miercuri, 22 februarie 2017, între orele 11.00 – 13.00 dezbatarea Câți Suntem?, un demers al Comisiei Naționale de Arheologie pentru arheologie publică, moderată de președintele CNA dr. Ovidiu Țentea.

În programul acestei acțiuni culturale de amploare este prevăzut ca în zilele de miercuri, 22 februarie  și joi, 23 februarie să fie alocat susținerii de conferințe și comunicări legate de tema mai sus menționată. Manifestarea se va încheia vineri, 24 februarie, printr-o excursie tematică pe traseul: Caransebeș – Zăvoi – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Orlea Sântămăria – Costești – Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte).

În cadrul evenimentului ştiinţific vor fi prezenți un număr record de participanţi, istorici şi cercetători de la centre universitare din ţară şi din străinătate: Serbia, Franţa, Polonia, Bulgaria, Croaţia și Italia, alături de specialişti din muzee şi centre de cercetare din țară.

Prin numărul de participanţi şi prin valoarea comunicărilor, această manifestare este cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării.

În contextul geopolitic actual, tema simpozionului de la Caranbsebeş este cu atât mai sensibilă cu cât, aşa cum a demonstrat-o istoria, toate privirile sunt aţintite spre frontierele noastre, iar românii au temeri.

Într-un interviu acordat pentru Cotidianul, dr. Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, a precizat: „Când ai o asemenea temă, respectiv «Graniţa în istorie din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană», propusă anul acesta la cea de-a 43-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Istorie şi Arheologie In Memoriam Constantin Daicoviciu, ca istoric o dezbaţi, te gândeşti cu puterea minţii de astăzi să înţelegi ce a proiectat antichitatea, respectiv o frontieră romană. Această frontieră este un numitor comun la care Imperiul Roman a adus un spaţiu extrem de vast şi pe care, ulterior, după cel de-al II-lea Război Mondial, s-a construit ideea de Uniune Europeană.

În România este cel mai mare sector de frontieră romană, peste 1000 de km, care nu sunt documentaţi la nivelul integrării în proiectul UNESCO, de aceea Comisia Naţională Limes încearcă să prindă ultimul tren pentru a închide acest proiect. Este o temă de actualitate atât din acest punct de vedere, pentru că vedem şi ce-au făcut romanii, precursorii Europei moderne, ne vedem şi pe noi, românii, cum putem să administrăm aceste monumente şi ne gândim, în actualitate, la această permisivitate, între a fi sau a nu fi în Schengen, ce mai reprezintă astăzi o frontieră. Dacă discutam anul trecut, probabil că părea ceva destul de banal, suntem în Uniunea Europeană, lucrurile s-au diluat, frontierele nu mai există, mai are rost să discutăm despre identitate naţională sau suntem cu toţii europeni?”.

Temerile propriei securităţi naţionale

În actualitate, graniţele revin în discuţie odată cu migraţia care, cum ştim, e destul de consistentă în Centrul Europei iar pentru noi, în Răsăritul Europei, pe fondul ucrainean rus, apar din nou nişte temeri de acum vreo 30 de ani. Societatea românească de astăzi nu foloseşte acelaşi limbaj, e-adevărat, dar fiecare îşi doreşte să clarifice nişte lucruri, să-şi îndepărteze aceste temeri legate de propria securitate. Practic, frontiera cu Ungaria este cea mai apărată fiindcă suntem parteneri în Uniunea Europeană. Problema noastră vine întotdeauna dinspre Est. Este, desigur, o chestiune de opţiune dar vedem bine că acolo lucrurile sunt neclare, deşi acest Est îl ducem de la Nordul Mării Negre până undeva, în Estul Mediteranei. Întotdeauna acest nucleu, acest creuzet de populaţie care migrează dinspre Est spre Vest, ideile şi religiile care vin pe acest traseu, pe de o parte au potenţat civilizaţia europeană dându-i şi argumente şi idei noi, pe de altă parte au creat în anumite grupuri mari temeri, cum a fost anul trecut, adică ce facem, blocăm frontierele, punem sârmă ghimpată pe ele, cum ne protejăm sau mai ales ne întrebăm de ce să ne protejăm, pentru că de zece ani suntem, iată, am ajuns la o structură pe care ne-am dorit-o, mă refer la Uniunea Europeană. În prezent, o parte dintre români care se uită la anumite posturi de televiziune reproduce nişte temeri pe care le consideram demult apuse, creează emoţii vizavi de aceste temeri şi ne aduce aminte de o vreme în care toţi ne temeam. Eu sper, totuşi, să ne revină zâmbetul pe buze, să ne uităm în urmă pentru a vedea cât de mult am progresat şi să nu mai avem temeri”, a adăugat Ţentea, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti, cel care a condus şedinţa Comisiei Naţionale de Arheologie, aflată sub patronajul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formată din 21 de personalităţi în domeniu. În cadrul şedinţei, la care au participat reprezentanţi ai tuturor muzeelor din judeţele limitrofe Caraş-Severinului a avut loc dezbaterea „Câţi suntem?” menită să pună la punct câteva strategii referitoare la proiecte, practic o şedinţă în interiorul breslei.

Limesul roman al Daciei

La reuniunea arheologilor de la Caransebeş, proiectul de integrare a limesului roman de pe teritoriul ţării noastre în patrimoniul valorilor universale a fost prezentat de către şeful Comisiei Naţionale Limes (comisie creată în 2014 pentru supervizarea şi gestionarea acestui program finanţat de Ministerul Culturii) dr.Felix Marcu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj, care a făcut câteva precizări: „Important este că a început acest proiect în 2014 şi alături de colegii din Europa am decis ca până, cel târziu, în 2020 întreaga graniţă romană din Europa, cel puţin, pentru că în Orient şi în Africa sunt probleme politice, deci nu putem să ne asociem şi cu ei, să înaintăm către UNESCO întreaga documentaţie pentru înscrierea limesului pe lista universală a valorilor.

Primul pas este studiul tematic general la nivelul Europei, care a fost dealtfel realizat şi finalizat în luna ianuarie. Documentaţia va fi înaintată către Institutul Naţional al Patrimoniului, reprezentanţii lor urmând să finalizeze dosarul legat de frontierele din România. Pentru o înţelegere clară a termenului, «limes» înseamnă «drum» cum era folosit în principiu de romani sau o limită între două teritorii, nu neapărat între două provincii sau două ţări. Termenul a fost adaptat, mai ales într-o epocă modernă, ca însemnând o frontieră fortificată.

Este unul dintre cele mai mari monumente din Europa care delimitează practic cel mai important imperiu care a existat vreodată.

Frontierele Imperiului Roman din România sunt extrem de importante pentru că este cel mai lung sector de graniţă din Europa iar ţara noastră a rămas în urmă, în sensul că frontierele Imperiului Roman nu se află încă pe lista indicativă naţională. Documentaţia se află la minister, deci sper că vom fi şi noi pe lista indicativă, aceasta fiind o condiţie esenţială ca să ajungem după aceea şi pe listele UNESCO. Aşadar este un prim pas.

Celelalte sectoare de graniţă sunt deja integrate în lista valorilor universale. În 1987 a fost pentru prima dată înscris în UNESCO un sector de graniţă care este unul dintre cele mai spectaculoase, aşa-numitul «Zid al lui Hadrian» din Marea Britanie. În 2005 porţiunea artificială de graniţă din Germania, sau din provinciile germane au fost incluse de asemenea în liste, un sector de 550 km, deci, foarte mare.

În 2008 a fost înscris «Valul lui Antoninus Pius», care este o graniţă paralelă cu «Zidul lui Hadrian», tot în Anglia. Limesul în Europa e delimitat de-a lungul Rinului, începând din Olanda şi continuând pe Dunăre. Deci, practic, sectorul acesta al Dunării este întrerupt pentru 150 de ani aproximativ, după anul 106, după ce este cucerită Dacia, din mai multe motive. În primul rând pentru că aici exista o ameninţare politică, în al doilea rând pentru că existau resurse naturale extrem de importante. Sperăm ca până în 2020 şi limesul roman al Daciei să se afle pe lista UNESCO”, a mai spus Ovidiu Marcu. integral materialul pe Cotidianul.

romaniabreakingnews.ro

,

joe_wippl_romanibreakingnews_ro

Fostul ofițer CIA – Joe Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, în prezent profesor la Boston University, s-a aflat pentru câteva zile în România, la conferința internațională „Intelligence in the Knowledge Society”, organizată de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, unde a vorbit despre securitatea globală, dar și despre lecțiile învățate după Războiul Rece. Cu prilejul părticipării la această conferință a răspuns cu amabilitate și presei din România căreia i-a devăluit din perspectiva experienței din intelligence viziunea sa asupra vulnerabilităților majore cu care se confruntă România. 

Romania Breaking News – RBN Press: Intelligence in the Knowledge Society- Conferință organizată de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” în colaborare cu Universitatea Națională de Informații din SUA

Fostul ofițer CIA a arătat într-un interviu pentru News.ro  preluat de romaniabreakingnews.ro că în această perioadă, „regiunea Mării Negre”, precum și „exodul creierelor”, reprezintă vulnerabilitățile majore cu care se confruntă țara noastră, făcînd apel la argumte despre actorii implicați în condiționarea fenomenelor politice, diplomatice, economice, sociale, culturale, militare, și informaționale.

Joe Wippl: Cred că Războiul Rece a fost foarte diferit de lumea în care trăim noi astăzi. Războiul Rece, în esență, a fost un conflict între lumea vestică, în frunte cu Statele Unite, și lumea comunistă, în frunte cu Uniunea Sovietică și China comunistă. A fost între două tipuri de lumi. Între doi oponenți ideologici. Lecția învățată în timpul Războiului Rece a fost că nimic n-a mai rămas la fel. (…) Într-un fel, cred că securitatea în această regiune, în linii mari, este destul de bună. Cred că aveți un mediu de securitate destul de bun. Sunteți acum membri în NATO și în Uniunea Europeană. Așa că sunt de părere că, în general, sunteți într-un context de securitate bun. Dar nu e perfect. Fără îndoială, vedem că rușii vor continua să încerce să tatoneze și să dividă Uniunea Europeană și granițele sale estice. În regiune, cea mai mare problemă, de fapt sunt două probleme, dar numărul unu este Ucraina. Și un pic Moldova, unde sunt conflicte înghețate. Și a doua problemă este cea a imigrației. Posibilitatea ca un aflux major de imigranți să vină din Orientul Mijlociu.”

Problema Imigranților, progresul economic, lupta împotriva corupției, dezvoltarea educației, exodul creierelor… 

(…) Nu știu dacă România se va confrunta cu o astfel de problemă (n.r. problema imigranților). Așa că depinde mult de ceea ce Guvernul vostru va face și de ceea ce Uniunea Europeană stabilește să facă. Ar trebui continuat progresul economic, lupta împotriva corupției, continuarea relațiilor de membru în Uniunea Europeană și în NATO și cred că ar trebui continuată dezvoltarea educației. Cred că există un exod al creierelor (eng. – brain drain) din România către vest și trebuie să vă țineți oamenii buni aici în România atât cât puteți. Aceasta este o parte aproape naturală. Unul dintre colegii mei din Universitatea din Boston, un tânăr coleg care predă economie politică, este român. Este un om foarte bun, profesorul Cornel Ban. Cred că, evident, pierdeți unii oameni  din cauza oportunităților din cealaltă parte a lumii.” – a mai spus fostul ofițer CIA.

 

Cezar Teodoreanu / RBN Press

,

Pentru prima dată în România, instituțiile din domeniul securității naționale lansează un concurs național de inovare având ca obiectiv o mai bună pregătire a securității naționale pentru provocările viitoare prin atragerea resurselor de inovare românești: PatriotFest. La acest concurs, inovatorii români, din țară și din străinătate, sunt invitați să-și prezinte inovațiile sub formă de prototipuri funcționale în următoarele 3 domenii: Securitatea informației, Inteligență artificială și Interfața om-mașină.

patriotfest2017

Conform viziunii organizatorilor,  cea mai importantă resursă a unei țări este resursa umană. Iar resursa umană necesită securitate. Totodată competitivitatea securității naționale este direct proporțională cu capacitatea de inovare a resursei umane. Concursul național PatriotFest este organizat de MApN, MAI, SRI, STS, SPP în parteneriat cu asociația New Strategy Center. Juriul va fi compus dintr-un președinte de onoare și 3 președinți de comisii, câte unul pentru fiecare tematică.
Președintele de onoare al juriului PatriotFest este cosmonautul Dumitru Prunariu.

Video: PatriotFest

PatriotFest își propune un dublu scop: atât mai buna pregătire a securității naționale pentru provocările viitoare, cât și oferirea pentru inovatori a unei șanse în România și pentru România. Printre alte obiective strategice Patriot Fest mai urmărește și „Creșterea gradului de transfer a inovării din domeniile privat și academic către securitatea națională”; „Creșterea gradului de adaptare a inovării private și academice la cerințele securității naționale”; „Încurajarea proiectelor de inovare privată și academică prin valorificarea rezultatelor în România”; „Încurajarea talentului inovator prin oferirea de oportunități în România.”

Concursul național PatriotFest este organizat de MApN, MAI, SRI, STS, SPP în parteneriat cu asociația New Strategy Center. Inovatorii români, din țară și din străinătate, sunt invitați să-și prezinte inovațiile sub formă de prototipuri funcționale în următoarele 3 domenii, grupate ca tematici: Securitatea informației, Inteligență artificială, Interfața om-mașină.

De ce este important pentru România PatriotFest? 

„Pentru că ne dorim ca România să fie pregătită pentru provocările viitoare și de aceea misiunea PatriotFest este de a identifica oameni creativi și soluții inovatoare. Este vital ca domeniul securității naționale să urmărească atent evoluțiile tehnologice, să identifice riscurile și amenințările, dar în același timp să fie preocupat de inovare.”Patriot Fest

Conform regulamentului anunțat de organizatori, pot participa la concurs orice cetățean român, tineri sau vârstnici, care deopotrivă iubiesc România, nu pot însă participa la concurs angajații MApN, MAI, SRI, STS, SPP și nici angajații / membrii NSC.

Membrii juriului care vor fi selectați la finalul etapei de depunere a prototipurilor vor depune o declarație pe proprie răspundere conform căreia printre concurenții înscriși nu se află rude până la gradul III, în caz contrar urmând a se recuza. Prototipurile trebuie să fie originale, concurenții având obligația de a preciza acest fapt în formularul de înscriere, având toată responsabilitatea juridică în cazul încălcării dreptului de proprietate intelectuală.

Costurile privind fondul de premiere, promovarea și organizarea PatriotFest vor fi suportate prin sponsorizări private. Există mai mulți parteneri media care au decis să susțină gratuit concursul PatriotFest.

Autorii prototipurilor, inclusiv câștigătorii, își vor păstra dreptul de proprietate intelectuală asupra creaților proprii?
Desigur, toți participanții își vor păstra dreptul de proprietate intelectuală asupra prototipurilor prezentate. Organizatorii PatriotFest vor putea folosi numele concurenților, denumirea și imaginea prototipurilor doar în scopuri publicitare pentru a crește astfel notorietatea concursului și pentru a promova persoanele și prototipurile care au atras în mod deosebit atenția organizatorilor.

Instituțiile din domeniul securității naționale vor analiza posibilitatea de a integra intern prototipurile, în funcție de nevoile manifestate și de eficiența prototipului. În acest fel, câștigătorul va beneficia de drepturile de proprietate intelectuală și va putea contribui la întărirea securității României.

Datele importante ale desfășurării PatriotFest 2017 sunt 1 Decembrie 2016 – Începerea perioadei de înscriere; 15 Februarie 2017 -Termenul limită de înscriere; 1-3 Martie 2017 – Evaluarea prototipurilor demonstrate; 6 Aprilie 2017 – Gala PatriotFest. Festivitatea de premiere a câștigătorilor.

Publicat de Gabriel Negruromaniabreakingnews.ro

,

SRI_femei

Câteva lucruri neștiute despre celebrele interceptări, pre și post decizia CCR privind neconstituționalitatea celor făcute de SRI:

  • Divizia din cadrul SRI care deține sistemul unic de interceptări se numește Centrul Tehnic de Securitate și functionează împreuna cu Institutul pentru Tehnologii Avansate, unde se face și cercetare și inventică, și unde se fac inclusiv roboței anti-tero care să detecteze și detoneze bombe.
  • Sistemul a fost achiziționat în 1998 de la una din cele mai mari firme din lume care face așa ceva. Ulterior, softul folosit pentru interceptări a fost facut de angajații de la Institutul de Tehnologii Avansate și s-a ajuns ca 80% din sistemul de interceptări să fie made in Romania.
  • CTS a început să funcționeze în 2000 și sistemul a fost updatat în permanență la tehnologiile nou apărute
  • Serverele de la CTS sunt conectate la cele ale operatorilor de telefonie și informația brută ajunge în sistemul unic de interceptări unde este decriptat și analizat.
  • Sistemul seamănă cu cele din filmele cu FBI, cu parole și nivele de securitate și nu poate funcționa decât dacă există mandat de la judecător pentru interceptare
  • Interceptările care nu sunt arhivate pentru a fi folosite într-un dosar penal sunt distruse automat de sistem după 14 zile.
  • Sistemul este prevăzut cu semnătură electronică și înregistrează automat orice accesare astfel încît se poate vedea cine a accesat o anumită interceptare și de cîte ori, de cîte ori a fost interceptată o persoană, unde a ajuns interceptarea respectivă și ce s-a întâmplat cu ea.
  • După decizia CCR, a existat un interval de 7 ore în care nu s-au ascultat telefoane pe teritoriul României, cu excepția celor interceptate pe mandat de siguranță națională. A fost ziua de 15 martie, când SRI a oprit sistemul până când au venit cei de la DNA, DIICOT, DOS și DIPI pentru a se conecta la sistemul unic
  • Instituțiile care sunt conectate la sistemul unic de interceptări ale SRI sunt: DNA, DIICOT, SIE, MAPN, MAI prin DOS și DIPI. Doar ofițerii judiciari ai DIICOT sunt găzduiți la CTS, unde au primit o cameră și sunt instruiți de ofițerii SRI. Celelalte instituții se conectează online, de la sediile lor.
  • După decizia CCR, SRI nu mai poate ști care sunt țintele de interceptare ale celorlalte instituții. Nici acestea nu au acces la activitatea online a celorlalte. Fiecare are propria consolă prin care se conectează la sistem și lucrează independent de ceilalți.
  • Niciun operator care ascultă o interceptare nu poate să intervină în sistem asupra ei, să o decupeze sau să facă o compilație.
  • Traseul birocratic al obținerii unui mandat de siguranță națională este complicat și de durată: de la ofițerul de caz se duce propunerea la șeful de unitate, acesta decide dacă merită cerut mandat, de aici se ajunge la directorii SRI, aceștia au decizia finală, iar de la ei cererea merge la Procurorul General, care o poate refuza sau o poate trimite la ICCJ. Anul trecut au fost respinse peste 1000 de cereri de mandat de siguranță națională înainte ca acestea să ajungă la judecător
  • Peste 70% din interceptările de siguranță națională vizează cetățeni străini
  • SRI poate asigura traduceri în peste 40 de limbi și dialecte, în special din țările care furnizează terorism.
  • Peste 60% din angajații de la interceptări sunt femei. SRI le preferă pe acestea pentru că au mai multă răbdare să asculte, au capacitate de sinteză și sesizează mai bine informațiile relevante dintr-o interceptare.
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press