,
Zeci de directive nu au intrat în legislaţia României. Risc de noi sancțiuni din partea UE
România riscă să fie sancţionată din nou de către Uniunea Europeană din cauza parlamentarilor. Zeci de directive ale UE nu au fost transpuse în legislaţia autohtonă. Ministerul Afacerilor Externe a transmis legislativului, într-un memorandum, că nu a transpus , anul trecut, în legislaţia naţională 21 de directive UE. Pentru că termenul este depăşit, țara noastră riscă sancţiuni financiare prin infringement, iar în 2017 trebuie să transpună alte 27 de norme europene.
„În cursul anului 2016 au fost promovate de către Guvern mai multe proiecte de acte normative primare (sub formă de legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă), care transpun directive ale Uniunii Europene. Pentru unele dintre directive, termenul de transpunere a fost depăşit, fiind declanşate acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a acestora”, informează MAE, într-un document înregistrat la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, săptămâna aceasta, conform libertatea.ro.
Ministerul avertizează că România riscă sancţiuni dacă problemele nu sunt rezolvate. „În scopul evitării sancţiunilor pecuniare care ar putea fi impuse României ca urmare a necomunicării acelor normative de transpunere pentru directivele restante, este absolut necesar ca respectivele proiecte să fie adoptate, publicate în Monitorul Oficial al României şi notificate Comisiei cu maximă celeritate”, se arată în document.
Directivele se referă la probleme precum libera circulaţie, restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, recunoaşterea calificărilor profesionale, sancţiunile penale pentru abuzul de piaţă, soluţionarea alternativă a litigiilor, protecţia victimelor criminalităţii, drepturile de autor, combustibilii alternativi, reducerea consumului de pungi din plastic şi mandatele europene de arestare. Pe lângă cele 21 de proiecte ale căror teremene de transpunere au fost depăşite, România va avea obligaţia în 2017 să transpună, până în luna decembrie, alte 27 de directive UE, mai spune sursa citată.
Romania nu a transpus in 2016 in legislatia nationala 21 de directive UE, termenul fiind depasit, si risca sanctiuni financiare prin infringement, iar in 2017 trebuie sa transpuna alte 27 de norme europene, potrivit unui document intocmit de MAE si transmis Parlamentului. Unele legi menite sa rezolve problema au fost clasate dupa formarea noului Parlament pentru ca nu au fost discutate, nici ele, la timp, potrivit News.ro.citeste tot articolul
Gabriel Negru / București / RBN Press – 20.02.2017
,
China s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei! „Sistemul bancar chinez prețuieste relațiile cu băncile americane”
Băncile chineze sunt integrate în economia mondială și prețuiesc relațiile cu băncile americane, așa că, de facto, s-au alăturat sancțiunilor financiare împotriva Rusiei, sustine Viktor Tarusin, directorul executiv al Consiliului de Afaceri Rusia-ASEAN, într-un interviu cu revista „Kommersant-Vlast”, informeaza paginaderusia.ro citată de romanibreakingnews.ro.
„Băncile chineze nu doar ca au refuzat companiilor și persoanelor fizice din Rusia să acorde împrumuturi, dar i-au forțat pe clientii rusi să-si închidă conturile sau să le transfere în alte locuri”, – a spus Tarusin.
Experți intervievați de Kommersant-Vlast sustin ca cele două probleme majore ale activității economice ruso-chineze sunt lipsa de înțelegere a mentalității chineze și dorința cninezilor de a avea controlul afacerilor.
„În prezent, chinezii au început să ceară pachete de control în multe companii, mai devreme asta nu se intampla” – a declarat Maxim Sokov, CEO En +, vorbind despre una dintre operațiunile companiei. – Ei spun că sunt dispuși să investească, dar au nevoie de 50% plus 1 din actiuni. Prin urmare, 2015 a fost anul multor tranzactii esuate”.
Publicat de romaniabreakingnews.ro
,
Barack Obama și Angela Merkel: se mențin sancțiunile împotriva Rusiei, până când „va respecta suveranitatea Ucrainei”
Președintele american Barack Obama și cancelarul german Angela Merkel au decis în cadrul întâlnirii de duminică 7 iuni a.c., menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei până când aceasta din urmă „va respecta suveranitatea Ucrainei”, transmite AFP.
„Cei doi lideri (…) au convenit asupra faptului că durata sancțiunilor trebuie legată în mod clar de aplicarea completă de către Rusia a acordurilor de la Minsk și de respectarea suveranității Ucrainei”, a indicat biroul de presă al Casei Albe într-un comunicat emis după întrevederea bilaterală pe care Obama și Merkel au avut-o în Bavaria, unde se desfășoară summitul G7.
Sancțiunile instituite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului armat din estul separatist al Ucrainei expiră la sfârșitul lunii iulie, astfel că blocul comunitar trebuie să ia o decizie privind prelungirea lor. Aceste sancțiuni prevăd interdicții de viză și înghețarea conturilor unor responsabili ruși sau ucraineni proruși, precum și măsuri împotriva unor companii ruse din sectoarele militar, petrolier și bancar.
Acordurile de pace convenite pe 12 februarie la Minsk de guvernul ucrainean și separatiștii proruși prevăd o serie de măsuri militare și politice menite să pună capăt conflictului soldat până în prezent cu peste 6.400 de morți, dar escaladarea confruntărilor în ultima săptămână arată că implementarea prevederilor de bază ale înțelegerii este departe de a se fi realizat. În plus, NATO a atras din nou atenția că separatiștii primesc în continuare arme din Rusia, iar trupe ruse sunt staționate în zonele din estul Ucrainei controlate de aceștia.
Video: Merkel welcomes Obama with beer and sausage breakfast before G7 summit
Surse: afp.com, theguardian.com, rbn /romaniabreakingnews.ro
,
Rusia excelează prin măsuri hilare ca răspuns la sancțiunile internaționale
Serghei Naraskin presedintele Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioara a parlamentului federal)
Rusia vrea sa lupte cu sanctiunile economice internationala intr-un mod inedit. Serghei Naraskin (foto), presedintele Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioara a parlamentului federal) a propus ca abrevierile SUA (Statele Unite ale Americii) si UE (Uniunea Europeana) sa fie scrise cu litera mica in limba rusa, in contextul sanctiunilor instituite de SUA si UE impotriva Rusiei pentru rolul ei destabilizator in situatia din Ucraina, informeaza agentia de presa ucraineana UNN.
“Propun ca de astazi sa se scrie “sua” si “ue”, cu litera mica. Nu sunt suficient de mature ca sa fie respectate in rusa”, scrie liderul parlamentar rus intr-o postare pe Twitter.
Cu toate acestea, presedintele Dumei spune in aceeasi postare ca ‘doreste ca noi toti sa traim intr-o lume fara razboi’. ‘si eu cred ca este in puterea noastra’ sa prevenim un asemenea scenariu, mai scrie el, intr-un indemn aparent catre oficialii de la Kiev si liderii occidentali. Kievul poate institui interdictii de intrare pe teritoriul Ucrainei pentru deputatii din Consiliul Federatiei (camera superioara a parlamentului rus) si cei din Duma de Stat (camera inferioara), dar atunci si Rusia ar putea impune interdictii similare impotriva parlamentarilor si oficialilor ucraineni, mai spune Naraskin, comentand in legatura cu o posibila initiativa a Ucrainei despre care a scris presa din tara vecina.
Moscova se plange de „arma economica”
Naraskin a mai spus vineri ca embargoul la importurile de produse alimentare dintr-un numar de tari occidentale este o masura la care Rusia a fost fortata sa recurga, exprimandu-si speranta ca politicienii din Uniunea Europeana vor constientiza absurditatea continuarii spiralei sanctiunilor. Rusia a limitat pentru un an importurile la unele categorii de produse din tari care au impus sanctiuni impotriva sa pentru rolul jucat in criza ucraineana, printre acestea figurand SUA, statele membre ale UE, Canada, Australia si Norvegia. Pe lista cu restrictii au fost incluse carne de vita, carne de porc, fructe, carne de pasare, branza, produse lactate, peste si alte produse. Sanctiunile europene, a adaugat Nariskin, reprezinta ‘un instrument de santaj in domeniul politicii externe’. Rusia utlizeaza frecvent „arma energetica” in promovarea intereselor sale politice in Europa.
Printre alte măsuri, Redactia R.B.N. Press mai amintește și de recenta măsură a Federației Ruse de stopare a importului de carne de vită din România, care nu exportă în Rusia nici macar un Kilogram de carne de vită.
,
O mare lovitură financiară dată lui Putin, care va zgudui din temelii economia Rusiei!
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din întreaga lume, cu active de 890 de miliarde de dolari, își revizuiește investițiile de 8 miliarde de dolari, pe măsură ce Uniunea Europeană ia în considerare înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Guvernul norvegian a anunțat că este gata să își ajusteze deținerile fondului său pentru a reflecta schimbarea climatului geopolitic, scrie Bloomberg. Comisia Europeană va prezenta propunerile sale „țintite“ mâine. Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene, dar susține o nouă rundă de sancțiuni.
„Dacă investițiile fondului vor fi afectate de sancțiunile economice împotriva Rusiei, pe care Norvegia le susține, atunci vom face ajustările necesare pentru a ne acomoda la noua situație“, a anunțat Runar Malkenes, un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe norvegian.
Fondul suveran al Norvegiei avea la finele anului trecut investiții de circa 8 miliarde de dolari în Rusia, din care 3,6 miliarde de dolari în acțiuni și 4 miliarde de dolari în titluri de stat și obligațiuni emise de companii ruse.
„Este important ca măsurile restrictive pe care le susținem să aibă cea mai extinsă bază posibilă“, a declarat Frode Andersen, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe norvegian.
SUA cere sancțiuni cât mai puternice și, anterior, a impus sancțiuni împotriva unor companii ruse, cele mai importante fiind producătorul de petrol de stat Rosneft, producătorul de gaze Novatek – deținut în parte de către oligarhul Ghenadi Timcenko, traderul de țiței Gunvor – la care se bănuiește că președintele rus Vladimir Putin deține o parte din acțiuni și Gazprombank, brațul financiar al gigantului Gazprom. Alte companii asupra cărora s-au impus sancțiuni sunt deținute de către oligarhul Arkady Rotenberg.
Fondul suveran norvegian deținea 0,6% din acțiunile Rosneft la finele anului trecut.
Bursa de la Moscova a scăzut în acest an cu 6,5%, iar rubla s-a depreciat față de dolar cu 5,6% în aceeași perioadă.
Zborul MH17 s-a prăbușit în estul Ucrainei săptămâna trecută, în zona ocupată de separatiștii proruși, toate cele 298 de persoane aflate la bord murind. SUA acuză Rusia că a livrat rebelilor sistemul de rachete BUK, care a doborât aeronava.
Surse: YahooNews, Adevarul
,
SUA poate lovi mortal RUSIA – PRĂBUȘIND prețul petrolului !
Congresul american consideră episodul Crimeea drept „un moment periculos al istoriei, cu consecințe mondiale” și după ce a aprobat o serie de sancțiuni punctuale împotriva unor oficiali ruși, anunță că în următoarele săptămâni va pune la punct noi măsuri punitive. Cunoscuta agenție de presă Bloomberg spune că în calcul ar putea fi luată și propunerea miliardarului George Soros. Acesta a sugerat că Statele Unite ar putea lovi serios în interesele Rusiei, dacă ar vinde petrol din uriașele rezerve acumulate, trăgând astfel prețurile în jos.
Statele Unite au puterea să dispună cea mai dură sancțiune posibilă împotriva lui Putin pentru anexarea Crimeei : aruncarea pe piață a unei părți din rezervele de petrol ar provoca scăderea prețurilor, afectând serios vânzările strategice ale Rusiei, declara George Soros săptămâna trecută la Berlin. Propunerea a ajuns și la urechile congresmanilor americani, care s-au grăbit să o susțină ca o posibilă alternativă la sancțiunile clasice. „America poate și ar trebui să devină o superputere în domeniul energiei. Ultimul lucru pe care îl dorește Putin este să concureze cu Statele Unite ale Americii în cursa din energie”, spunea zilele acestea în Congres senatorul democrat Mary Landrieu, președinte al Comisiei pentru Energie și Resurse Naturale din Senatul Statelor Unite. Deocamdată, Secretarul pentru Energie din Guvernul american, Ernest Moniz, a respins această variantă, dar ea este luată serios în calcul de Congres, scrie Bloomberg.
Și analiștii în domeniul energetic o văd ca pe o sancțiune viabilă la adresa Rusiei : dacă Statele Unite ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva națională de petrol, ar provoca deprecierea prețului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant și fost conslier în administrațiile Ford și Carter. O astfel de scădere a prețului petrolului ar genera pentru Rusia venituri pierdute de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, estimează analistul. „Avem foarte mult petrol, de care nu avem nevoie. Îl putem vinde acum, astăzi, pentru a exercita presiune economică asupra Rusiei”, a mai declarat consultantul.
De asemenea, susținătorii ideii spun că utilizarea rezervelor de petrol ar aduce câștiguri Statelor Unite, deoarece ar reduce importurile și ar ajuta exporturile de produse petroliere, precum carburanți, cu o marjă de profit mai ridicată pentru rafinăriile din State. Dacă va opta pentru utilizarea rezervelor de petrol în vederea sancționării Rusiei, Statele Unite ar trebui să se asigure că alți producători nu vor reduce exporturile pentru a contracara impactul măsurii asupra prețurilor, remarcă Gary Hufbauer, cercetător la Peterson Institute for International Economics. Arabia Saudită, cel mai mare exporator din lume, ar putea coopera deoarece se opune rolului jucat de Rusia în conflictul din Siria, consideră expertul.
Între timp, și companiile americane de petrol și gaze naturale fac lobby pentru ridicarea interdicțiilor privind exporturile de energie, introduse în urma crizei din anii ’70. Exxon Mobil a anunțat, în luna decembrie, că sprijină ridicarea limitelor. Congresmeni influenți din Comisia pentru Energie și Resurse Naturale din Senat s-au arătat de asemenea în favoarea unei astfel de măsuri iar Departamentul Energiei a primit peste 20 de cereri din partea companiilor pentru avizarea unor investiții de miliarde de dolari în uzine de lichefiere a gazului natural, care să poată fi apoi încărcat în tancuri maritime și exportat. Până în prezent, autoritățile americane au avizat 7 astfel de proiecte.
Bloomberg amintește că deja în ultimele săptămâni s-a discutat intens despre posibilele exporturi de gaze naturale extrase din Statele Unite către Europa, pentru a reduce dependența continentului de gazul importat din Rusia, soluție care necesită timp, deoarece infrastructura nu a fost încă pusă la punct.
Statele Unite dețin rezerve de petrol de 696 milioane de barili, echivalentul necesarului național pentru 200 de zile, în timp ce legea impune rezerve echivalente cu consumul pe cel puțin 90 de zile. Rezerva națională de petrol americană a fost creată în 1975, în urma embargoului arab, pentru a proteja securitatea energetică. Rezerva a fost accesată cel mai recent în anul 2011, când guvernul a utilizat 30 milioane de barili pentru a acoperi golul lăsat în piață de întreruperea exporturilor din Libia. Având în vedere creșterea producției interne de petrol și gaze a SUA din ultimii ani, însoțită de o scădere semnificativă a importurilor, necesitatea întreținerii unei rezerve atât de vaste s-a diminuat, scrie Bloomberg. Astfel, Statele Unite dispun de tot mai multă flexibilitate în ceea ce privește utilizarea rezervei pentru a influența piața sau din rațiuni geopolitice, lucru discutat și în cadrul audierilor din Congres.
Casa Albă a anunțat recent că guvernul va vinde 5 milioane de barili din rezerva petrolieră pentru a testa sistemul de distribuție, inclusiv un oleoduct la care s-au executat recent lucrări. Secretarul pentru Energie, Ernest Moniz, a subliniat trecută că decizia nu are legătură cu situația din Ucraina dar analiștii citați de Bloomberg consideră că măsura semnalează că Wahsingtonul este dispus să utilizeze rezervele de petrol dacă tensiunile din Ucraina vor escalada sau dacă livrările internaționale de țiței vor fi perturbate.
Sursa:rfi.ro
,
CU sau FĂRĂ Crimeea, Rusia este într-o mare CRIZĂ
Toate semnalele din economia rusească prevestesc o recesiune. Dar problemele au foarte puțin de-a face cu criza din Crimeea. Mult mai greu atârnă în balanță faptul că Rusia a uitat să se modernizeze.
Perspectiva sancțiunilor internaționale cu siguranță nu este una îmbucurătoare pentru economia Federației Ruse. Dar nu trebuie să uităm că și fără ea Kremlinul are o serie de probleme stringente de rezolvat. Să ne uităm, de exemplu, la fluxurile de capital care părăsește Rusia.
În primul trimestru al acestui an, 70 de miliarde de dolari au ieșit din economia rusească. Suma este cu aproape opt miliarde de dolari mai mare decât cea din întregul an 2013. De la invazia Crimeei încoace ritmul s-a accelerat, dar problema exista oricum dacă ne uităm cum în luna ianuarie plecau din Rusia circa 32 de miliarde de dolari.
Unii economiști privesc mai liniștiți către Moscova datorită pilonilor pe care se bazează activitatea economică, ne referim aici la rezervele de petrol și gaze. Chiar și cu sancțiuni economice directe, Rusia ar reuși, probabil, să prevină scăderea standardului de viață al populației preț de vreo doi ani. Bugetul Federației este construit pe un preț al petrolului de peste 100 de dolari / baril și, deocamdată, nimeni nu se aștaptă la o scădere. Un alt semnal de volatilitate economică este devalorizarea rublei, dar nici aceasta nu are neapărat legătură cu Crimeea pentru că moneda rusească a pierdut în a doua jumătate a lui 2013 circa 12% față de Euro. Devalorizarea ar putea chiar să ajute economia în contextul în care Moscova vinde petrol și gaze în dolari și plătește asigurări sociale în ruble.
Problema gravă a economiei conduse de Vladimir Putin o reprezintă însă investițiile. Kremlinul a ignorat problema reducerii dependenței de gaze și petrol, iar investițiile străine scad încă din 2013. Pentru că nimeni nu mai vorbește despre modernizare, economia rusească a ratat așteptările de 3,5% creștere economică anul trecut și a înregistrat un avans de doar 1,3%. În ultimele luni, rezultatul economic al Rusiei a fost chiar unul negativ. Pentru 2014, specialiștii ruși au prevestit cel mai prost an din 2000 încoace. Iar această prognoză fusese elaborată în decembrie 2013, cu mult înainte de criza din Crimeea.
Sursa: rfi.ro
,
UCRAINA / CRIMEEA – Decizii, sancțiuni, evoluții, avertizări și așteptări…
Parlamentul din Crimeea, dominat de pro ruși, a votat unanim alipirea la „Maica Rusia” și a hotărât realizarea unui referendum pentru legitimarea acestui vot, pe data de 16 martie, când locuitorii vor putea să se pronunțe asupra acestei „alipiri”, răspunznând la întrebarea dacă se dorește intrarea în Federația Rusă. Vicepremierul regiunii autonome Crimeea, Rustam Temirgaliev a declarata că practic în cadrul acestui referendum vor existe două teme / întrebări:
Prima va fi „dacă se dorește ca Republica Autonomă Crimeea să se alăture Federației Ruse”, iar cea de-a doua va fi „dacă se dorește revenirea la Constitutia Crimeei din 1992″ – Temirgaliev.
Administrația interimară de la Kiev consideră că hotărârile Parlamentului regional din Crimeea sunt ilegale și anticonstituționale și a lansat procedura pentru dizolvarea lui.
„Parlamentul central va iniția dizolvarea Parlamentului din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov, președintele interimar al Ucrainei.
SUA și UE consideră organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul, o încălcare a dreptului internațional, a avertizat Washingtonul joi.
„Statele Unite apreciază că orice decizie cu privire la Crimeea este necesar să fie luată de către Guvernul de la Kiev”, a declarat un oficial american de rang înalt.
„Nu vă puteți plasa într-o situație în care Guvernul legitim al unei țări este exclus de la procesul de decizie cu privire la anumite părți ale acestei țări. Este vorba, în mod clar, despre o încălcare a dreptului internațional”, a subliniat el.
Premierul interimar ucrainean, Arsenie Iațeniuk, a fost invitat joi, la sediul NATO, unde a declarata că Guvernul său „nu are o opțiune militară pe masă”.
„Suntem hotărâți să soluționăm această criză în mod pașnic”, a declarat Iațeniuk după ce s-a întâlnit cu secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen la sediul Alianței Nord-Atlantice, la Bruxelles.
UE și SUA se văd forțate de refuzul Moscovei să gasească o modalitate de a pedepsi Rusia. Astfel, UE a luat joi seara prima masura importiva Rusiei, anunțând că a decis suspendarea discutiilor unilaterale pe tema vizelor cu Rusia, precum și suspendarea pregatirilor pentru summitul G8. Practic la summitul G8 preconizat a avea loc la SOCI, liderii UE dar și ai Statelor Unite nu vor participa.
N.R. Deci la Soci va avea loc pentru prima oară în istorie un „Summit G1”, Rusia cu ea însăși. (anularea Summitului!)
De cealaltă parte, armata SUA trimit 12 avioane de lupta de tip F-16 în Polonia, acolo unde ar urma să se desfașoare exerciții militare sub coordonarea americanilor. Anterior, forțele aeriene americane au anunțat că vor trimite 6 avioane de tip F-15 în Lituania, pentru a desfășura misiuni de apărare în regiunea Mării Baltice. De asemenea Distrugătorul USS Truxtun vine în portul Constanța pentru exerciții cu forțele navale ale României și Bulgariei
Tot în cadrul summitului Consiliului Europei de joi s-au mai hotărât înghețarea imediată a conturilor bancare și a conturilor de acțiuni a unor decidenți politici ai Rusiei, anterior și SUA a luat aceleași decizii, miercuri 5 martie, dar nu s-a facut publică până în prezent lista cu decidenții cărora li s-au inghețat conturile. Dacă sancțiunile nu dau roade scontate se va merge până la restrictii de calatorie pentru anumiti demnitari, inghețarea activelor aflate pe teritoriu UE – adica depozite în bănci și bunuri, investiții și acțiuni ale investitorilor ruși.
Dacă Rusia nu-și retrag trupele din Ucraina, UE își rezumă dreptul de a lua măsuri complexe împotriva Federației Ruse care să conducă la izolarea pe plan modial a acesteia.
Surse rbnpress.info anticipeaza o înrăutățire bruscă a situației din Crimeea și Estul Ucrainei (regiunea Donețk și Harcov) care va avea loc în dimineața zilei de Duminică 9 martie 2014.
