ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii timoceni"

romanii timoceni

,

Deputaul PNL Andrei Daniel Gheorghe, a depus în Parlamentul României o interpeleare către Ministerul Afacerilor Externe – Ministru Lăzăr Comănescu și Ministerul Justiției – Ministru Raluca Prună ( http://www.cdep.ro/interpel/2016/i10690A.pdf ), prin care se atrage atenția asupra activității celor două Ministere cu referire la situația românilor timoceni, care în loc să fie sprijiniți de Statul Român, se lovesc frecvent de piedicile și chiar mai mult, de abuzurile funcționarilor care ar trebui să acorde tot concursul și sprijinul acestora. Subiectul cadru al acestei interpelări îl constituie un caz deosebit de grav, petrecut recent la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în sediul căreia un student român din Timoc, Aleksander Savici, a fost pur și simplu umilit de funcționarii ANC.  Cazul a fost expus de jurnalromanesc.ro și mediatizat de Romania Breaking News – RBN Press. ( A se vedea mai mult aici: ROMÂN DIN SERBIA, UMILIT LA SEDIUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CETĂȚENIE! )

Aleksander Savici este unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai studenților timoceni de la Craiova, vicepreședinte al Asociației Studenților Timoceni, vecepreședinte al Asociației „Renașterea Românilor din Serbia” și secretar general al Consiliului Românilor de Pretutindeni. Tânărul este cunoscut în mediul asociativ românesc din Serbia de Răsărit pentru consecvența cu care se luptă pentru respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului.

Interpelarea domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe ( PNL):

gheorghe_andrei_daniel

Andrei Daniel Gheorghe

Am urmărit de-a lungul anilor cum Ministerul de Externe și alte ministere ori structuri departamentale au tratat cu dezinteres chestiunea românilor care trăiesc în estul și sud estul Serbiei, în zona cunoscută drept Valea Timocului. Acești români, despre care surse neoficiale spun că numărul lor se ridică la peste 300.000 de persoane, fac parte dintr-o largă comunitate românească de Ia sud de Dunăre, întinsă în Serbia și în Bulgaria pe fix coordonatele identice pe care în antichitate se afla Tribalia, ținut al strămoșilor noștri de pe malul sudic al Dunării. În loc să dea curs ințiativelor legislative care vizează liberalizarea regimului de acordare a cetățeniei pentru românii din afara granițeior, ministerele dumneavoastră dar și guvernul nu au făcut decât să blocheze constant inițiativele parlamentare care vizau acest lucru și au acuzat în mod ciudat pe inițiatori că ar incălca nici mai mult nici mai puțin decât drepturile cetățenilor străini care ar dori să se stabilească la noi în țară, așa cum mi s-a intâmplat și mie în cazul plx nr.1 89/2016 al cărei inițiator sunt și pe care dumneavostră, guvernul, o propuneți spre respingere.

Mai departe vă transmit preluarea integrală de pe pagina  jurnalromânesc.ro, conform informațiilor RBN press, a istorisirii peripețiilor tânărului student român din Timoc, Aleksander Savici, trăite în relația cu ANC-ul.( ROMÂN DIN SERBIA, UMILIT LA SEDIUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CETĂȚENIE )

15003421_1651036331860826_1120645686416917548_o

HARTA ANTICĂ A TRIBALIEI

HARTA ANTICĂ A TRIBALIEI

Dorian Theodor CLENCIU –  romaniabreakingnews.ro

,

Studenții din Valea Timocului care învață la Timișoara încearcă să tragă un semnal de alarmă cu privire la situația românilor din Valea Timocului. Primul pas a fost înființarea Asociației Studenților Timoceni (AST) sub sigla căreia studenții români din Serbia au concurat cu la Sport Fest, o competiție sportivă studențească.

Organizat de Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității de Vest și OSUT, Sport Fest a adunat sute de studenți care participă la competiții de înot, tenis de câmp, tenis de masă, badminton, volei, baschet, fotbal sau handbal. Scopul evenimentului studențesc este promovarea unui spirit de echipă și încurajarea unui mod de viață sănătos, bazat pe mișcare, bună dispoziție, competivitate și fair-play.
În competiție au intrat cu o echipă de baschet și studenții timoceni de la Timișoara. Cu tricouri personalizate cu sigla Asociației Studenților Timoceni (AST), studenții din Valea Timocului au declarat că vor să promoveze organizația pe care au înființat-o în toamna anului trecut pentru a semnala problemele cu care se confruntă românii din Valea Timocului, cărora Serbia nu le acordă statut de minoritate națională, fiind numiți „vlahi”. „Situația românilor din Valea Timocului e foarte ciudată. Sunt oameni care vor să învețe limba română și nu au unde”, a declarat președintele Asociației Studenților Timoceni de la Timișoara, Miloș Zurzevic (foto).

Tânărul a mai declarat că inclusiv între studenții români de la Timișoara, timocenii sunt considerați străini. „Cei mai mulți spun că suntem străini, dar noi ne simțim români pentru că vorbim română și acasă, dar venind din Serbia cred că suntem străini, dar noi suntem români”, a mai declarat Miloș Miloș Zurzevic, potrivit căruia studenții români din Valea Timocului învață în România pe banii statului român. Studenții timoceni au organizat și un eveniment dedicat românilor din Timoc, „Cunoaște-i pe românii din Timoc”, eveniment care va avea loc luni, de la ora 18.00, la Universitatea de Vest din Timișoara.
,

Alexandrina Cernov – profesor la Universitatea din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române din anul 1992, șefa catedrei de limbă și literatură română la Universitatea din Cernăuți, critic și istoric literar, a afirmat într-un interviu pentru Adevărul Moldova că apariția unei „limbi vlahe” funcționale nu este posibilă în această regiune.

În regiunea Valea Timocului din Serbia a fost reactivat proiectul de standardizare a limbii vlahe pe baza graiului local. Ce părere aveți de acest proiect al „limbii vlahe”?

Este un proiect foarte asemănător cu limba moldovenească, adică un dialect se încearcă să fie ridicat la rangul limbă de sine stătătoare. Este, în fond, aceeași politică, sunt aceleași intenții. Desigur că m-am întâlnit cu mulți așa-ziși vlahi și ei vorbesc de fapt un dialect al limbii române. Dar nu este o limbă de sine stătătoare. În acest moment limba vorbită de ei păstrează structura gramaticală, atât morfologică cât și sintactică. Însă întrebuințează anumite cuvinte poate pentru anumite noțiuni. Totuși când are anumite afinități fonetice cu o altă limbă, ea nu poate fi considerată limbă de sine stătătoare. Hotărâtoare este structura în jurul căreia se organizează celelalte elemente ale limbii.

Din perspectiva proiectului „limbii moldovenești” cum apreciați eventualul succes al „limbii vlahe”?

Succesul este unul politic. Acest proiect poate să fie impus politic, însă nu și lingvistic. Și el nu va avea influență asupra limbii pe care o vorbesc oamenii de acolo. Adică limba va rămâne aceeași. Desigur că o mare importanță o are cultura și măsura în care cultura glasurilor, și cea literară și cea folclorică va evolua. Dar eu nu cred că oamenii simpli vor renunța la cultura lor populară.

Care credeți că vor fi efectele asupra elevilor români din Serbia în cazul în care li se va preda în această limbă vlahă?

Din câte cunosc eu, în toate localitățile din Serbia școlile sunt românești, elevii învață în limba română și oamenii de acolo se consideră români. În afară de Valea Timocului. Astfel, dacă vorbim despre vlahi și limba vlahă, vorbim numai despre Valea Timocului unde oamenii de acolo se înregistrează ca fiind vlahi, iar autoritățile se folosesc de acest lucru pentru a rupe două masive românești unul de celălalt. Dar să ne amintim că și Basarabia și Bucovina au trecut prin această experiență. Și noi am avut atunci școli moldovenești, ni se preda în limba moldovenească, iar noi scriam cu literele alfabetului chirilic. Și după cum vedeți acest proiect nu a rezistat, pentru că până la urmă toată populația a optat pentru limba română și alfabetul latin. Și în primul intelectualitatea. Deci acest proiect al „limbii vlahe” din Valea Timocului foarte mult depinde de activitatea și de voința intelectualității din zona respectivă. Ea va avea rolul hotărâtor. Or, cum nu se va numi, limba va rămâne aceeași. Adică i se schimbă numai denumirea, dar limba va rămâne aceeași. Referitor la efectele asupra elevilor, aceasta este o problemă de perspectivă. Pe de o parte, indiferent cum se va numi limba este important să existe școli în această limbă, pentru că atunci ea se va păstra. Nu putem în mod artificial să schimbăm limba. Ea este limba pe care o vorbește poporul. Și dacă au școli, înseamnă că limba se va păstra mai bine, indiferent de denumirea pe care o va avea. Noi avem experiența limbii române și a limbii moldovenești. Deci, oricât nu s-ar strădui statul să ne facă dicționare, și cărți, și monografii, și manuale, limba va rămânea aceea pe care o vorbește poporul.

Până la urmă, ar fi posibilă apariția unei „limbi vlahe” funcționale?

Eu cred că nu ar fi posibilă. Este un proiect care nu o să reziste mult. Și apoi, este un proiect politic și nu lingvistic, deci este vorba numai de denumire și de voința politică a statului. Ca să apară o limbă nouă este nevoie de un proces istoric îndelungat de dezvoltare a acestei limbi, de implimentarea ei. Și atât în Valea Timocului, cât și în alte regiuni lucrul acesta nu poate fi implimentat prin voință politică.

Care ar fi beneficiile folosirii limbii române literare?

Beneficiile folosirii unei limbi române literare vor fi foarte mari, pentru că limba română literară are o literatură bogată care va dezvolta o intelectualitate puternică. Deci dacă luăm limba română literară înseamnă că luăm și literatura respectivă și asta ar însemna că privăm un popor de cultura lui națională. O limbă nu poate fi schimbată și nu poate fi implimentată de politicieni, pentru că limba este un organism viu care se dezvoltă nu prin voința politică, ci prin voința poporului care vorbește această limbă și dezvoltă în primul rând un folclor în această limbă. Și acest folclor este un nivel de cultură al poporului respectiv.

Diferența dintre români și vlahi – efect al propagandei ruse

S-a spus și s-a scris adesea că numele de România a fost „inventat” sau folosit pentru prima oară de către un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, când el publica la Leipzig lucrările Istoria României și Geografia României, referindu-se în linii mari la spațiul vechii Dacii traiane. Unii au crezut sincer și mai cred că toponimul de România a apărut realmente ex nihilo la începutul secolului al XIX-lea, din rațiuni politice artificiale și în spirit naționalist modern. În legătură cu această convingere se află și o alta, curentă și acum în anumite zone ale spiritualității europene: valahii au fost o populație difuză, disparată și neprecizată în Evul Mediu, cu mai multe ramuri și componente; dintre anumiți valahi, s-ar fi format în epoca modernă, odată cu națiunile de tip modern, românii. Cu alte cuvinte, valahii și românii ar fi două popoare (etnii) predominant romanice, aflate în succesiune: întâi ar fi fost vlahii și apoi românii. Impunerea unor asemenea idei tendențioase, cu substrat politic, legate de diferențele dintre vlahi/valahi și volohi sau dintre moldoveni și români, fără nicio bază științifică, s-a făcut, în mare măsură, datorită propagandei rusești și apoi sovietice, însușite și perpetuate până astăzi în anumite cercuri.

(Discursul de recepție la Academia Română al istoricului Ioan Aurel Pop, 29 mai 2013)

Autor, sursă: Doina Grecu, m.adevarul.ro  prin Romania Breaking News

,

Promovarea denumirii de ”vlahi” pentru românii din Valea Timocului (Serbia) este extrem de asemănătoare cu politica de deznaționalizare pusă în practică de sovietici care au inventat ”limba moldovenească” pentru a susține existența unui popor moldovenesc separat de cel român.

În condițiile negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Serbia s-a angajat să sprijine dezvoltarea minorității românești din cele două regiuni, Voivodina și Valea Timocului. Însă în ultima perioadă s-au înmulțit din ce în ce mai mult referirile la ”limba vlahă” și ”poporul vlah”, iar majoritatea organizațiilor românești din Valea Timocului au început să accepte această separare. Am discutat cu Vlad Pohilă despre asemănările dintre proiectul moldovenist al Moscovei și proiectul vlah al Belgradului. Astfel de inițiative nu sunt întreprinse din bună intenție.

O poveste veche

”Aceasta e o poveste mai veche, nu e de azi, de ieri. Având o mentalitate și promovând așa o politică imperială, știți Iugoslavia a fost un microimperiu și Serbia a rămas cu aceleași apucături. Au divizat populația românească mai de demult în două segmente puse cumva în conflict – românii, recunoscuți oficial, adică cei din Voivodina, în special din regiunea din jurul orașului Novisad, și, încoace mai la sud, pe cei în Valea Timocului i-au numit vlahi, și-n documente, și-n general”, afirmă Vlad Pohilă.

Nu există scriitori de ”limbă vlahă”

”Liderii spirituali, intelectuali și civici ai vlahilor au încercat să se împotrivească, însă fără un mare succes, ei fiind în mare parte țărani, oameni mai puțini instruiți și cumva din această cauză nu au avut mare succes. Referitor la așa-zisa limbă vlahă, inventarea sau promovarea unor astfel de variante paralele de limbă română, nu se face din bună intenție, iar acest lucru este foarte dăunător. Este un pas înspre sârbizarea, pentru că, de exemplu, te întrebi foarte simplu: ce o să pună ei în manualele astea de limbă ”vlahă”? Nu există nici un poet, nici un prozator care să fi scris o poezie, respectiv o povestire în așa-zisa ”vlahă. Pot doar, eventual, să pună ceva din folclor, restul sunt lucruri inventate. Deci totul e rupt de la matcă, e rupt de la folclorul românesc, de la muzica românească, de la Eminescu, de la marii clasici din secolul XIX-XX și de la cei actuali. E rupt de la șansa de a se apropia maximum de limba română, deci absolut nu e bine deloc”, mai susține Vlad Pohilă.

Asemănarea cu Basarabia

Proiectul ”limbii vlahe” este apreciat de Vlad Pohilă ca asemănător cu mecanismele puse în mișcare de sovietici între Prut și Nistru: ”Situția e similară cu ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în ’40 și imediat după război când au băgat jargonul ăsta transnistrean și care a fost o catastrofă pentru majoritatea oamenilor. S-a renunțat la el când au văzut că nu au ce să pună în manuale. Înseamnă că ei, sârbii, nu au de gând să facă manuale, ci doar mimează o grijă față de acești vlahi ca să-i rupă de la ceilalți români din Voivodina, din Serbia, mai instruiți și mai școliți după cum am spus, iar mai larg, să-i rupă de ceilalți români. Deci nu este deloc bine. Orice divizare este nocivă, iar lingvistic este ceva deosebit doarece te rupe de la limba de bază, de la cultura de bază, te rupe de la mama și de la tata. Modelul de promovare și implementare a acestei așa-zise limbi vlahe este similar cu cel din regiunea transnistreană. De exemplu, în anul 2010 când eram în Serbia am văzut o revistă a lor, să-i spun așa, șovină, și acolo era un reportaj plin de ”cântări” despre Transnistria, despre cât de bine lucrează rușii acolo și despre cum e firea așa-zișilor naționaliști moldoveni. Lăudau până și faptul că ei au ținut la alfabetul chirilic, recunoscând totuși că nu prea se potrivește”.

O etapă spre sârbizare

Proiectul limbii vlahe este considerat de Vlad Pohilă ca fiind o etapă intermediară pentru asimilarea românilor din Valea Timocului, care riscă să fie sârbizați. ”Scopul sârbilor nu este nicidecum acela de a perpetua fie și această așa-zisă limbă vlahă. Aceasta este doar o acțiune, o fază provizorie sau tranzitorie pentru sârbizare. Scopul final este sârbizarea, adică ruperea de la origini și dezmembrarea acestei comunități românești care reprezintă o adevărată forță dacă sunt uniți deoarece împreună sunt aproape jumătate de milion, pe când așa, cei declarați români de către autorități sunt undeva vreo 50-80 de mii, nu știu exact deoarece cifrele sunt deseori falsificate, iar ăștia, vlahii, cam 230 de mii”, afirmă Vlad Pohilă. De asemenea este sesizată și o tendință de discriminare a românilor din Serbia, care de multe ori sunt considerați inferiori: ”Cu românii își permit orice și nici nu-și ascund disprețul față de ei. De exemplu, când am început eu a învăța sârbește, când interacționam cu sârbii ei mă întrebau cine sunt și eu le spuneam că sunt moldovean și nu înțelegeau ce e asta, le explicam că-s român și ziceau că știu câte ceva că e legat de Ceaușescu, atunci le ziceam că sunt vlah iar ei ziceau că acum au înțeles și mă întrebau ce fel de vlah sunt deoarece văd că sunt spălat, că-s om cult și ziceau să nu-mi mai spun așa. Deci, pentru ei, vlahul este omul înapoiat, este omul incult și numai bun de manipulat”.

Limba română, dată afară din școlile timocene

Deși a fost acceptată predarea limbii române în unele școli din Valea Timocului, acest lucru se întâmplă cu foarte mare dificultate. Cursurile sunt opționale și mai mult decât atât, sunt organizate la trei ore după încheierea programului normal de cursuri, ceea ce înseamnă că elevii fie trebuie să aștepte începerea cursului opțional în școală, fie trebuie să meargă acasă și să revină, informează pagina InfoPrut. În anul școlar 2014-2015 sunt 10 școli în care românii pot studia limba maternă, asta pentru 150 de sate românești și 48 de localități mixte. În Serbia nu există nici măcat o clasă în care să se studieze în limba română, despre o școală întreagă nici nu poate fi vorba.
Autor, sursă: Ilie Onceanu, Adevarul.ro prin România Breaking News
,

De Ziua Limbii Române  de la românii din Serbia – Limba rumânească, pod peste Dunăre (Timocpress)

Majoritatea participantilor se adresează în limba sârbă deoarece stăpânesc foarte greu limba româna. O mare parte din românii timoceni se străduiesc să redescopere limba strămoșească iar alții deja caută să și-o perfecționeze. Acesta situație este rezultatul crunților ani de deznaționalizare și opresiuni practicate de sârbi la adresa românilor Timoceni, opresiuni începute o data cu anul 1833, anul când Serbia a ocupat militar Timocul, locuit la vremea aceea de o majoritate de românească . Până în anul 1833 Timocul s-a aflat sub dominație Otomană sute de ani, dominație care nu au ștribit cu nimic credința și limba românilor timoceni.

Să înțelegem pe scurt, cum a fost cu Timocul românesc la anul 1833… (Video)

,

Parintele-Boian-Alexandrovici

Parintele-Boian-Alexandrovici

Boian Alexandrovici, preotul care a readus credința în Timoc

 

 

 



 

,

 În intervenția avută în cadrul reuniunii Comisiei pentru egalitate și nediscriminare a APCE, senatorul Viorel Badea a subliniat că România asigură de mai bine de 20 de ani reprezentare parlamentară pentru 18 minorități naționale, iar formațiunea politică a maghiarilor din România a făcut parte în mai multe rânduri din guvernele care s-au succedat la București. De asemenea, a arătat că membrii comunității maghiare din România beneficiază de o gamă largă de drepturi, inclusiv de posibilitatea de a studia în limba maternă începând de la grădiniță până la universitate.

Referindu-se la comunitatea română din Ungaria, senatorul Badea a arătat că autoguvernările românilor din această țară au devenit din păcate un etnobusiness, neavând o funcție cu adevărat reprezentativă. În replică, raportorul maghiar a declarat că legislația în materia minorităților naționale din Ungaria este în curs de amendare pentru a fi evitate acele situații în care un număr restrâns de persoane, de multe ori nereprezentative, pot conveni asupra constituirii unei organizații a unei minorități naționale și pot beneficia de finanțare în acest context.

Senatorul român a relevat totodată necesitatea ca raportul dedicat minorităților naționale tradiționale să facă referire și la situația minorității române din Valea Timocului ale cărei drepturi sunt în mod frecvent încălcate, în contextul în care raportorul va întreprinde până la sfârșitul acestui an o vizită de documentare în Serbia.

Senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegației Parlamentului Românei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat joi, 5 decembrie a.c., la reuniunea Comisiei pentru egalitate și nediscriminare a Adunării, care a avut loc la Biroul Consiliului Europei de la Paris. Comisia a discutat pe marginea proiectului de raport cu tema “Situația și drepturile minorităților naționale tradiționale în Europa”, al cărui raportor este Ferenc Kalmar (Ungaria).

sursa:timpromanesc.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press