ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "servicii de informatii"

servicii de informatii

,

Apariția volumului dr-ului Liviu TURCU, intitulat Recurs la istorie. Un sfert de veac pe călușeii iarmarocului politic românesc, a generat o discuție cu autorul volumului pe tema avatarurilor modelului existențial românesc, a evoluției relațiilor internaționale în perioada Războiui Rece, a locului și rolului României, precum și al realităților de pe actuala scenă a relațiilor internaționale. Interviul a fost realizat pentru ROMÂNIA BREAKING NEWS de către publicistul dr. Constantin CORNEANU, președinte al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” și colaborator al ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press.

Episodul 2 al interviului

Exclusiv! Radiografia unui model existențial românesc și-a evoluției relațiilor internaționale. Interviu cu analistul și ex-ofițerul CIE, Liviu Turcu (Episodul 1)

Publicat de autor: Constantin CORNEANUromaniabreakingnews.ro

,

Apariția volumului dr-ului Liviu TURCU, intitulat Recurs la istorie. Un sfert de veac pe călușeii iarmarocului politic românesc, a generat o discuție cu autorul volumului pe tema avatarurilor modelului existențial românesc, a evoluției relațiilor internaționale în perioada Războiui Rece, a locului și rolului României, precum și al realităților de pe actuala scenă a relațiilor internaționale. Interviul a fost realizat pentru ROMÂNIA BREAKING NEWS de către publicistul dr. Constantin CORNEANU, președinte al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” și colaborator al ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press.

Liviu Turcu s-a născut pe 12 iulie 1948, la Galați și este absolvent al Facultății de Filozofie, Secția Sociologie a Universității București. A lucrat în calitate de cercetător științific și șef de birou la Institutul de Studii și Cercetări pentru Prognoză Economică din cadrul Comitetului de Stat al Planificării (CSP). Totodată, a ocupat și funcția de asistent universitar la Centrul de studii și cercetări interdisciplinare al Universității București și la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Obține un doctorat în 1977 cu un subiect extrem de interesant și provocator pentru acei ani, respectiv o analiză a grupurilor de interese și de presiune în sistemul politic capitalist contemporan. A colaborat simultan la diferite ziare și reviste. În anul 1983, după echivalarea și completarea examenelor la Facultatea de ziaristică, a înaintat dosarul la Uniunea Ziariștilor din România și a obținut atestarea ca ziarist profesionist. În 1976, în timp ce se afla în „rezerva de cadre” a Ministerului de Externe, a fost cooptat în baza expertizei recunoscute în domeniul relațiilor internaționale în Serviciul de Informații Externe (DIE, ulterior CIE) din Departamentul Securității Statului. Inițial, a fost afectat Diviziei politico-economice, Serviciul pentru America de Nord (divizia V-2). A fost promovat succesiv șef de birou, apoi șef al Serviciului operativ pentru SUA-Canada și șef al Serviciului Europa de Vest, grupul de spații Germania, Austria, Elveția. A fost implicat în activități informativ-operative în domeniul politico-economic, sub acoperirea diplomatică a Ministerului de Externe, în SUA, Austria, Elveția, Spania, Danemarca și pe lângă organismele internaționale ale ONU. În ianuarie 1989, pe când se afla în misiune temporară la Viena, sub acoperirea de consilier diplomatic, a decis să nu se mai întoarcă în România și a solicitat azil politic în SUA.

În conformitate cu propriile mărturisiri, Liviu Turcu a părăsit România din trei motive:

1) regimul lui Nicolae Ceaușescu intrase într-un conflict acut cu interesele fundamentale ale statului român, iar situația se agravase și mai mult în urma amestecului brutal și incompetent al Elenei Ceaușescu în procesul decizional, inclusiv în cel al activităților informativ-operative;

2) ofițerii de informații au fost obligați să semneze un nou jurământ militar de loialitate și credință, dar nu atât în fața statului român, ci față de Nicolae Ceaușescu;

3) totala pasivitate și obediență a conducerii CIE, în condițiile cunoașterii condițiilor de izolare fără precedent a României pe plan internațional și a lunecării sale spre dezastru. În decembrie 1988, întors dintr-o misiune în Austria, Liviu Turcu a raportat direct șefului CIE, generalul-locotenent Aristotel Stamatoiu, o informație provenită din surse verificate, aflate în cercurile politice occidentale: România avea să fie supusă în curând unui regim de izolare și represalii politico-economice și diplomatice fără precedent pe plan internațional, după modelul aplicat în trecut Africii de Sud și regimului Pinochet din Chile. În finalul discuției, Liviu Turcu și-a permis să facă o observație atent pregătită pentru a sonda atitudinea politică reală a șefului său: „Ar trebui să facem și noi ceva ca să evităm un dezastru complet pentru România”. Șeful CIE a reacționat extrem de vehement și a declanșat o tiradă politică dură la adresa ofițerului nonconformist, tiradă din care reieșea destul de clar, deși la modul implicit că, pentru astfel de opinii, Liviu Turcu ar merita arestat. „Excesul de zel al generalului menționat în acea punere la punct se explică nu numai prin lipsa de curaj a șefului CIE, ci și prin faptul că se aflau într-un spațiu controlat prin tehnică operativă de UM 0195, unitate independentă cu atribuții contrainformative în Centrul de Informații Externe”, mărturisește Liviu Turcu.

Video Exclusiv: Radiografia unui model existențial românesc și-a evoluției relațiilor internaționale. Interviu cu analistul și ex-ofițerul CIE, Liviu Turcu

Analistul și ofițerul CIE Liviu Turcu a rămas în Occident și a cerut azil politic nu din motive de ordin personal, ci pentru a deveni un opozant activ al regimului Ceaușescu prin desfășurarea de activități menite să contribuie la căderea/schimbarea regimului lui Nicolae Ceaușescu. Principalele mijloace folosite au fost contactele/întâlnirile cu factorii politici decizionali importanți ai democrațiilor occidentale (SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada) ca și luările de poziție critice publice prin intermediul mass-mediei internaționale. După acordarea primului interviu postului de televiziune francez TV5, CIE a folosit una dintre imagini drept afiș și l-a răspândit în comunitățile emigrației românești și a unor organizații particulare cu profil de securitate pentru obținerea de informații cu privire la localizarea exactă a celui urmărit, oferind o recompensă pecuniară. În paralel, DSS a lansat o campanie de dezinformare în Occident pentru intoxicarea opiniei publice, dar mai ales a serviciilor de informații occidentale.

Totodată, s-au declanșat demersuri informale la nivelul cel mai înalt în Statele Unite și RFG pentru a fi predat regimului de la București; regimul ceaușist a oferit succesiv, „în contrapartidă” la momentul respectiv, lucruri considerate de importanță și interes statal deosebit pentru fiecare dintre interlocutori: prima a fost oferta confidențială, lansată pe căi informale, de a elibera la schimb un condamnat la moarte identificat ca fiind un important colaborator al serviciilor de informații americane, respectiv Mircea Răceanu; a doua a fost oferta deblocării și accelerării procesului acordării de vize de emigrare a etnicilor germani din România. Ambele acțiuni au eșuat. Prima, prin scrisoarea personală a președintelui Statelor Unite, adresată printr-un înalt emisar politic lui Nicolae Ceaușescu și care îl atenționa că va fi personal răspunzător dacă aplică decizia de condamnare la moarte a celui menționat mai sus și aflat atunci în detenție. Autoritățile vest-germane au declinat la rândul lor oferta regimului ceaușist. Este și motivul pentru care guvernul american a dispus, după cele întâmplate, asigurarea îndelungată a gărzii de corp protectoare pentru Liviu Turcu. Pe 11 iulie 1989, Liviu Turcu a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Militar Teritorial București și la confiscarea totală a averii de către un complet de judecată al cărui președinte a fost colonelul de justiție Gică Popa.

Liviu Turcu a acordat interviuri, a publicat articole și studii despre evoluția regimului lui Nicolae Ceaușescu, a fost frecvent prezent în spațiul tematicii românești prin emisiunile de radio și televiziune occidentale, ale posturilor Radio Vocea Americii, Radio Europa Liberă și BBC. Lungul interviu difuzat de Radio Vocea Americii în timpul Congresului al XIV-lea al PCR a constituit, potrivit aprecierilor din acel timp, un excelent serial de analiză politică a situației reale din România. În interviul apărut în ziarul american The Washington Times în toamna anului 1989, Liviu Turcu a fost primul analist care a prevăzut în mass-media din SUA că schimbarea regimului de la București se va realiza prin mișcări violente de stradă și că Ion Iliescu va fi șeful primului regim postceausist.

În planul activității academice a fost invitat la Boston University, College of Communication, ca „James Olin Fellow”, să țină prelegeri și să participe la un Program de studii și cercetare pe tema evoluției regimurilor comuniste din Europa de Est. A participat de asemenea cu comunicări științifice la Congresele anuale ale Asociației de Studii Avansate Slave și Est-Europene (AAASS), devenită ulterior Asociația de Studii Avansate Slave, Est-Europene și Euro-Asiatice (ASEEES). Pe 1 octombrie 1990, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul extraordinar declarat de Procurorul General împotriva sentinței nr. 33 din 11 iulie 1989 a Tribunalului Militar Teritorial București și a casat hotărârea atacată cu privire la infracțiunile de trădare și transmitere de secrete, înlăturând totodată și alte pedepse prevăzute în sentința menționată. Decizia a fost publicată de ziarul Evenimentul Zilei încă din anul 1992 și este de notorietate publică. Ca recunoaștere publică a expertizei analitice și a calității de opozant activ al regimului dictatorial, a fost invitat/audiat de două ori în Congresul Statelor Unite cu ocazia dezbaterilor privind situația din România și din zona regimurilor comuniste din Europa de Răsărit.

„Trebuie să vă spun, dr. Turcu, că vă admir foarte mult nu numai pentru profunda cunoaștere a realităților din România, dar și pentru dedicarea persistentă arătată cauzei drepte a românilor. Dumneavoastră ați întâmpinat multe obstacole, cu riscuri importante la adresa vieții personale, întrucât ați fost condamnat la moarte în România. Dar dumneavoastră ați refuzat să acceptați un mod de viață în recluziune și într-un timp foarte scurt, de numai câteva luni, ați fost publicat și citat pe scară largă. (…) Ca un profund analist, ați prezis condițiile căderii președintelui Ceaușescu. (…) Dumneavoastră ați vorbit în nenumărate rânduri compatrioților despre obstacolele cărora le vor face față înainte de a obține libertatea reală. (…) În caz de reușită, eu sunt sigur că dumneavoastră vă veți bucura la reîntoarcere, într-o bună zi, de o primire triumfală. Până atunci, noi, în Statele Unite, vă vom considera un erou al propriei noastre cauze”, va declara congresmenul Henry J. Hyde III, ce a condus audierile lui Liviu Turcu în Congresul SUA. Liviu Turcu este membru al American-Romanian Academy for Sciences and Arts, Associations of the Former Intelligence Officers (AFIO) și Society of Competitive Intelligence Professionals (SCIP).

„Aș începe prin a spune că, din punct de vedere istoric, România se află într-un punct de răscruce, atât prin prisma situației interne politice, economice și sociale, cât și a contextului internațional în care sistemul comunist ca atare suferă modificări radicale sub presiunea milioanelor de oameni care nu mai acceptă să fie manipulați în numele unor idealuri utopice. Izolat tot mai mult, atât în Vest cât și în Est, Nicolae Ceaușescu este mai derutat ca oricând, deși continuă să mimeze siguranța liderului adulat zilnic în termeni superlativi de către aparatul de propagandă. El este obligat să-și consume în mod ireversibil ultimele rămășițe ale capitalului politic acumulat în ultimele două decenii în numele naționalismului și așa-zisului curaj de a-i sfida pe sovietici. Am folosit în mod intenționat expresia «așa-zisul curaj» pentru că majoritatea deciziilor politice de acest gen luate de Nicolae Ceaușescu în trecut nu au depășit niciodată limitele impuse de poziția geopolitică a României, dar au constituit în schimb instrumentul favorit de manipulare a aspirației seculare a poporului român de a fi stăpân la el acasă. Avalanșa schimbărilor din celelalte țări socialiste nu este de natură să-i ofere conducătorului român prea mult timp de meditație. Și exact ca într-o partidă de șah, atunci când ești în criză de timp faci mult mai multe greșeli decât în mod obișnuit. (…) Ceea ce părea la început a fi un fel de furtună într-un pahar cu apă se dovedește a fi în prezent un taifun devastator pentru teoria și practica construcției societății socialiste de tip stalinist. Și, oricât de înalte ar fi zidurile construite de regimul actual pentru izolarea poporului român, nimeni și nimic nu va putea opri în cele din urmă pătrunderea valului reformelor în România. Nu am nicio îndoială în legătură cu aceasta, este o chestiune de timp și legată de voința poporului nostru de a fi în pas cu ora Europei de astăzi”, declara dr. Liviu TURCU în interviul acordat lui Dorin Tudoran, pe 20 octombrie 1989, pentru Radio Vocea Americii. O analiză ce va fi confirmată de cele ce aveau să se petreacă în decembrie 1989 în România.

Publicat de autor: Constantin CORNEANUromaniabreakingnews.ro

*Material realizat cu sprijinul material și tehnic E-Syv.ro

,

Spațiul informațional al Republicii Moldova este încă dominat de mass-media din Rusia, se arată în raportul ”Ultima suflare a Imperiului: Încercările Rusiei de a controla mass-media în fostele republici sovietici” realizat de către Centrul pentru Asistență Media Internațională (CIMA). Raportul arată că în aceeași situație se află toate țările mici care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică.

Autorul studiului, David Satter, scrie că Republica Moldova deține patru frecvențe de stat, iar pe trei din acestea sunt difuzate canale TV. Două din cele trei retransmit conținut străin – una din Rusia și cealaltă din România.

Totodată, autorul mai atrage atenția asupra unui fapt contradictoriu în ceea ce privește utilizarea limbii. ”Deși limba oficială a Republicii Moldova este limba română, rusa predomină în multe sfere ale vieții de zi cu zi și în timpul liber – de exemplu în cinematografe, cluburi de noapte și centre comerciale, ceea ce oferă televiziunilor ruse un avantaj mare”, se arată în raport.

În același timp, moldovenii au o încredere mare în mass-media din Rusia, arată un studiu din 2008 care menționează că 68% din populație crede că este bine informată de canalele rusești. Centrul Internațional Estonian pentru Studii de Apărare, citat de Satter, precizează: ”Kremlinul nu trebuie să facă nimic special pentru a influența moldovenii, pentru că ei deja sunt consumatori loiali ai mass-mediei rusești și ai oricărui mesaj propagandistic conținut de acestea”.

David Satter precizează că instituția de stat Teleradio-Moldova (TRM) este una din cele mai puțin populare în rândul cetățenilor, ceea ce permite posturilor străine să manevreze mai ușor spațiul audiovizual în Moldova.

Autorul conchide că Rusia, prin mass-media rusești, urmărește promovarea intereselor sale politice și economice pentru a convinge fostele republici sovietice să adere la Uniunea Vamală Eurasiatică și pentru a crea o opoziție față de politicile SUA și NATO.

Raportul a fost făcut public în 8 ianuarie 2014 și se axează pe situația mass-mediei în fostele republici sovietice. Centrul pentru Asistență Media Internațională desfășoară activități de cercetare urmărind îmbunătățirea profesionalismului și a condițiilor de lucru pentru jurnaliști din întreagă lume.

Autorul studiului despre influența Rusiei asupra mass-mediei în Moldova, expulzat de autoritățile de la Kremlin

 

Autorul raportului - David Satter foto: www.theguardian.com

Autorul raportului – David Satter foto: www.theguardian.com

Americanul David Satter, autorul studiului ”Ultima suflare a Imperiului: Încercările Rusiei de a controla mass-media în fostele republici sovietici” lansat în 8 ianuarie, în care este discutată și influența mass-mediei rusești asupra Moldovei, a fost expulzat din Rusia în preajma sărbătorilor de iarnă. Satter, care locuia în Moscova și a scris o serie de cărți și studii legate de Rusia, este primul jurnalist american expulzat din această țară din perioada Războiului Rece. Ultimul astfel de incident a avut loc în 1982, când șeful biroului Newsweekdin Moscova, Andrei Nagorski, a primit și el ordin de expulzare.

Potrivit BBC News, David Satter a încercat să își reînoiască viza de ședere în Rusia în timp ce se afla în Ucraina, prin ambasada de acolo. Diplomații l-au anunțat însă că autoritățile de la Moscova îl consideră ”indezirabil”.

The Guardian adaugă că Satter se mutase în Rusia de la începutul toamnei și că, luna trecută, aflându-se la Kiev, a fost abordat de un diplomat rus care i-a citit o declarație oficială în care se spunea: ”Organele competente au decis că prezența dumneavoastră pe teritoriul Federației Ruse este indezirabilă. Nu mai aveți voie să intrați în Rusia”. Organele competente sunt, potrivit cotidianului britanic, Serviciul Federal de Securitate (FSB), instituția de spionaj și contra-inteligență a lui Vladimir Putin.

Pe de altă parte, autoritățile ruse susțin că americanul a încălcat anumite prevederi ale regimului de vize și că expulzarea lui nu a fost una politică. În noiembrie, o instanță din Moscova l-a amendat cu 165 de dolari pentru că a continuat să stea în Rusia după expirarea vizei și i-a ordonat să părăsească țara. Satter susține însă că acestea sunt ”chichițe birocratice” și că a fost asigurat dinainte că viza nu-i va fi prelungită, motiv pentru care a mers în Ucraina și a încercat să rezolve problema de acolo.

Această mișcare a Rusiei va tensiona și mai mult relațiile cu Statele Unite înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, susține presa străină. De asemenea, expulzarea lui Satter pare să contrazică afirmațiile lui Vladimir Putin conform cărora va face o serie de compromisuri înainte de Jocuri, inclusiv prin eliberarea unor oponenți politici din închisoare și asigurarea siguranței atleților homosexuali în contextul în care Rusia interzice homosexualitatea.

David Satter a fost corespondent al publicației Financial Times în Moscova, iar în prezent este consultat al Radio Europa Liberă. El a scris și trei cărți despre Rusia și Uniunea Sovietică, fiind un critic activ al regimului de la Kremlin. Articolele și comentariile sale au fost publicate de Forbes.com, CNN, Bloomberg, National Review, The National Interest și The Weekly Standard.

Cel mai recent studiu al său pentru Centrul de Asistență Media Internațională (CIMA), despre încercările Rusiei de a controla mass-media în fostele republici sovietice, arată în capitolul despre Moldova: ”Kremlinul nu trebuie să facă nimic special pentru a influența moldovenii, pentru că ei deja sunt consumatori loiali ai mass-mediei rusești și ai oricărui mesaj propagandistic conținut de acestea”.

Surse: Timpul.md, media-azi.mdThe Guardian , BBC News via R.B.N.Press

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press