ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "rușii din R.Moldova"

rușii din R.Moldova

,

Dmitri Rogozin

Dmitri Rogozin

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a postat pe pagina sa de Facebook formularul cu subiectele la istorie care au fost date anul acesta absolvenților de ciclu gimnazial din școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova.

„Modul original în care copiii ruși din Moldova sunt transformați în români”, scrie Dmitri Rogozin în postarea sa de pe Facebook, la care atașează câteva foi cu subiecte, fără a face alte comentarii.

La unul dintre subiecte, elevilor li se cere să identifice într-o caricatură un simbol utilizat de autor pentru a reda un anumit mesaj despre Pactul Molotov-Ribbentrop.

La un alt punct, este reprodus un articol dintr-un ziar intitulat „Consiliul Europei cere Rusiei să asigure dreptul la educație în Transnistria”, iar elevii trebuie să rezolve următoarea cerință: „Studiază titlul articolului. Drepturile cetățenilor cărui stat sunt vizate prin acest demers al Consiliului Europei? Argumentează răspunsul”.

Candidaților li se mai prezintă un tabel cronologic cu evenimente importante care au avut loc în Europa de Est din 1985 până în 2007. Li se cere să identifice două evenimente din cadrul revoluției anticomuniste din România.

La ultimul subiect, elevilor li se dau patru fragmente din texte care se referă la același eveniment și li se cere să scrie un eseu pe tema: „Drama deportaților din RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) dezvăluie caracterul justiției în regimul totalitar sovietic”.

Acestea sunt doar câteva dintre subiectele lucrării, care este structurată pe trei părți.

Formularul de examen fusese postat inițial de un alt vicepremier rus, Dmitri Loskutov, care a descărcat subiectele de pe site-ul Ministerului Educației din Republica Moldova și le-a publicat pe contul său de Twitter.

Loskutov_Twiter

În scurtul său comentariu de pe Facebook, Dmitri Rogozin pare să fie deranjat de faptul că subiectele se referă la revoluțiile anticomuniste care au marcat anul 1989, la evenimente care le-au precedat și la evenimente ulterioare.

Proba, care s-a desfășurat la 15 iunie 2015, se numește „Istoria românilor și istoria universală”, iar cerințele sunt formulate, evident, în limba rusă. Aceleași subiecte s-au dat, însă, și elevilor care au susținut examenul în limba română.

http://www.aee.edu.md/sites/default/files/09_ist_test_ru_sb15.pdf

Examenul este susținut de către toți elevii care au absolvit clasa a IX-a din școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova. Astfel de școli există în toate marile localități ale Republicii Moldova, minoritatea rusă fiind a doua cea mai numeroasă din țară, după cea ucraineană.

Editor: Lena Captari – Flux News MD (RBN Press)

Autor, sursa:  Svetlana Maftei – deschide.md prin romaniabreakingnews.ro

,

Ovidiu Nahoi: Dragi activiști pro-unioniști, Din capul locului vă spun că demersul vostru este unul demn de apreciere prin sinceritatea lui și emoționant prin gradul vostru de implicare. Manifestația pe care ați organizat-o sâmbătă, 16 mai, la Chișinău, a produs un puternic impact mediatic și a avut darul de a readuce chestiunea unirii în dezbaterea publică.

La aceasta a contribuit, desigur, și decizia autorităților din Republica Moldova de a-i interzice intrarea pe teritoriul țării lui George Simion, președintele organizației ”Acțiunea 2012”. Dar a contribuit mai ales situația actuală din Republica Moldova.

Sufocat de corupția elitelor politice și financiare, statul se îndreaptă cu pași îngrijorător de repezi către categoria celor eșuate. În aceste condiții, tot mai mulți cetățeni încep să se gândească serios la ”cartea românească”, mai ales văzând succesele luptei împotriva corupției de pe celălalt mai al Prutului.

Și vă mai dau o veste bună, deși sunt sigur că o cunoașteți: în 2014, România a devenit primul partener comercial al Republicii Moldova, înaintea Federației Ruse, atât la importuri, cât și la exporturi. Oricum, statisticile arată că economia Republicii Moldova este în mai mare măsură orientată către Uniunea Europeană decât către Federația Rusă. Cine nu crede să consulte statisticile oficiale de la Chișinău.

Dar tocmai pentru că situația începe să devină serioasă, e timpul să reflectăm și noi, la fel de serios, la consecințe și mai ales la direcția pe care mișcarea unionistă ar putea să o apuce.

Mai întâi de toate, trebuie să admitem că unirea ar aduce între granițele României reîntregite o minoritate rusofonă (nu neapărat rusă) de circa un milion de persoane. Unirea nu se poate face împotriva acestor oameni, ci împreună cu ei.

Timpul.md: În loc să învețe limba oficială a acestei țări și să se integreze în viața ei culturală, minoritatea rusofonă din R. Moldova îi alungă pe băștinași peste Prut cu lozinca „Geanta, gara, București!”.

A discutat cineva cu ei? Știm cam ce își doresc? Pot fi convinși că România va fi o țară mai bună și pentru ei?

Dar autoritățile din România au un plan în această privință?

Nu am auzit o asemenea dezbatere la noi. Deocamdată, rusofonii din Republica Moldova știu cam ce li se transmite la posturile de propagandă rusești.

Apoi, ar fi o mare greșeală dacă le-am transmite fraților de peste Prut ideea (periculoasă) că o unire cu România, decisă peste noapte, ar fi calea ușoară de a pătrunde în Europa. Că România acceptă Republica Moldova oricum, fără reforme în economie, în sectorul financiar și în justiție.

Problema e că nu sunt deloc clare mecanismele politice și juridice prin care o entitate care nu îndeplinește standardele europene ar putea fi admisă în Uniunea Europeană (ca să nu mai vorbim despre NATO) – să lăsăm cazul Germaniei, Uniunea de azi e cu totul altceva decât Comunitatea Economică de acum 25 de ani.

Gândiți-vă dacă nu ar fi cazul ca, înainte de a agita un discurs naționalist, să ”exportăm” idei și standarde europene în Republica Moldova. Ar fi pe placul mai multora, chiar și dintre cei care nu sunt etnici români.

Dar, până la urmă, ce fel de stat român propunem? Unul centralizat, ca acum, ceea ce ar presupune desființarea oricăror instituții autonome la Chișinău (să nu vorbim de Tiraspol, presupunând că unirea se va face fără Transnistria)? Își doresc asta cei de peste Prut? Dacă nu, suntem gata ca, de dragul unirii, să deschidem discuția privind un model federal?

Și în final, să vorbim despre lucruri practice. Un stat presupune o infrastructură unitară. Dar noi nu avem nici măcar o linie ferată cu ecartament european de la Iași la Chișinău! Ca să nu mai vorbim despre autostrăzi!

Desigur, nu stă în puterea activiștilor unioniști să realizeze proiecte de infrastructură. Dar o presiune constantă asupra autorităților de la București și Chișinău ar ajuta enorm. Un proiect major de intrastructură ar însemna, pentru ”românoscepticii” de dincolo de Prut, mai mult decât o sută de mitinguri.

Lucrurile sunt așadar, mai complicate decât par, dar chiar și așa ideea nu trebuie abandonată. Ar fi însă nimerit să-i adăugăm doza necesară de pragmatism și de inteligență politică. Altfel, rămânem cu steagurile. Iar pe podurile de flori nu poate trece niciun gram de marfă.

Cât despre Basarabia, va rămâne pe mai departe o periferie prăfuită și cam ciudată a României, din care însă politicienii șmecheri de la București își vor trage în continuare voturi.

Sper că nu asta vreți, dragi activiști unioniști. Succes! – Ovidiu Nahoi /cotidianul.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

organizatii rusesti

Mai multe organizații obștești pro-ruse intenționează să organizeze, la 27 martie 2014, o campanie patriotică, un “protest universal împotriva falsificării istoriei, profanării trecutului eroic al poporului multinațional din Republica Moldova împotriva mișcărilor extremiste și neofasciste din Republica Moldova”.

Declarația a fost făcută în timpul unei ședințe extraordinare a Consiliului Obștesc „Pentru Patrie”, din care fac parte aproximativ 60 de organizații obștești din Republica Moldova.

Participanții la ședință au mai convenit să organizeze Gărzi populare, care să protejeze monumentul„Eliberarea”, instalat în fața Academiei de Științe, dar și alte monumente sovietice.

Ținem să precizăm că pe data de 27 martie se organizează mai multe acțiuni dedicate zilei Unirii Basarabiei cu România din 1918.

Potrivit lui Vasile Pascari, responsabil de întruniri și manifestările cultural-sportive, la primărie încă nu a fost depusă o declarație prealabilă de organizarea unor manifestații din partea organizațiilor proruse.

27 martie

Reamintim că săptămîna trecută, academicienii moldoveni, în frunte cu președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gherghe Duca, a propus demolarea monumentului „Eliberarea” și instalarea în locul acestuia a unui monument dedicat Limbii române.

Sursa:deschide.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press