ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii transnistreni"

romanii transnistreni

,

G-ral.(r) Ion Costaș – părintele fondator al poliției și armatei Republicii Moldova. APEL MANIFEST:

TRANSNISTRIA! Nici o palmă de pamânt înapoi!

În ultimul timp,  apar mereu în mass-media din Basarabia, îndemnul  unor “INDIVIZI COMPETENȚI” în materie de tradare (cu gânduri și sfaturi), că ar fi bine în scopul “NOBIL”de realizare a integrării R.Moldova în UE  să ne lăsăm de Transnistria, care este o povară pentru noi, s-o lasăm  să se unescă cu Maica Rusie.

Însă eu, personal îndemn și rog cetățenii din Basarabia, ca  nici prin gând să nu vă treacă să cedați Transnistria! Rusia și-a exercitat în mod repetat influența în spațiul ex-sovietic, pretextând ca protejeaza fie cetățenii de naționalitate rusă, fie interesele proprii.

Transnistria a devenit un paradis al rețelelor politico-mafiote care prosperă în fostele republici sovietice. Spălarea de bani, traficul de țigări, alcool și în special de arme,  aduc un profit impresionant liderilor de la Tiraspol: nu mai puțin de un miliard de dolari pe an. Bătalia se va da pe toate planurile (politic, economic, inclusiv militar) iar Rusia va pierde și va fi obligată să se retragă, își va lua înapoi și toată „zestrea” cu toată suflarea „protejata”.

Eu cred și sunt ferm convins că nimic nu se poate realiza fară sacrificiu, iar atunci când intinzi o mână, iți ridică și Dumnzeu una.  –  G-ral.(r) Ion Costaș

TransnistrianRegionMapEu cred și sunt ferm convins că nimic nu se poate realiza fară un sacrificiu, iar atunci când intinzi o mână, iti ridică și Dumnzeu una.  Putin a prins momentul de slăbicune (moment conjunctural) din partea SUA și UE (care trec printr-o criză economică și politică) însă  în continuare este înca cu doi pași spre acapararea de noi teritorii fie ele foste satelite care se vor desprinse  azi de iubirea “sufocanta” a Maicii Rusia, acțiune ce va aduce automat la izbucnirea a cee ce va fi fară precedent în istoria omenirii de până acum.

Fiecare din noi, cetățenii  R. Moldova,  fie el politician, preot, militar, jurnalist,  functonar public, privat sau simplu cetățean, să nu uite nicodată că Patria este  pământul pe care nu trăim din întamplare, ci este pământul plămădit din plin cu sănge și întărit cu oasele înaintașilor nostri.

Basarabenii din stănga Nistrului au puține școli în limba romană și în plus sunt obligați să folosescă alfabetul chirilic.  Deși, mereu intimidați, amenintați și batjocoriți, mulți părinți ai acestor  copii din zonă  nu renunță la limba romană.  Copii lor merg ore întregi pe jos, pe timp de  ploaie și viscol și invață limba maternă in săli de curs sarăcăcioase.  

Îi vom lăsa NOI SINGURI IN FAȚA suferintei???? 

Pentru R.B.N. Press Gen.(r) Ion Costaș  24.03.2014

Despre Generalul ION COSTAȘ

Se trage dintr-o familie de moldoveni români din nordul Basarabiei – satul Tarigrad, Drochia. Tatăl – sergent al Armatei Române – a căzut prizonier la ruși la Cotul Donului.

A revenit la ai săi în 1948, iar curând după aceea, cu toată familia, în 1949, au fost deportați în Siberia, apoi, strămutați în stepele Kazahstanului, la minele din Karaganda. De unde, cum s-a întâmplat cu mulți basarabeni, s-au întors, în 1958. După absolvirea școlii medii ruse din Drochia, R. Moldova, a urmat studiile la Harkov (Ucraina), la Școala superioară de aviație militară, pe care a absolvit-o cu onoruri. Primește diploma de pilot militar pe supersonice și diploma de inginer de aviație. Calitățile sale l-au impus printre colegii de generație, iar superiorii politici ai Armatei Roșii i-au recunoscut valoarea, promovându-l până la rangul de general în aviația supersonică. După absolvirea la zi a Facultății de comandă a Academiei Militare de Aviație „Iuri Gagarin” cu medalie de aur, a fost numit comandat de regiment de aviație tip MIG-25RB în Germania de Est, apoi adjunct și comandant de divizie de aviație tip vânători-bombardament în Transbaikalia (Cita-Stepi). Urmează studiile la Academia Marelui Stat-Major al armatei URSS, la Moscova, pe care o absolvă cu onoruri. După absolvirea celei mai prestigioase instituții militare în armata sovietică, cu mare greu obține repartizarea pentru serviciul militar în Moldova, în funcția de adjunct de comandant al Armatei a 14-a sovietice pe probleme de aviație.

A fost, la data aceea unul din cei mai tineri generali (la 40 de ani) din armata sovietică. Apariția Republicii Moldova l-a făcut să se întoarcă printre ai săi, ca să pună umărul la renașterea și consolidarea spiritului românesc în stânga Prutului. A primit la Chișinău cele mai înalte însărcinări pe linie militară în clipele cele mai grele ale Republicii Moldova. La început de existență a noului stat – ministru de Interne. A restructurat miliția în poliție, a creat Academia de Poliție a Republicii Moldova, concomitent organizând lupta contra separatismelor transnistrean și găgăuz, activ susținute de Moscova. Apoi, la 5 februarie 1992, este numit ministru al Apărării prin decretul lui Mircea Snegur. A creat ministerul de la zero în condiții de război! A fost perioada de luptă cu separatismul în anii 1990-1992 și de război cu Armata a 14-a, cu gardiști din Transnistria și cazaci din Rusia.

Ion Costaș a fost decorat cu Ordinul „Pentru serviciul în forțele armate ale țării natale”, clasa a III-a și cu 6 medalii. La 24 februarie 2010, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova, generalul Victor Catan, l-a decorat pe generalul Costaș cu „Crucea de merit”, cea mai înaltă distincție a MAI cu prilejul aniversării zilei sale de naștere.

Generalul Ion Costaș este considerat pe drept cuvânt părintele și fondatorul poliției și armatei Republicii Moldova.

G-ral.(r) Ion Costaș despre motivele și resorturile interioare care l-au determinat să scrie cartea „TRANSNISTRIA – Cronica unui război nedeclarat”

„În pofida demersurilor mele, începând cu 1993, către Parlament, nenumăratelor mele adresări către președinții R. Moldova Mircea Snegur și Petru Lucinschi și alți demnitari, nu s-a reușit crearea unei structuri în cadrul Academiei de Științe a Moldovei care să investigheze cauzele, desfășurea și consecințele Războiului de pe Nistru, foarte tragic pentru populația RM. Nu a dorit să se elucideze războiul din 1990-1992 nici noua putere din R. Moldova care a venit după tragicele evenimente din 7 aprilie 2009. Presupun că și ei au cu totul alte interese decât cele ale acestui mult pătimit popor.”

TRANSNISTRIA 1989–1992 Cronica unui război „nedeclarat“

„În consecință, a crescut o generație care nu cunoaște adevărul despre evenimentele din 1989–1992, o generație care are o percepție eronată despre istoria recentă a Moldovei.

Anume aceasta m-a determinat să colectez materiale pentru a elabora și a edita, pe cont propriu, o lucrare despre evenimentele privind constituirea statului independent Republica Moldova. În plus, volumul a apărut din ideea de a combate mitul propagat masiv de mass-media rusești, transnistrene potrivit căruia moldovenii, în acest război, au fost niște fasciști, niște fiare.”

Interviul Domnului G-ral. (r) Ion Costaș acordat R.B.N. Press după lansarea cărții  TRANSNISTRIA 1989–1992 Cronica unui război „nedeclarat“  la București  (8 noimebrie 2012).

*Menționăm – contul youtube/google asociat R.B.N. Press pe care se află acest material video a fost restricționat de către google pe motivul „general” de încălcare a politicii google. Nici pănă în prezent Google nu a răspuns cererilor R.B.N. Press de reactivare sau măcar de explicare a motivelor de dezactivare.

Redactor R.B.N. Press  / Dorian Theodor

,

Asa ziși lucrători ai ilegalei miliții transnistrene ar putea ajunge URMĂRIȚI INTERNAȚIONAL ! Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!
Asa ziși lucrători ai ilegalei miliții transnistrene ar putea ajunge URMĂRIȚI INTERNAȚIONAL !
Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!

Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!

ATENȚIE TRANSNISTRIA! AVIZ AMATORILOR! PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA INSTRUMENTEAZĂ CAZUL PRIVĂRII DE LIBERTATE A DIRECTORULUI ION IOVCEV! URMĂTORUL PAS: FĂPTUITORII TRANSNISTRENI VOR PUTEA FI DAȚI ÎN URMĂRIRE INTERNAȚIONALĂ!

Procuratura Generală a declanșat  o cauză penală pe faptul privării ilegale de libertate  a directorului Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev,  și a celor 2 angajați ai instituției.

Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale, pentru privarea ilegală de libertate, legislația Republicii Moldova prevede o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 3 la 7 ani.

Deși expertul în reglementarea transnistreană, Oazu Nantoi, le-a spus jurnaliștilor de la Moldova.org că procuratura nu va putea duce la bun sfârșit dosarul penal pentru că mimează buna intenție, așa cum o fac autoritățile centrale în privința soluționării conflictului transnistrean. “Teoretic există pârghii. Există o listă de persoane care trebuie condamnate, începând cu Evgheni Șevciuk, apoi șeful KGB-ului și terminând cu angajați simpli. Acum cei care scuipă în statalitatea Republicii Moldova, se plimbă fără vreo grijă la Chișinău la cumpărături. A fost reținut cineva? Nu. Despre ce fel de finalitate acestui dosar putem vorbi”, a opiniat Oazu Nantoi. De aceeași părere este și fostul membru al Comisie Unificate de Control, Ion Leahu. Acesta a spus pentru Moldova.org că în conformitate cu normele legale, există toate șansele ca acest dosar să fie finalizat, însă acest fapt este greu de crezut. “Judecata poate pronunța sentința, doar că aceasta nu va putea fi executată. Pot fi aplicate pedepse precum amenzi sau privațiune de libertate, dar nu există pârghii ca persoana vinovată să-și ispășească pedeapsa. Pentru a da persoana sau persoanele respective în urmărire, este nevoie de susținere internațională. Din experiența mea, pot spune cu siguranță cu Ucraina nu ne va susține în acest sens, iar Federația Rusă și mai puțin. Iar șansele ca cel vinovat să fie prins în țări europene și transmis autorităților moldovenești sunt minime”, a exeplicat Ion Leahu.

Și totuși… Dacă Republica Moldova, prin Procuratura Generală, apoi prin justiție și mai departe acționând pe toate căile și pârghiile organismelor internaționale va obține mandate internaționale de urmărire, chiar dacă Ucraina și Rusia nu vor da curs, va fi o presiune în plus asupra celor ce în mod ilegal acționează în Transnistria. Una este să acționezi nestingherit, în special ca individ știind că nimic nu ți se poate întâmpla sub „pălăria pasivității” organelor de Stat ale Republcii Moldova  și alta doar  sub „așa zisa protecție nistreano-rusească” dar URMĂRIT INTERNAȚIONAL !

ACUM R.Moldova nu mai este singură! Are în spate Statele Unite ale Americi, Uniunea Europeană și România, care cu siguranță vor putea da curs și asistență unei astfel de proceduri, chiar daca „tehnic” cei inculpați nu vor fi extrădați de Rusia sau Ucraina.

Această situație va fi un impediment serios pentru activitatea teroristă nistreană ce are girul Moscovei, în a controla și impune voința printre așa zișii subordonați.

Redacția R.B.N. Press amintiește că pe 5 februarie 2014, în regiunea satului Parcani, raionul Slobozia,  în mod ilegal au fost reținuți și privați de libertate directorul Liceului „Lucian Blaga”, din  Tiraspol, Ion Iovcev, contabilul și șoferul, de către reprezentanții forțelor neconstituționale ale regiunii transnistrene, care au „confiscat” suma de bani destinată achitării salariilor profesorilor de la liceul românesc pe motiv de „contrabandă”!

Redacția R.B.N.Press vă supune atenției o serie de materiale cu temă legislativă care prin simpla parcurgere vă poate contura un traseu pe care il poate urma instrumentarea cazului: Justitia Republicii Moldova – Hotarare definitiva de condamnare a celor implicați, darea in urmarire internațională a celor gasiți vinovați ( așa zișii angajați ai miliției transnistrene -un organ inexistent juridic al unui stat inexistent)

Despre Mandatul european de arestare în contextul colaborării internaționale în materie procesual penală

…În condițiile săvârșirii unor infracțiuni pe teritoriul unui stat de către persoane aparținând altui stat sau în cazul organizațiilor criminale internaționale care implică săvârșirea de infracțiuni pe teritoriul mai multor state, sunt necesare acțiuni și reglementări de colaborare internațională pe plan judiciar. Această colaborare se obține prin încheierea de tratate internaționale de asistență juridică și judiciară între state,[4] pe baza unor recomandări ale convențiilor internaționale în acest domeniu.

În cazul în care se pune problema unei asistențe judiciare între statul nostru și alt stat, regulile convenite în tratatul de asistență judiciară își au deplină aplicare. Fiind însă posibilă o colaborare între statul nostru și un stat cu care nu avem tratat de asistentă judiciară, în practică se pot folosi reguli stabilite pe bază de reciprocitate. În fine, în cazul în care nici astfel de reguli nu sunt stabilite, Codul de procedură penală din 2003 a adoptat, în art. 531-559, norme după care să se ducă asistența juridică internațională.

Conform art. 8 al. (1) din Constituția RM „Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional“, iar conform art. 4 al (2) al Constituției RM „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele viitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale“.[5]

Potrivit legii procesual penale (art.531 din CPPRM), dispozițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și alte obligații intenaționale ale Republicii Moldova vor avea prioritate în raport cu dispozițiile legii interne, iar dacă Republica Moldova este parte la mai multe acte internaționale de asistență juridică la care este parte și statul de la care se solicită asistență juridică sau statul care o solicită și între normele acestor acte apar divergențe sau incompatibilități, se aplică prevederile tartatului care asigură o protecție mai benefică a drepturilor și libertăților omului.

Admițând necesitatea cooperării internaționale în cauzele penale, ca obligație decurgând din instrumentele juridice la care Republica Moldova este parte, se asigură și protecția intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică și alte interese ale Moldovei, definite prin Constituție, cărora le este subordonată aplicarea legii de cooperare judiciară internațională în materie; această regulă este de natură a face posibilă refuzarea unei forme de cooperare atunci când sunt atinse interesele Republicii Moldova indicate anterior.

Admisibilitatea acordării asistenței juridice internaționale în toate cazurile o decide instanța de judecată, pornind de la faptul că într-o asemenea activitate pot fi afectate anumite drepturi și interese ale persoanei. Totodată, Ministerul Justiției, ca organ executiv, poate decide de sine stătător neexecutarea unei hotărâri judecătorești privind admiterea acordării asistenței juridice fără a implica o instanță de judecată în această activitate, în această decizie. Ministerul Justiției este în drept să decidă în situația când sunt afectate interesele naționale fundamentale. Astfel, în art. 532 CPP al RM se menționează că: „Cererile privitoare la asistența juridică internațională în materie penală se fac prin intermediul Ministerului Justiției sau al Procuraturii Generale direct și/sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu excepția cazurilor cînd, pe bază de reciprocitate, se prevede o altă modalitate de cerere“[6].

Asupra aceleiași probleme se pronunță și legislatorul rus care indică expres că interpelările de efectuare a acțiunilor procedurale se expediază prin intermediul:

1. Curții Supreme de Justiție a Federației Ruse;

2. Ministerului Justiției al Federației Ruse;

3. Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse precum și a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse;

4. Procuraturii Generale a Federației Ruse.[7]

Cooperarea judiciară internațională în materie penală se realizează, în ce privește cererile de asistență juridică internațională ale României, prin următoarele autorități centrale române: Ministerul Justiției, dacă au ca obiect extrădarea și transferarea persoanelor condamnate sau dacă se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă se referă la activități din faza de cercetare și urmărire penală; Ministerul Administrației și Internelor, dacă se referă la cazierul judiciar.[8]

Conform CPP al RM, obiectul asistenței juridice este cuprins în anumite activități, cum ar fi: Comisia rogatorie, extrădarea, transferarea persoanelor condamnate, recunoașterea hotărîrilor penale definitive pronunțate de către instanțele judecătorești din străinătate. Cu toate acestea, asistența juridică internațională poate lua și alte, diverse, forme pe lîngă cele enunțate, precum: transmiterea anumitor acte persoanelor fizice sau juridice, citarea persoanelor aflate peste hotarele țării pentru a participa la anumite acțiuni procesuale în țară sau a se prezenta în fața instanței, de asemenea citarea persoanelor pentru audiere.

Potrivit dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 302/2004 a României, asistența judiciară cuprinde: comisiile rogatorii internaționale; audierile prin videoconferință; înfățișarea în statul solicitant a martorilor, experților și a persoanelor urmărite; notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal; cazierul judiciar.[9]

În pofida tuturor acordurilor internaționale încheiate de către statul în cauză, există și anumite derogări de la normele de bază care menționează că în unele cazuri, Republica Moldova poate să refuze asistența juridică internațională, și anume când este vorba de infracțiuni politice sau infracțiuni conexe cu alte infracțiuni. În același timp, refuzul nu se admite dacă persoana este învinuită sau condamnată pentru anumite infracțiuni penale internaționale. Asistența juridică internațională poate fi refuzată și în cazul cînd este vorba de o încălcare a disciplinei militare, cât și în cazul când organul de urmărire penală sau instanța de judecată solicitate pentru acordarea asistenței juridice consideră că acordarea acesteia este de natură să aducă atingere suveranității, libertății sau ordinii publice a statului; refuzul este și în cazul când există motive întemeiate de a crede că bănuitul este urmărit sau de a crede că persoana este urmărită sau pedepsită penal din motive de rasă, religie, cetățenie, asociere la un anumit grup sau pentru împărtășirea unor anumitor convingeri politice, sau dacă situația lui se va agrava și mai mult din motivele enumerate mai sus. Asistența juridică este refuzată și în cazul când în țara respectivă fapta se pedepsește cu moartea și nu există nici o garanție că nu se va aplica această pedeapsă, cât și în cazul când în conformitate cu legislația penală națională, fapta dată nu constituie infracțiune sau persoana nu poate fi trasă la răspundere penală. În toate cazurile când este vorba de un refuz, acest refuz trebuie motivat, altfel statul își încalcă obligațiile stipulate de tratatele internaționale de asistență juridică internațională. În afară de temeiurile invocate, orice tratat de asistență juridică, bilateral sau multilateral, poate să prevadă și alte temeiuri care vor fi în toate cazurile obligatorii și vor prevala asupra normelor prevăzute de art. 534 CPPRM. Statul solicitant determină în toate cazurile dacă există un temei de refuz al asistenței juridice, de exemplu, când este vorba de caracterul politic sau militar al unei infracțiuni, cu anumite ecxcepții când există anumite acte internaționale care determină caraterul unei infracțiuni.[10]

În toate cazurile când acordarea asistenței provoacă anumite cheltuieli, acestea sunt suportate de către partea solicitantă, pe teritoriul țării sale. Totuși în unele tratate bilaterale sau multilaterale pot fi prevăzute și alte modalități de recuperare a cheltuielilor.[11]

Legea României, deasemenea prevede (art. 24’ și 242) un șir motive obligatorii de refuzare a cooperării decurgând din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, ca motive obligatorii de refuz al cooperării judiciare internaționale în materie penală se numără temerea că se urmărește pedepsirea unor persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice sau de apartenență la un grup social, ori se referă la o infracțiune de natură politică sau la una pur militară; printre motivele opționale de refuzare a cooperării judiciare internaționale se situează, în primul rând, existența în țara noastră a unui proces în curs pentru aceeași faptă sau declanșarea unui astfel de proces; în al doilea rând, atunci când prin acceptarea cererii de cooperare judiciară s-ar putea produce consecințe grave pentru persoana vizată datorită vârstei sale, a stării de sănătate sau al oricărui motiv cu caracter personal.

Nu este admisibilă o formă de cooperare judiciară internațională în cazul regulii non bis in idem, în sensul că în Republica Moldova sau în oricare alt stat, printr-o hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal pentru aceeași faptă ori pedeapsa aplicată printr-o hotărâre penală definitivă a fost executată sau a făcut obiectul unei grațieri sau amnistii.

O altă regulă a cooperării judiciare internaționale în materie penală este confidențialitatea cererilor de asistență judiciară internațională și a actelor anexate acestora.

O conotație deosebită instituția asistenței juridice internaționale în materie penală a căpătat-o în cadrul Uniunii Europene. Astfel, Tratatul de la Amsterdam[12] stipulează că Uniunea Europeană trebuie să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și de justiție. Libertatea presupune existența unui spațiu judiciar comun, în care cetățenii europeni să poată să se adreseze justiției în unul din statele membre ca și în propria țară. În același timp, trebuie eliminată posibilitatea ca infractorii să exploateze diferențele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotărârile judecătorești să fie recunoscute și executate în străinătate fără formalitățile prevăzute de convențiile clasice privind asistența judiciară internațională.

În cadrul Consiliului European de la Tampere, Finlanda, din 15 și 16 octombrie 1999, s-a statuat că recunoașterea reciprocă a hotărârilor este piatra unghiulară a cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene.

În timpul Președinției olandeze a Consiliului UE, a fost adoptat Programul Haga, care își propune accelerarea măsurilor menite a da viață unui spațiu judiciar comun.

Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se desfășoară în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din TEC, care, în ultima perioadă, în contextul deciziilor luate la Tampere și la Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoașterii reciproce. Dacă inițial preponderente erau Convențiile, în ultimii ani s-a optat pentru soluția adoptării unor decizii-cadru și decizii ale Consiliului, care prezintă avantajul că nu mai este necesară ratificarea de către statele membre (De exemplu, Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 a intrat în vigoare abia în august 2005, întrucât abia atunci s-a îndeplinit condiția celor 8 ratificări) și facilitează armonizarea legislației.

Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 reprezintă principalul instrument juridic în domeniu între statele membre ale Uniunii Europene.

Această convenție a fost adoptată de Consiliul UE în vederea facilitării Convenției Consiliului Europei din 20 aprilie 1959, pe care o completează. Instrumentul juridic comunitar permite comunicarea actelor de procedură prin poștă și reglementează forme moderne de asistență: audierile prin videoconferință și prin telefon, livrările controlate, supravegherea transfrontalieră, transmiterea spontană de informații, etc. Ceea ce-i important este că, în cele mai multe dintre situații, Convenția permite contactul direct între autoritățile judiciare solicitante și solicitate. Convenția UE de asistență judiciară în materie penală este completată prin Protocolul din 2001.

Tot în spațiul Schengen mai sunt aplicabile, inclusiv, dispozițiile privind cooperarea judiciară ale Convenției de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990 și decizie-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002, pusă în aplicare de toate cele 27 de state membre, prin care a fost instituit mandat european de arestare.

Astfel, în statele Schengen, dacă este cazul, mandatul european de arestare (MEA) înlocuiește procedurile de extrădare oficiale anterioare dintre statele membre și contribuie semnificativ la o urmărire penală mai eficientă a infractorilor care se deplasează în teritoriul Uniunii Europene. Mandatul european de arestare se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești, precum și pe menținerea unor standarde comune privind protecția drepturilor omului.

Este de menționat faptul că MEA are o mulțime de avantaje în comparație cu sistemul anterior de extrădare, și anume:

— MEA este emis și executat în mod direct de către autoritățile judecătorești — rolul ramurii executive (ministere etc.) a fost eliminat sau redus la cel de a facilita transmisia;

— MEA este emis folosind același formular simplu în toate statele membre, deci este ușor de utilizat și de tradus;

— MEA abordează în mod eficient dubla incriminare pentru o listă de 32 de categorii de infracțiuni grave specificate, în anumite condiții, rezolvând astfel problemele care rezultau din aplicarea codurilor penale diferite ale statelor membre;

— motivele de refuz sunt limitate în mod strict la decizia-cadru care face deosebirea între motivele obligatorii și cele opționale. Predarea cetățenilor statelor membre, de exemplu, nu mai poate fi refuzată din motive de cetățenie. Cu toate acestea, anumite state membre au adăugat câteva motive de refuz în momentul punerii în aplicare a deciziei-cadru în legislația națională.

— Termenele pentru deciziile care trebuie luate în baza unui MEA și pentru executarea acestuia sunt explicite, astfel încât procedura de predare este mai rapidă decât procedura anterioară de extrădare;[13]

— o alertă SIS are același statut ca MEA original, fapt care simplifică distribuția mandatelor.[14]

În această ordine de idei ar fi foarte elocvent să facem unele referiri și asupra structurii mandatului european de arestare. Astfel, din cuprinsul Deciziei-cadru nr. 584/JAI/13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene, rezultă conținutul și forma mandatului european de arestare:

„1) Mandatul european de arestare conține următoarele informații:

a) identitatea și cetățenia persoanei căutate;

b) numele, adresa, numerele de telefon și de fax și adresa electronică a autorității judiciare emitente;

c) indicarea existenței unei hotărâri executorii, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte decizii judiciare executorii având același efect, intrând în sfera de aplicare a articolelor 1 și 2;

d) natura și încadrarea juridică a infracțiunii, în special cu respectarea articolului 2;

e) descrierea circumstanțelor comiterii infracțiunii, inclusiv a momentului, locului și gradului de implicare a persoanei căutate la infracțiune;

f) pedeapsa pronunțată, în cazul în care este vorba despre o hotărâre definitivă, sau seria de pedepse prevăzute pentru infracțiune de legea statului membru emitent;

g) în măsura posibilă, alte consecințe ale infracțiunii“.[15]

Alin. 2 al art. 8 din Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) stabilește că: „Mandatul european de arestare trebuie să fie tradus în limba oficială sau în una din limbile oficiale ale statului membru de executare. Orice stat membru poate, în momentul adoptării prezentei decizii-cadru sau ulterior, să indice, într-o declarație depusă la Secretariatul General al Consiliului, că acceptă o traducere în una sau mai multe alte limbi oficiale ale instituțiilor Comunităților Europene“, prevedere care de asemenea preluată în legea națională, astfel ca, mandatul european de arestare transmis autorității competente a unui alt stat membru trebuie tradus în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului de executare sau în una ori mai multe alte limbi oficiale ale Instituțiilor Comunităților Europene, pe care acest stat le accepta, conform declarației depuse la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Un aspect extrem de important în analiza instituției mandatului european de arestare îl reprezintă însuși procedura de transmitere a acestuia.

Sub aspectul dat, atât reglementările comunitare, cât și cele naționale ale statelor-membre au avut în vedere că, după emiterea mandatului european de arestare, acesta să fie transmis autorității judiciare de executare, tocmai pentru a se ajunge la scopul scontat, adică să-i dea curs în sensul predării infractorului pentru executarea mandatului de arestare ori a executarii pedepsei privative de libertate ori a unei măsuri de siguranță( de asemeni privativă de libertate).

Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) a reglementat procedura de transmitere a mandatului european de arestare prin art. 9-10, stipulând că, în cazul în care se cunoaște locul unde se află persoana căutată, autoritatea judiciară emitentă poate transmite direct autorității judiciare de executare mandatul european de arestare, totodată putând decide( în toate cazurile) să semnaleze persoana căutată în Sistemul de Informații Schengen (SIS). O astfel de semnalare este efectuată în conformitate cu dispozițiile articolului 95 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, din 19 iunie 1990. În acest fel, o semnalare în SIS are valoarea unui mandat european de arestare, însoțit de informațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Decizia-cadru.

Totodată, „pentru o perioadă tranzitorie, până în momentul în care SIS va avea capacitatea să transmită toate informațiile menționate la articolul 8, semnalarea are valoare de mandat european de arestare, până la primirea originalului, în buna și cuvenita formă, de către autoritatea judiciară de executare“.

Pentru ca autoritatea judiciară emitentă să poată să solicite introducerea semnalmentelor persoanei în cauza în Sistemul de Informații Schengen, trebuie aplicate dispozițiile art. 95 ale Convenției din 19 iunie de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, articol care prevede „procedura de introducere „a alertei“, menționându-se și informațiile esențiale care trebuie s-o însoțească, și anume:

— autoritatea care a formulat cererea de arest;

— dacă există un mandat de arestare sau un alt document cu același efect juridic sau o hotărâre executorie;

— natura și încadrarea juridică a infracțiunii;

— o descriere a împrejurărilor în care s-a comis infracțiunea, inclusiv data, locul și măsura în care persoana pentru care s-a emis alerta a participat la comiterea infracțiunii;

— în măsura în care este posibil consecințele infracțiunii.“

Cert este că, dacă informațiile susmenționate însoțesc semnalarea făcuta în Sistemul de Informații Schengen, aceasta semnalare echivalează cu un mandat european de arestare (potrivit alin. 4 al art.9 din Decizia-cadru).[16]

Un moment esențial și demn de menționat este că în literatura de specialitate întâlnim diverse opinii vis-a-vis de impactul colaborării internaționale asupra suveranității statelor implicate în procesul penal. Așadar, aplicarea principiului teritorialității legii procesual penale nu poate fi limitată decât în mod excepțional și în măsura în care derogarea se justifică obiectiv, oferind soluții singulare pentru realizarea unor interese majore.

Astfel, colaborarea internațională în toate domeniile nu încalcă drepturile statelor care intră în relații, ci dimpotrivă le amplifică în măsura în care cooperarea este bazată pe respectarea neabătută a principiului suveranității. Acest deziderat trebuie să se manifeste și în domeniul asistenței juridice internaționale.

Lupta contra infracțiunii pe plan mondial atrage colaborarea între state. Aceasta duce la urmărirea și judecarea infractorilor în altă țară decât unde s-a săvârșit infracțiunea, ceea ce impune sprijinirea activității desfășurate de organele judiciare ale unui stat de către organele judiciare ale altor state (înmânarea de citații, ridicarea unor obiecte sau înscrisuri, ascultarea de martori sau părți, extrădarea unor persoane, tranzitarea de arestați etc.).

Ca urmare, colaborarea internațională în materie procesual penală sprijină activitatea organelor de urmărire penală și ale instanțelor de judecată în vederea descoperirii noilor infracțiuni a căror rezonanță a trecut cu mult peste hotarele unui singur stat.

[1] D. Baltag, A. Guțu. Teoria generală a dreptului. Chișinău, 2002, p. 52.

[2] A se vedea în acest sens, spre exemplu, В. Воложина, Нормы международного права в российском уголовном процессе.

[3] Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală. Parte specială. Vol. II, Editura Paideia, București, pag. 484

[4] Republica Moldova a încheiat un șir de tratate internaționale în domeniul asistenței juridice: Convenția europeană de asistență juridică în materie penală din 20.04.1959, Protocolul adițional la Convenția europeană de asistență juridică în materie penală din 17.03.1978, Convenția europeană de extrădare din 15.10.1975, Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate din 18.12.1997 ș.a.

[5] Constituția RM adoptată la 29.07.1994 Monitorul Oficial al RM nr. din 12.08.1994.

[6] Legile Republicii Moldova, nr. 122/14.03.2003 Codul de procedură penală al Republicii Moldova, //Monitorul Oficial 104-110/447, 07.06.2003

[7] Научно-практический комментарий к уголовно-процессуальному кодексу Российской Федерации под общей редакцией Председателя Верховного Суда РФ В.М. Лебедева, 5-е издание, изд. Юрайт, Москва 2009, стр. 295.

 

[8] Grigore Theodoru. Tratat de Drept procesual penal. Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 1016.

[9] Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

[10] Spre exemplu, statutul Curții Penale Internaționale prevede că refuzul la asistență nu se admite în cazul cînd persoana este învinuită, bănuită sau este condamnată pentru săvîrșirea unor fapte: crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război. Pentru abordări suplimentare a se vedea Stelian Scăunaș, Răspunderea internațională pentru violarea dreptului umanitar, ALLBECK, 2002.

[11] Această prevedere este stipulată de art. 20 al Convenției europene de asistență juridică în materie penală.

[12] (vizitat 27 decembrie 2010)

[13] (vizitat la 20 decembrie 2010

[14] http://www.consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1192&lang=RO (vizitat la data de 22 decembrie 2010)

[15] http://www.e-juridic.ro/articole/continutul-mandatului-european-de-arestare-3466.html (vizitat la 23 decembrie 2010)

[16] http://www.e-juridic.ro/articole/procedura-de-transmitere-a-mandatului-european-de-arestare-3493.html (vizitat la 20 decembrie 2010)

Sursa: studiijuridice.md

,

 

Harta tinuturilor locuite de romani dincolo de Nistru

A venit vorba si despre întrebarea cea mare a moldovenilor de peste Nistru: vor ei sã facã parte din Ucraina sau vor sã se alãture la Moldova?

La întrebarea aceasta tãranii au rãspuns: “Sã ne soiudinim cu fratii nostri din Moldova! Oamenii de la tarã sunt trimisi cu aceastã vorbã, sã fim cu dumneavoastrã împreunã. Cu aceasta ne asteaptã pe noi la sate”. 

Din lucrãrile Crongresului “cinstitului neam românesc” de la Tiraspol din 17 Dec. 1917

 

“Fratii nostri si neamurile noastre cari suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lãsati pe noi moldovenii cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trãim pe celãlalt mal al Nistrului?

Fratilor nu ne lãsati, nu ne uitati! Iar dacã ne veti uita, noi vom sãpa malul Nistrului si vom Îndrepta apa pe dincolo de pamântul nostru, cãci mai bine sã-si schimbe râul mersul, decât sã rãmânem noi moldovenii despãrtiti unii de altii.”

Au ajuns o vremi, in cari toate natiunili sau scos drepturili sale, iar noi moldovenii am rãmas mai pe urmã al toatelor neamuri- ca cum ar fi rãtãcit un cârdisor de oi de la toatã turma. Noi, fratilor, am dormit si nu a avut cine ne trezi, pân ci nu o mers alte neamuri pe lângã noi, bucurându-se sub steagurile sale.

Iatã noi, ceia ci ne-am trezit si, înfierbântându-se sângele cel frãtesc in noi ne-am pornit ca sa trezim pãrintii, fratii si surorile, ca împreunã cu totîi sã tie arãtãm- ca se stii toate natiunile cã si noi suntem un neam bogat, delicat si foarte cult.

Pentru aceea noi fierbinte vã poftim pãrintilor, fratilor si surorilor moldoveni ca sã ne adunãm cu totii astãzi si împreunã sã ne ridicãm steagul natiunii (nãrodului) nostru.

Foarte fierbinte vã poftim ca sa va adunti alesi frati câti doi oameni din tot satu moldovenesc cari trãim pi malul stâng al Nistrului, la întâiul congres moldovenesc unde au sã si deslege toate dreptetele cinstitului Neam Moldovenesc in orasul Tiraspol la 17 Decabre 1917 an în Ispoln. Comiteta Soveta R., S.i Cr. Dep.

“Cap.l. Ni trebui nou scola sã fii în limba narodului moldovenesc. Ca fii ste care moldovan sã stii cel învatî pi dînsu.

 Cap.2. Invãtãtura afarî de scoli (adicã) biblioteca sã fie pi limba moldoveneascã ca sã putem noi Moldoveni a ne lumena mai bine in lume de cum am fost pãn amu.

Cap.3. Rugãciunea in sfînta Bisericã sã fii pi limba Narodului Moldovenesc, ca fiisticare Bãtrîn sau Tînãr sãn-taleag, cu ci fel di rugãciune merge preutul pentru dînsii în – naintea lui Dumnezeu.

Cap.4. Trebui ca sã fii judecãtori curat moldoveni, ca judecata sã fii întaleaptã pintru Moldovanu nostru, si ca sã puatã fiistecare cu gura lui a spune tuatã durerea sa la judecatã.

Cap.5. Doftorii trebui sã fii cu stirea limbii moldovenesc. Ca sã puat el, întaleje ceea ci ia spune bolnavul moldovan. 

Cap.6. Deci noi moldovanii nam fost învatatî pîn amu, pentru cã ni au fost opritî disteptarea sî lumenarea Neamului Nostru in limba Nuastrî Moldoveneasc.”

Din cuvântarea soldatului TOMA JALBA din Transnistria la adunarea ostasilor moldoveni tinutã la 21 octombrie 1917 la Chisinãu.

“O comisiune strãinã a fost însãrcinatã sã facã in Transnistria o anchetã, originalã pe timp de rãzboi. Surprinsi cã din toate provinciile din EUROPA, aflate sub arme, singurã Tara de dincolo de Nistru, administratã in regim românesc, nu se prezintã cu anumite stãri si incidente si cã tui temperament într-adevãr pacific o caracterizeazã, în contrast ca de la alb la negru, fatã de toate celelalte tãri, admnistratia statului, care conduce rãzboiul continental, a trimis încoa o seamã de specialisti, alesi dintre cei inai documentati, ca sã se informeze.

Tara de peste Nistru cuprinde si fosta republicã Moldoveneascã, masa românilor e compactã si amestecul de douã educatii si de mai multe neamuri de oameni, era cât se poste de propice pentru tot felul de conflicte, care , in timpul luptelor pe front, puteau sã stinghereascã si operatiile militare.

Dacã se tine seama si de ciocnirea intereselor particulare ale fiecãruia cu ale celorlalti, urzeala obisnuitã a fondului pe care se înfiripeazã evenimentele de ordin colectiv, linistea valahã din teritoriile examinate era si mai greu de explicat.

Intr-o tarã cu viatã normalã se analizeazã cauzele de conflict; cu atât era mai interesant ca in timpul unei vieti de conflict permanent sã fie cunoscutã cauza de liniste dovedita pretutindeni si egalã. Ofiterul de stat major, care mi-a povestit amanuntele împrejurarii, un distins ingininer, obiectiv si observator subtil, in confuzii, al punctului psihologic, a urmãrit la fata locului ancheta, întreprinsã de comisiunea stãinã cu scopul sã aplice, dacã era ceva de aplicat, metodele românesti in restul Europei, unde agitatia si harababura dau de gândit.

Orientarea care a dus la stabilirea cauzei de pace in rãzboi, a venit de la un înalt magistrat, consilier sau prezident al unei curti de apel din Bucuresti, in contact cu numita comisiune. Rãspunsul dat din partea unui magistrat superior a uimit. …Consilierul sau prezidentul a spus in uimirea tuturor color de fatã, ca linistea Transnistriei se datoreste lipsei de Justitie…

Mai multe pricini, din care una fortuitã si celelalte temperamentale, concureazã, de fapt, la calmul tãrii dintre fluvii. Statul românesc n-a avut o magistaturã pregãtitã pentru a fi dislocatã si însãrcinatã sã împartã dreptatea între populatiile eterogene ale Provinciei noi si poate cã a voit sã si experimenteze firea româneascã, cea mai lipsitã de sovinism din câte se cunosc… Moldovenii sunt, ca si muntenii, blajini milostivi si înainte de a vedea un strãin ei vãd in el un om si se împacã bucuros cu particularitãtile lui.

Intoleranta nu intrã in compozitia naturii românesti, cãci n-a fãcut parte din ea niciodatã. Românii din Transnistria îsi încheie socotelile singuri.

Ei improvizeazã judecãtori dintre ei, pentru nentelegerile fie dintre romani, fie ale românilor cu oamenii de alte natii, cad la pace si îsi strâng mâinile cu omenie. Românii se gãsesc solidari aci cu traditia lor veche si se întorc la legile nescrise, ale inimii si ale constiintei.

  Fãrã sã ne lãudãm, asta se cheamã civilizatie româneascã. In vreo 45 de ani, de când ne referim la ea, din timp in timp, si la o sensibilitate proprie si unicã a poporului nostru, am înregistrat uneori ironia facilã a celor care iau peste picior sfintele si prea curatele naivitãti, generatoare de atitudine si inocentã.

Comisiunea, consternatã, a pãrãsit tara cu un oftat, afirmând cã metodele românesti sunt inaplicabile într-alte pãrti – ceea ce stiam de mult si noi…

Se poate traduce un fel de lege si un fel de limbã; nu se poate traduce un fel de om.”

TUDOR ARGHEZI, 1943

Un material Cer si pamant romanesc

,

atrocitati ale separatistilor transnistreniTransnistria – o rană deschisă. „Când ard jucăriile…”

Transnistria – o rană deschisă. „Când ard jucăriile…” / Atrocitățile separatiștilor transnistreni: copii de 9 ani împușcați pentru „vina” de fi vorbit românește…

Vă avertizăm că acest conținut video vă poate afecta emoțional și psihic!

Un documentar Moldova 1

,

Titus CorlateanAutoritatile de la Bucuresti nu au lasat deoparte incidentul recent de la Tiraspol, atunci cand militienii transnistreni au bruscat, anchetat si amenintat mai multi profesori de limba romana de la aceasta institutie de invatamant.

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Titus Corlatean, a declarat vineri ca a discutat cu un oficial al OSCE despre situatia de la Liceul “Lucian Blaga” din Tiraspol, unde zilele trecute a descins militia separatista, aratand ca asemenea lucruri nu pot fi acceptate in spatiul OSCE.

“Este un subiect important pentru Romania si sensibil. L-am ridicat in intalnirea pe care am avut-o ieri (joi — n.r.) cu Astrid Thors, noul inalt Comisar al OSCE pentru minoritati nationale si i-am solicitat (…) sa fie activa pe aceasta tema. Noi nu putem accepta ca astfel de lucruri in spatiul OSCE, pe care il dorim si la vest, ca si rusii la est, ca un spatiu al comunitatii de securitate, ca sa citez ‘de la est la vest, de la Vancouver la Vladivostok’, nu putem accepta ca astfel de lucruri sa se intample. Avem institutii ale OSCE care trebuie sa se manifeste”, a afirmat Titus Corlatean, la Digi 24.

El a relatat ca la Liceul “Lucian Blaga” — singurul de limba romana din Tiraspol — militia i-a intimidat pe profesorii si pe directorul institutiei, in urma unui denunt fals din partea unei “cetatene foarte atente”. “Este clar ca sunt amenintari si provocari, este clar ca cei de dincolo nu se simt cu procesul de apropiere de UE, desi, pe fond, acest proces va genera consecinte pozitive economic vorbind, sociale, pentru viata cetatenilor, inclusiv pentru cei din Transnistria”, a aratat Titus Corlatean.

Autor : Razvan Iorga        Sursa:karadeniz-press.ro

Pentru mai multe detalii asupra incidentului de la Tiraspol accesează:

ULTIMA ACTUALIZARE – SE ÎNTÂMPLĂ ACUM ! ALERTA ÎN TRANSNISTRIA! CONCOMITENT CU DECRETAREA STĂRII DE ALERTĂ MAXIMĂ ÎN ARMATA TRANSNISTREANĂ, CIVILI ȘI MILIȚIENI TRANSNISTRENI AU DESCINS ÎN FORȚĂ ÎN LICEUL ROMÂNESC DIN TRANSNISTRIA / ROMÂNII DIN LICEU CER AJUTOR PE FACEBOOK!

,

Ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, scrie pe site-ul personal ca tot mai multi cetateni care traiesc in regiunea transnistreana a Republicii Moldova cauta sa obtina cetatenia romana, fapt ce l-a determinat pe liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, sa isi intareasca retorica anti-romaneasca si sa se arunce deschis in bratele Moscovei.„Trecand pe langa consulatul Romaniei din Chisinau, am observant foarte des multe masini cu numere de inmatriculare din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Cred ca acesta este un raspuns clar al cetatenilor Republicii Moldova din stinga Nistrului, care ii dau direct de inteles lui Sevciuc, ca doresc sa-si redobandeasca cetatenia pierduta in urma ”eliberarii” sovietice. Ei cunosc prea bine ca in Uniunea Eropeana viata este cu totul diferita de cea din ”muzeul viu al Uniunii Sovietice”. in aceste conditii, nu influenta Romaniei, dar posibilitatea descoperirii de catre cetateni a valorilor euro-occidentale, democratice pune in pericol viitorul puterii lui Sevciuc si a intregului clan separatist”, opineaza ministrul liberal al Apararii de la Chisinau. El mai spune ca tocmai din aceste considerente, liderul separatist induce spaima in randul populatiei vizavi de necesitatea pastrarii trupelor rusesti in aceasta zona ca masura de precautie, deoarece Chisinaul se pregateste de un nou conflict armat pe Nistru.

Rusia, „mediatorul” partinitor

Marinuta mai scrie ca Rusia isi depaseste sfidator rolul de mediator luand fatis partea separatistilor transnistreni in orice formula de negociere. Mai mult, oficialii rusi nu respecta uzantele diplomatice si circula in zona dupa cum doresc, fara a-si anunta vizitele. „In cadrul Comisiei Unificate de Control delegatia Federatiei Ruse preponderent sustine pozitiile separatistilor. Fara consultare cu organele constitutionale, nu mai vorbesc de aprobare, fortele militare ale Federatiei Ruse au demarat procesul de inlocuire a tehnicii militare si armamentului din zona de securitate si din cadrul trupelor militare temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult ca atat, anul trecut,  in zona de securitate ”din accident”, dupa cum ne-a declarat un oficial al ministerului rus al apararii,  au fost introduse tipuri de arme noi, care ulterior la insistenta Ministerului Apararii al Republicii Moldova au fost scoase. Din 2003 pina in present la posturile de mentinere a pacii Federatia Rusa, incalcind flagrant intelegerile atinse, mentine masini blindate. Militarii de rang inalt din Fortele Armate ale Rusiei, cind vin pe teritoriul Republicii Moldova,  tara recunoscuta independenta si suverana inclusiv si de ei,  nici nu informeaza organelle constitutionale, or in forma de batjocura trimit telegrama cifrata cand deja sunt in aer. Masinile contingentului temporar dislocate in zona de securitate incearca sa circule cum le pofteste pe intreg teritoriul tarii noastre, in asa mod incalcand acordurile anterioare”, mai spune seful de la Aparare.

Tiraspol
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press