ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Sarmizegetusa"

Sarmizegetusa

,

O cărămidă veche de aproximativ 1.800 de ani purtând urma piciorului unui copil de șase ani a fost descoperită de arheologi în timpul unor săpături în situl de la Colonia Sarmizegetusa Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei romane, a declarat Carmen Ciongradi, șef de șantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.

Sarmisegetuza – cărămidă veche de aproximativ 1.800 de ani purtând urma piciorului unui copil (foto: Carmen Ciongradi – voceatransilvaniei.ro

 

Cărămida făcea parte din sistemul de hipocaust (sistemul de încălzire) al unei clădiri aflate în incinta orașului Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Acest sistem hipocaust presupune ca podeaua clădirii să fie sprijinită pe zeci de picioare formate din cărămizi dreptunghiulare sau rotunde. Astfel, prin spațiul creat între pământ și podea, pe sub toată clădirea, poate circula un aer cald produs într-un cuptor aflat într-o latură a edificiului.

Cărămida care purta urma de picior a copilului făcea parte dintr-un astfel de sistem de încălzire.

„A fost găsită la praetorium procuratoris — clădirea procuratorului financiar al Daciei Apulensis — în timpul săpării unei încăperi cu hipocaust. Era o așa-numită pila de hipocaust (stâlp de hipocaust), o cărămidă pe care se sprijinea podeaua. Cărămida ar putea data de la sfârșitul secolului al II-lea — începutul secolului III după Hristos. Este vorba despre ultima fază de construcție romană a edificiului”, a declarat Carmen Ciongradi, șef de șantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.

Urma a fost imprimată cel mai probabil în timpul în care cărămizile — făcute din lut, care era încă moale — au fost puse la uscat.

Arheologii cred că acel copil, a cărui urmă se poate vedea astăzi prinsă în cărămida dreptunghiulară, se juca cu un altul. Pe acea latură a cărămizii de deasupra urmei tălpii, care este foarte clar imprimată, se poate vedea, însă destul de șters, încă o urmă, tot de picior. Este vorba despre trei degete de la picior a căror orientare arată că un alt copil stătea față în față cu primul, probabil jucându-se printre cărămizile de lut puse la uscat în curtea unui atelier.

Arheologul clujean Emilian Bota a precizat că, deși nu se poate spune că această urmă de picior este prima găsită la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, unde există activitate de cercetare de peste 100 de ani, totuși acest tip de descoperire este foarte rar. Arheologii au mai găsit în această vară și multe cărămizi sau bucăți de țiglă care au imprimate urme de labe de câini sau pisici.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane. Ruinele orașului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, județul Hunedoara.

Situl este cercetat sistematic de specialiști de la Muzeul Național de Istorie a Transilvanei, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, care în vara aceasta au desfășurat săpături împreună cu studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai, de la Universitatea Heidelberg din Germania, Universitatea Exeter din Anglia, precum și cu voluntari americani.

Publicat de romaniabreakingnews.ro Surse: Agerpres.ro, Descoperă.rovoceatransilvaniei.ro

,

Descoperire de excepție făcută de arheologi în Ucraina. Cel mai mare tezaur de aur dacic, după cele de la Sarmizegetusa, a fost scos la lumină într-un sat de lângă granița cu România. Este vorba despre bijuterii din aur masiv, vechi de 2.000 de ani. Cunoscută doar în cercurile științifice, comoara nu a fost expusă niciodată, relatează Digi24 Tv și citat de romaniabreakingnews.ro

Digi24 TV a prezentat, în premieră, imagini cu podoabele de o valoare inestimabilă.

Întinsă pe trei hectare și jumătate, cea mai nordică fortificație care a aparținut regatelor dacice este într-o zonă împădurită din satul ucrainian Mala Kopanya, la 30 de kilometri de granița cu România. Cetatea a fost descoperită, întâmplător, la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar abia în anii ’70 arheologii ucraineni au început să studieze sistematic fortificația.

În 1977 au început lucrările la cetatea propriu-zisă. În 2007 este atestat un nou loc, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte”, spune Liuba Irina Horvat, cercetător la muzeul din Satu Mare.

„Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal”, spune Vjaceslav Kotigorosko, directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.

Abia în urmă cu trei ani a fost scos la lumină tezaurul de aur dacic.

„Aici avem cele mai mari cantități de aur găsite într-un sit dacic cu excepția Sarmizegetusei, cele mai grandioase piese din aur”, spune Liviu Marta, directorul muzeului județean Satu Mare.

Printre pandative și brățări din aur se remarcă un colan numit de arheologi „torques”. S-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți care au, în total, peste un kilogram.

„Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt”, spune Vjaceslav Kotigorosko.

Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod și pot fi studiate doar de specialiști.

„Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată. Nu au fost expuse pentru că au nevoie de o pază specială și de un loc adecvat”, spune Josyp Kobal, muzeograf al muzeului din Ujgorod.

Arheologii cred că la Mala Kopanya ar fi fost un adevărat complex de clădiri, de mare importanță pentru studiul istoriei dacilor.

„Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă”, spune Vjaceslav Kotigorosko.

Din acest motiv, autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic.

Sursa: Digi24 prin romaniabreakingnews.ro

Zona unde se află acest areal este practic porțiunea de Nord a Maramureșului Istoric

Despre românii din Maramureșul Istoric (drapta Tisei)

Harta Maramureșului Istoric

Românii din Maramureșul istoric de peste Tisa au fost uniți cu România, așa cum au cerut la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, puțin peste un an de zile. În acea perioadă s-au schimbat multe guverne la București, care au avut o viziune politică inconsecventă în negocierile de la Conferința de Pace pentru stabilirea frontierelor României. Dacă guvernul Al. Vaida Voevod a obținut promisiunea cehilor că vor recunoaște aproape tot Maramureșul istoric României, guvernul Averescu, care l-a succedat, a renunțat pur și simplu, retrăgând trupele române la sud de Tisa, fără să continue negocierile cu Cehia pentru încorporarea satelor românești în hotarele țării.
Așa au rămas peste Tisa în Cehoslovacia după 1921 și în Ucraina după 1944 românii din Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, Biserica Albă, Slatina și alte sate vechi românești.

Astăzi sunt peste 40000 de români în satele românești din dreapta Tisei în Ucraina. Și mulți dintre ei au în casă Tricolorul, icoana sufletului lor și privesc cu dor peste Tisa, la țara la care visează și pe care o iubesc cu adevărat, la România. …

Sursa: danielvla.wordpress.com prin romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press