ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "școala românească"

școala românească

,

Introducerea unei discipline precum Istoria credinţelor religioase ar fi benefică pentru elevii de gimnaziu, întrucât copiii ar putea înţelege mai bine diversitatea, susţin psihologii, care subliniază că la vârsta de 10 ani aceştia pot face raţionamente şi analogii.

Pe de altă parte, teologii consideră că elevii trebuie să îşi cunoască mai întâi propria religie, pentru ca acesta este şi scopul orei de Religie. Consilierul din Ministerul Educaţiei Romeo Mosoiu susţinea, săptămâna aceasta, că s-a luat în discuţie de multe ori introducerea Istoriei religiilor ca variantă pentru elevii ai căror părinţi nu îi înscriu la ora de Religie, dar specialiştii au ajuns la concluzia că un copil cu vârstă cuprinsă între 10 şi 14 ani nu poate asimila noţiuni de Filosofia religiilor sau de doctrina religioasă se arată într-un material pe Adevarul.

Cu toate acestea, psihologii susţin opusul. Ba, potrivit acestora, introducerea unei materii precum Istoria credinţelor religioase ar fi benefică pentru preadolescenţi. Astfel, profesoara de socio-umane de la Colegiul Naţional I.L.Caragiale Mihaela Gavanescu crede că, în contextul multiculturalismului de astăzi, şcoala ar fi chiar obligată să transmită informaţii ce ţin de istoria credinţelor, astfel încât elevul să înţeleagă mai bine diferenţele de comportament ale colegilor săi care aparţin unui alt cult.

,

O profesoară de Limba și literatura română din București a postat pe Facebook un ”autodenunț” prin care declară că nu respectă programa școlară. Aceasta spune că refuză să le citească elevilor săi poeziile lui Eminescu și ”Amintirile” lui Creangă și nu le cere ”să înveţe pe dinafară teorie literară despre genuri şi specii”. Totuși, profesoara spune că le citește cu plăcere Arghezi sau ”Cartea junglei” ori ”Micul prinţ”.

Cristina Tunegaru / Autodenunţ:

„Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa şcolară de limba română, asemenea unui element duşmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în braţe interpretări şi nu le cer să înveţe pe dinafară teorie literară despre genuri şi specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinţ” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învăţăm să fim sinceri, asertivi.

Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă care îmi cere să selectez numai texte ale autorilor români clasici menţionaţi mai sus. Voi continua să propun elevilor mei numai lecturi care să-i atragă spre literatură, să sădesc în ei o sămânţă de bucurie a lecturii. Recunosc că lucrez cu elevii mei mai ales exerciţii de gramatică normativă pentru învăţarea scrierii corecte, că sar peste noţiuni de gramatică teoretică pentru care elevii mei nu sunt pregătiţi la un moment dat.

Pentru că eu cred că educaţia se face prin motivare pozitivă, bucurie, joc, stârnirea curiozităţii, prin colaborare şi comunicare vie între profesor şi elev într-o limbă actuală şi pornind de la ceea ce-i este cunoscut şi drag copilului, prin deschiderea spre cultura naţională şi universală”, a scris Cristina Tunegaru pe Facebook.

 

Cine este Cristina Tunegaru?

S-a remarcat deseori cu articolele scriese pe Contributors.ro și preluate de Hotnews.ro, mai jos câteva extrase:

 „A existat o perioadă istorică în care naționalismul a avut sensul și menirea sa, dar acea perioadă s-a încheiat. Trăim într-o altă paradigmă. Cu toate acestea, sistemul de educație este astfel gândit încât copilul nu mai are timpul să-și dezvolte propriile pasiuni, pentru că își petrece șase ore în fiecare zi la școală, apoi alte ore acasă scriind teme și „învățând”. – Cristina Tunegru ]n articolul „Despre românism în educatie” (sursa: hotnews.ro/stiri-opinii-20719580-despre-romanism-educatie)

„Eminescu este un poet din șirul de poeți români semnificativi pentru literatura română. Este adevărat că, pentru epoca sa, pentru romantismul românesc întârziat, Eminescu a fost o revelație, pentru că până la el nu a mai fost altul care să creeze o poezie ce trece dincolo de planul observabilului, al descrierii. Dar a face din Eminescu marele și unicul poet național, prezent obligatoriu în toate manualele, din clasa a VI-a până la liceu, e o greșeală. De ce? Punctul de pornire al acestui fenomen ar trebui căutat mult în spate, poate până la Maiorescu. Cert este că la un moment dat a apărut o generație de profesori de gimnaziu, liceu și facultate, școliți de alți profesori, care au considerat că Eminescu nu poate fi abordat în școală ca orice alt poet. Așa că ne-am trezit, în anii cei mai frumoși ai copilăriei noastre, în manuale, cu niște texte din care am înțelege noi ceva, dar se pare că nu e tocmai ce ar trebui să înțelegem. De aceea, profesorul nostru ne dictează câteva pagini despre ce semnifică versurile acestea puține. Noi trebuie să învățăm ce ni se cere pentru ca, la un moment dat, peste câțiva ani, să fim capabili să scriem un text asemănător referitor la alte poezii ale lui Eminescu. Ni se spune și că Eminescu are o zi pe care o sărbătorim la școală citind poezii și recitându-le, dar niciun alt poet nu are o asemenea zi. Profesoara insistă să ne vorbească despre Eminescu în acea zi și unii copii spun că profesoara lor aprinde în clasă o lumânare de ziua lui Eminescu, ca și cum acesta i-ar fi fost o rudă apropiată. Nu înțelegem de ce, dar se pare că e un poet pe care oamenii îl iau foarte în serios.

(…)

Consider că o lectură veritabilă a poeziei se poate realiza nu mai devreme de  16-18 ani, atunci când ai profunzimea sufletească să trăiești, să rezonezi la cuvintele poetice. În liceu, am putea învața să citim poezie, dar nu să analizăm texte eminesciene semnificative, încărcate de elemente filosofice, texte care nu pot fi înțelese în afara contextului cultural-istoric, romantismul european. Sunt un cititor pasionat de poezia română pe care am descoperit-o nu în manuale, nu citind pe Eminescu pe care nu-l vedeam decât ca pe un plângăcios, ci având un volum cu poezii selectate din opera literară a lui Arghezi și un profesor care ne-a cerut să citim un psalm arghezian și să-l comentăm. Noi, prin forțe proprii. Atunci a fost momentul când am descoperit poezia argheziană pe care am citit-o ani la rândul, cu pasiune. Și de aici, cu inima deschisă către poezie și știind, învățând să citesc poezie, apropierea de alți poeți a fost firească. Au urmat Eminescu, Blaga, Barbu, Stănescu, Sorescu, Mălăncioiu, Es. Pop ș.a.

Altfel, poezia nu mai are sens, iar lecturile din Eminescu sunt alte exerciții goale de semnificație, goale chiar și de istorie, care ne arată, încă o dată, incapabili să ne educăm copiii, tinerii. Între noi și ei apare un prag, o discontinuitate, căci noi aruncăm în ei cu informații, fără să educăm cu adevărat. Mai târziu ei vor trece pragul și la rândul lor vor face același lucru copiilor lor pentru că au învățat că Eminescu este un prag, unul pe care nu-l înțeleg, dar obligatoriu pentru orice român.” – text extras din articolul „Cadavrul” din ghiozdan scris pe Contributors.ro

În loc de încheire…

Video: LUCEAFARUL recitat de Anastasia Trofor la 2 ani si 10 luni 🙂

Gabriel Negru – RBN Press

,

Actualizare.ora 20.15 /14.02.2017

În legătură cu cele afirmate în prezentul articolul  de către istoricul Alexandru Mamina, cercetător științific principal II la Institutul Național de Istorie ,,Nicolae Iorga”, domnul Doru Dumitrescu, Inspector General în Ministerul Educației Naționale, președinte executiv al Comisiei Naționale pentru Disciplina Istorie din MEN și coordonator al grupului de lucru pentru elaborarea programei școlare la disciplina istorie din învățământul gimnazial, a avut următoarele obiecții publice (a se vedea rubrica comentarii de pe http://www.argumentesifapte.ro/2017/02/09/pe-educatori-cine-ii-educa/)

Doru Dumitrescu: „Cred că accentele dvs. egolatrice din ceea ce s-a dorit a fi un discurs de expert , care nu este expert, se pare, în nimic, completată de un grobianism care a fost o dovadă și de lipsă de caracter, se manifestă în continuare. Poate că asta este dovada inferiorității de care vorbeați mai sus. Chiar și faptul că nu ați trimis aceste observații, să le zicem, celor pe care îi criticați ci ați preferat să le postați de un site este o dovadă de … dar mă abțin. Oricum, cel care a dat dovadă că este crizat ați fost dvs. după modul în care ați ținut ceva, care s-ar fi dorit a fi un discurs academic. În ceea ce privește capacitățile dvs. de istoric ……. nu are rost să vorbim.”

Redacția România Breaking News – RBN Press, reamintește că domnul Doru Dumitrescu a fost menționat în articolul REVOLTĂTOR!!! MANUALE ȘCOLARE ÎN CARE DRAPELUL ROMÂNIEI ESTE STEAGUL SECUILOR ȘI ÎN STÂNGA PRUTULUI TRĂIESC DOAR RUȘI!” – realizat de domnul Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România și care a făcut obiectul unei cereri pentru drept la replică publicat cu titlul: Drept la replică! Prof. dr. Dumitrescu Doru și prof. Gabriela Droc, reacționează față de articolul „REVOLTĂTOR!!! MANUALE ȘCOLARE ÎN CARE DRAPELUL ROMÂNIEI ESTE STEAGUL SECUILOR ȘI ÎN STÂNGA PRUTULUI TRĂIESC DOAR RUȘI!”.

*  *  *

În ziua de 8 februarie 2017, a avut loc la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei o dezbatere cu privire la noile programe şcolare pentru gimnaziu, inclusiv pentru disciplina istorie. Participant la dezbatere, Alexandru Mamina, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, el însuși coautor al unui manual școlar în urmă cu câțiva ani, analizează în argumentesifapte.ro situația prezentă a programei școlare din România, pe care o caracterizează ca „fiind criticabilă sub trei aspecte: al formulărilor, al conţinutului şi al spiritului în care a fost gândită” . Acesta constata că „din păcate ni se pare că lucrurile nu s-au îmbunătăţit”.

Chiar în privinţa formulărilor, cercetătorul Alexandru Mamina își arată dezmagirea  vis-a-vis de cacofonia din chiar Nota de prezentare în legătură cu finalitatea studiului istoriei, o formulare total neprofesională. Conform autorilor, aceasta ar trebui să fie: formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism, de formarea de stereotipii şi xenofobie (p. 2). Sau nonsensul de la final: „Competenţa se referă la delimitarea operaţiilor (corect operaţiunilor – n.n.) intelectuale de tipul: capacitatea de a detecta, selecta, analiza şi sintetiza date, informaţii sau relaţii, capacitatea de a învăţa, de a acţiona sau de a judeca” (p. 18).  – „ Zău? Operaţiunea intelectuală este o capacitate? Pe lângă asemenea perlă, tautologia „polis-ul” grec pare aproape omor scuzabil.” –  Alexandru Mamina

O altă problemă majoră, conținutul ca structură

Cercetătorul arată cât de deficitar este și conținutul ca structură cât și din perspectiva informației.

În locul unei sintetizări a problematicii pe coordonatele majore şi recurente ale existenţei, să zicem relaţii sociale – stat – cultură – comportament privat, autorii programei au preferat să amestece materialul sub rubrici de tipul „Viaţă cotidiană”, în aşa fel încât esenţialul tinde să se piardă în derizoriu.

Se ajunge astfel ca domeniul feudal, adică elementul fundamental în societatea europeană medievală, să fie tratat numai ca studiu de caz (p. 7). Pe lângă această concepţie didactică deficitară, acceptabilă totuşi la limită ca viziune subiectivă, conţinutul este afectat de erori ce nu mai pot fi puse pe seama opţiunii personale a autorilor.

În cazul Europei medievale, de pildă, se vorbeşte despre proprietate fără alte precizări, în condiţiile în care la acea vreme caracteristice erau mai curând posesiunea şi devălmăşia (p. 7). „Revoluţia Glorioasă” din 1688 este introdusă în programă după iluminismul (mai corect luminismul) de la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Tot în contextul iluminismului se menţionează cluburile politice, înainte de Revoluţia franceză, deşi cluburile au apărut abia cu ocazia acesteia. Se inventează aşa-numitele saloane de lectură, confundându-se de fapt saloanele aristocratice şi cluburile de lectură – două componente ale spaţiului civil altminteri diferite în realitate (p. 9).

Pentru clasa a şaptea, crizele economice din perioada interbelică apar ca studiu de caz la „Viaţa cotidiană”, iar lumea contemporană este înscrisă ca lume multipolară (p. 13). Oare autorii au trăit pe altă planetă?

Aproximativ trei decenii de supremaţie mondială a Statelor Unite ale Americii după dispariţia comunismului înseamnă multipolaritate? Unele chestiuni pot părea la prima vedere punctuale, însumate configurează însă un ansamblu deficitar.

Spiritul care a prezidat la realizarea programei apare evident neconform cu specificitatea abordării istorice, întrucât este marcat de tezismul ideologic.

De la început se invocă explicit combaterea naţionalismului, a stereotipiilor şi xenofobiei, asumarea multiculturalităţii şi accentul pus pe diversitatea culturală, socială şi politică, de parcă orele de istorie ar fi de învăţământ politic (p. 2).

Valorile democratice sunt doar pentru educație socială

Transmiterea valorilor democratice nu se face la orele de istorie, pentru aşa ceva există acelea de educaţie socială. Formarea civică prin intermediul istoriei nu se obţine declarativ ci decurge implicit, odată cu asimilarea cunoştinţelor şi dezvoltarea gândirii critice, de natură să-l facă pe elev capabil să deceleze singur ce este bine şi ce este rău. Nu e nevoie să insişti ostentativ asupra superiorităţii unui regim sau a caracterului malefic al altuia, sunt chestiuni care se degajă din chiar factualitatea lor. Istoria nu judecă, doar explică, inclusiv în situaţia programelor şi a manualelor, destinate să pregătească elevii în conformitate cu raţionalitatea proprie domeniului de studiu.

Conform situației descrise de cercetător, programele trebuie finalizate până pe 28 februarie a.c. „În aceste circumstanţe, observaţiile noastre riscă să fie tardive, cu toată bunăvoinţa directoarei Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Magdalena Balica, ce ni s-a părut sincer doritoare să discute şi să amelioreze programel. Nu acelaşi lucru se poate spune despre inspectorul-general responsabil cu istoria în Ministerul Educaţiei Naţionale, Doru Dumitrescu, ins cu reacţii crizate, incapabil să argumenteze pe fond, care se simte atacat când se exprimă opinii critice fără nici o conotaţie personală. Dincolo de inadecvarea intelectuală la funcţie, un astfel de comportament ne sugerează un serios complex de inferioritate. Cum rămâne atunci, domnule inspector-general, cu toleranţa, dialogul şi multiperspectivitatea pe care pretindeţi că doriţi să le dezvoltaţi la elevi? Discrepanţa între afirmaţiile de principiu şi atitudinea practică nu se cheamă cum va ipocrizie?” – se întreabă Alexandru Mamina

„Ni s-a zis că la programe s-a lucrat intens, că unii membrii din provincie ai grupurilor de lucru au făcut inclusiv efortul financial de a-şi plăti singuri deplasarea la Bucureşti. Păcat de acest efort care, cel puţin în privinţa istoriei pentru gimnaziu, s-a epuizat fără succes din cauza concepţiei generale necorespunzătoare şi a profesionalismului îndoielnic al unor autori.” – a mai scris cercetătorul Alexandru Mamina.

Redacția România Breaking News – RBN Press / București / 14 februarie 2017

,

Federația Coaliția pentru Educație salută determinarea și eforturile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a organiza concursul pentru posturile de directori ai unităților de învățământ, concurs care începe miercuri, 12 octombrie, cu proba scrisă. Coaliția își exprimăîncrederea că acest proces este valoros pentru educația din România și consideră acest concurs ca începutul profesionalizării managementului din școala românească.

Potrivit datelor publicate de către minister, în cazul a peste 1000 de unități de învățământ (17%) nu s-a înscris nimeni la concurs pentru postul de director, ceea ce arată că posturile de conducere din anumite școli nu sunt suficient de atractive pentru candidații cu potențial. A ne uita cu atenție la aceste școli, date fiind intențiile de alocare a fondurilor publice (naționale și europene) pentru implementarea de proiecte în școlile vulnerabile, înseamnă, în fapt, să ne uităm la punctele critice din sistem Un motiv suplimentar pare să fie neîndeplinirea, în acest moment, de către potențialii candidați a condiției de a fi membri în Corpul Național de Experți în Management Educațional, dar aceasta este doar una dintre explicațiile insuficientei atractivități a acestei poziții.

“După cum arată numeroase studii internaționale, directorul școlii are un rol critic în ceea ce privește progresele elevilor – atât școlare, cât și cele ce țin de dezvoltarea personală și accesul la oportunități viitoare. Conducerile școlilor influențează în mod semnificativ atât organizarea administrativă, cadrul formal pe care procesul educațional se sprijină, cât și, foarte important, cultura unei școli și măsura în care profesorii, responsabilii principali de progresul și dezvoltarea opiilor, se simt la rândul lor ajutați, inspirați și motivați”, a declarat Emanuel Beteringhe, expert în politici publice de management educațional și vicepreședinte al Coaliției pentru Educație.

În prezent, mare parte din timpul de lucru al directorilor este ocupat cu activități de natură administrativă: organizarea cursurilor și a examenelor, supervizarea gestiunii resurselor fizice ale școlii, gestiunea părții administrative de resurse umane (salarii, sporuri, indemnizații, concedii), asigurarea conformității unității școlare cu prevederile legale. “Credem că este rezonabil să acceptăm că se poate performa în astfel de activități fără experiență didactică. În viitor, ne dorim manageri de școli care să aloce timp și energie pentru ceea ce, în opinia noastră, ar trebui să fie partea mai importantă: activități de implicare și susținere a corpului de cadre didactice, precum și de implicare a părinților și a comunității locale. Chiar și în acest caz, credem că nu este esențială experiența didactică pentru a avea succes; ajută, dar nu este critică”, a adăugat Emanuel Beteringhe.

“Federația Coaliția pentru Educație consideră că acesta este momentul pentru a lua în considerare soluția de a deschide posturile de conducere și către persoane cu calificări corespunzătoare și/sau experiență managerială semnificativă din exteriorul sistemului, care nu au în mod necesar experiență didactică”, a explicat reprezentantul Coaliției. Astfel de rute alternative către poziții de leadership școlar se regăsesc în multe dintre țările cu sisteme educaționale performante (ex: Danemarca, Marea Britanie). Merită luată în considerare inclusiv evoluția domeniului medical din România, în care managerii de spital nu mai trebuie să fie în mod necesar cadre medicale. “Suntem convinși că există profesioniști cu experiență managerială semnificativă în alte domenii care ar putea considera o astfel de poziție ca o opțiune viabilă de carieră. Astfel, ar crește concurența pentru aceste posturi și am avea semnificativ mai puține școli în care nu dorește nimeni să-și asume această responsabilitate”, a mai adăugat Emanuel Beteringhe.

Școala în care fiecare vrea și poate să-și împlinească potențialul, fie elev sau profesor, depinde în mare măsură de priceperea și motivația conducerii. Calitatea resurselor umane în educație – temă prioritară pentru Coaliție și prezentă în acest an inclusiv în seria de dezbateri inițiate de Administrația Prezidențială – trebuie să includă și managementul școlii.

Politizarea conducerii școlilor este unul dintre principalii factori care a condus, în timp, în mod regretabil, la erodarea încrederii opiniei publice în competența și probitatea directorilor de școli. În multe dintre țările pe care le luăm ca model din punct de vedere al rezultatelor educaționale, directorii de școli formeaza o comunitate importantă și respectată la cel mai înalt nivel. Desemnarea prin concurs, pe bază de competențe, este un prim pas pentru ca directorii să recapete acest rol și în România.

Pe viitor însă, similar cu experiențele altor țări, este nevoie de o serie de măsuri de creștere a atractivității pozițiilor de management (financiar, prin majorarea sporului de salarizare, dar nu numai), cuplate cu o formare inițială și continuă de calitate și cu schimbarea condițiilor de acces, astfel încât să aibă acces la astfel de poziții și profesioniști cu experiență managerială semnificativă în alte domenii, care pot contribui substanțial la școli mai bune pentru copiii noștri. Profesionalizarea pozițiilor de management, prin deschiderea acestora către exteriorul sistemului, precum și alte aspecte legate de formarea și rolul rolul resurselor umane din educație, sunt accentuate și detaliate în Manifestul Coaliției pentru Educație.

Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro). *Persoană de contact: Simona David Crisbasanu, Director de Comunicare (simona@coalitiaedu.ro, 0754 222 007)

romaniabreakingnews.ro

,

Gandeste_RomaniaUn licean îți spune de ce școală din România suge viața din tine. Mai toate topurile de specialitate arată fără drept de apel că, în ceea ce privește educația, finlandezii sunt cei mai eficienți și reușesc cel mai bine să producă oameni capabili să se integreze pe piata forței de muncă.

„Finlanda a înțeles că ceea ce contează în viață e ceea ce știi să faci pe bune, adică practică, și nu ceea ce se presupune că ar trebui să faci, adică teoria. Dacă citești câteva articole despre sistemul ăsta din nord, o să ți se pară de-a dreptul SF. Zilele de școală încep între ora 9 și 9.45, elevii stau cel mult cinci ore la școală pentru că guvernul a scos din programă materiile neimportante, profesorii sunt mai degrabă prieteni cu elevii și, pe lângă toate astea, în școală se predau decența și modestia. Sună bine, nu?

Mi se pare că tot sistemul ăsta te face să ai mai multă încredere în rasa umană. Până când te trezești că nu te cheamă Mikko Korhonen și deci n-o să ai parte de așa ceva pentru că tu trăiești și înveți în România”, informează Vice.

romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press