Centenar Marea Unire 1918 – 2018 „Hora mare-n gara mică”- spectacol de muzică românească pentru românii din Cernăuți

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează un spectacol de muzică românească sub genericul „Hora mare-n gara mică”, avându-i invitați pe renumiții interpreți Elena Merișoreanu, Gabriel Dorobanțu, Adriana Trandafir, Ilie Caraș, Nicolae Datcu, Alexandra Dan, Alexandru Tărățeanu și Ansamblul Alunelul.

Timp de trei ore, românii din regiunea Cernăuți vor avea parte de o atmosferă vibrantă și vor asculta melodii tradiționale românești. Spectacolul care marchează Ziua Culturii Naționale va avea loc la Sala Filarmonicii Regionale de Stat din Cernăuți, Ucraina, pe data de 28 ianuarie 2018, începând cu ora 15:00.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți și cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți .

Proiectul se încadrează în Programul Strategic – Spațiul Cultural Românesc Comun – Centenar Marea Unire 1918 – 2018 al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni pe anul 2018.




Un apel disperat al românilor din regiunea Cernăuți! Unica instituție din Ucraina în care se studiază Cultura și Tradiția Românească are nevoie de ajutor!

Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă (Scoala Populara de Arta Cernauti), a reluat recent un apel disperat, inițiat acum o lună și ditribuit pe conturile de socializare, către cei ce au inimă de român și pot ajuta această școală de prestigiu aflată într-o situație dificilă. Școala se află în imposibilitatea de a-și continua activitatea, datorită condițiilor dezastuase în care se află imobilul școlii, oferit cu chirie de către statul ucrainean.

Centrul Bucovinean de  Artă pentru  Conservarea  şi  Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, cum a fost denumit inițial, a fost înfiinţat  la 10 noiembrie 2004 şi înregistrat oficial cu statut juridic la 10 octombrie 2006.  Acest Centru și-a propus de la bun început și a dovedit cu vârf și îndesat, cum spune o vorbă românească, să apere drepturile legitime ale etnicilor români din Nordul Bucovinei  de  aşi păstra, dezvolta şi exprima identitatea lor etnică, culturală; să organizeze programe pentru conservarea, promovarea  şi  valorificarea  culturii  tradiţionale  româneşti; să colaboreze cu organizaţii pentru cultură, folclor, artă  populară аle etnicilor români de pretutindeni; să contribuie la valorificarea trecutului istoric, literar şi cultural, să contribuie la păstrarea tradiţiilor strămoşeşti şi, nu în  ultimul  rând, la educarea tinerei generaţii prin intermediul programelor artistice şi diferite activităţi.

Activitatea Centrului este vizibila și prin videoclipurile postate pe YouTube la adresa https://www.youtube.com/user/artbuccvua/videos

În prezent, Centrul Bucovinean de  Artă desfăşoară un susţinut program de valorificare a moştenirii culturale, de stimulare a creativităţii contemporane, prin activităţi specifice, gândite într-o concepţie integratoare, pluridisciplinară. Având ca obiectiv principal provocarea şi întreţinerea unui permanent şi viu dialog între cele mai diverse genuri ale creaţiei, realizările Centrului au dovedit până astăzi, implicarea acestuia în efortul general de integrare în dimensiunea europeană a culturii, păstrând identitatea națională  și cultura autentică. Centrul reuneşte în jurul său personalităţi marcante, atât din ţară cât şi din străinătate, cercetători în domeniile artei şi creaţiei populare, formații folclorice.

Redau mai jos textul apelului făcut de directorul Centrului, domnul Iurie Levcic:

IURIE LEVCICI - organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuţi, Ucraina

IURIE LEVCIC

Iurie Levcici: PENTRU A CONTINUA ACTIVITATEA AVEM NEVOI DE AJUTOR! Spațiul care ne-a fost dat pentru Scoala este intr-o stare deplorabilă… pentru reparatii avem nevoie de AJUTOR! Rugăm pe toți românii care au posibilitate – să ne vină în ajutor. … să salvăm unica instituție din Ucraina în care se studiază Cultură și Tradiția Românească, iar prin discipolii săi valorifică Tezaurul Românesc de pe acest meleag ce nu permite a lasă uitării că românii aici sunt la ei acasă! Orice donație este binevenita.
Puteți expedia donațiile prin Western Union sau vira pe conturile noastre bancare:
în RON – RO16RZBR0000060014813848
în EURO – RO91RZBR0000060014813856
în USD – RO33RZBR0000060016675651
RAIFFEISEN BANK – Sucursala Suceava, Str. Nicolae Bălcescu 4 (titular Iurie Levcic)
Cu mențiunea: Ajutor pentru Centrul Bucovinean de Artă sau Scoala Populara de Arta Cernauti.
Ne angajăm să trimitem un raport cu justificări fiecărui donator, în care să menționăm unde și cu ce scop au fost folosite donațiile.
Va așteptăm să fiți alături de noi și activitatea pe care o desfășurăm aici, în nordul Bucovinei …

FOTOGRAFII CU SITUAȚIA IMOBILULUI (Sursa FB):

… PENTRU A CONTINUA ACTIVITATEA AVEM NEVOI DE AJUTOR! Spațiul care ne-a fost dat pentru Scoala este intr-o stare…

Publicată de Iurie Levcic pe Vineri, 15 decembrie 2017

Centrul Bucovinean de  Artă s-a remarcat prin organizarea an de an, a numeroase festivaluri, concursuri și simpozioane care au antrenat copii comunității românești din Ucraina și nu numai, în cunoașterea și valorificarea moştenirii culturale românești, printre care putem enumera: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „ÎNTÂLNIRI BUCOVINENE”, MÂNDRĂ FLOARE –DULCE BUCOVINĂ” Concurs de desene si de eseuri, Festivalul muzical “ALESE PERLE  PENTRU  MAMA”, Concursul național a frumuseţii şi a intelectului „MISS Bucovina”, Festivalul orchestrelor de cartier Cernauti, Festivalul Internaţional de folclor românesc “ ÎN GRĂDINA  CU  FLORI  MULTE”, Concurs internațional de  muzică  uşoară “VISE  PRINTRE  STELE”,  Zilele Culturii Tradiționale Românești în Regiunea Cernăuți Festivalul Internațional de folclor autentic “Să-mi cânţi cobzar”, Simpozion Internaţional de etnografie și folclor “ Vatra strămoşească”.

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuţi, Ucraina

Tinere românce din regiunea Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Tinere românce din regiunea Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

IFESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuţi, Ucraina

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuţi, Ucraina

Frați români, nu uitați, șansa dăinurii neamului românesc stă în aprecierea și solidaritatea cu cei care depun eforturi pentru a păstra, valorifica și întreține cum se cuvine Tezaurul Cultural Românesc. Nu cred că „mai marii”, sesizați totuși ghilimelele, vor da năvală să ajute, ci din contră voi cei mulți, cu posibilități modeste, cu donații oricât de mici, dar multe, veți putea mișca lucrurile și veți putea salva această școală românească din regiunea Cernăuți.

Doamne Ajută!

Dorian Theodor CLENCIU
RBN Press

  • Apel mediatizat prin RBN PRESS la solicitarea ASOCIAȚIEI CULTURALE PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, partener al Centrului Bucovinean de  Artă – Cernăuți



Parlamentarii din coaliția de guvernământ PSD-ALDE și cei ai UDMR a lovit în interesele românilor din jurul României. Au sfidat argumentele deputatului Codreanu

Miercuri, 20 decembrie, în cadrul procedurii de examinare a proiectului Legii bugetului de stat, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat la tribuna legislativului un amendament care primise votul pozitiv al Comisiilor pentru culte, drepturile omului și minorități naționale ale Camerei Deputaților și Senatului României.

Amendamentul prezentat viza suplimentarea fondurilor alocate Ministerului Justiției în vederea dublării numărului de posturi din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Dublarea este necesară pentru a debloca procesul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei române ținând cont de numărul tot mai mare al solicitanților de cetățenie română din Republica Moldova.

”Solicit alocarea sumei de 20 000 de mii lei pentru dublarea posturilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Distinși colegi, am în mână rezultatul unei cooperări pe care am avut-o cu mai multe autorități ale Statului român și alături de care am soluționat o problemă care afecta nu mai puțin de 40 de mii de persoane. Este Ordonanța de urgență a Guvernului dată pe 21 septembrie 2017. Cu această ocazie, vreau să le mulțumesc tuturor colegilor de la aceste instituții pentru ajutorul acordat. Îi mulțumesc și fostului Secretar General al Guvernului, domnul Mihai Busuioc, și premierului Mihai Tudose, alături de care am discutat această problemă chiar în aceste bănci. Ceea ce vreau să vă cer acum este sprijin financiar pentru o instituție vitală pentru noi ca stat. OUG 65/2017 prevede foarte clar suplimentarea personalului ANC, absolut necesară.”

Deputatul Constantin Codreanu a argumentat prezentând câteva cifre

Astfel, „o Comisie pentru Cetățenie, formată din 21 de persoane, în 2014, analiza 21 de mii de dosare. Aceeași Comisie, în 2016, a trebuit să analizeze 115 mii de dosare depuse la ANC.”

Potrivit deputatului, acest fapt a blocat activitatea ANC. Numărul celor care își soluționează dosarele de redobândire sau dobândire a cetățeniei române crește de la an la an,  blocând activitatea instituției și creând probleme de imagine Statului român.

„Ajutând ANC, ajutăm România ca stat.” – a concluzionat Constantin Codreanu

„Cunoașteți foarte bine problema demografică pe care o are România. Încetățenirea etnicilor români din Republica Moldova, din Ucraina, din Serbia este o soluție pe care ne-o putem oferi nouă ca stat. Așadar, fac apel către colegii din majoritate, pentru că suntem și în apropierea Centenarului, să facem un gest prin care să îmbunătățim imaginea Parlamentului într-o perioadă în care nu stăm foarte bine la acest capitol. Fac apel, în primul rând, la colegii mei din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării care cunosc aceste probleme.

Vă mai spun, la final, un lucru. L-am condus recent în ultimul drum pe un Om care a marcat în mod direct istoria noastră, a românilor. Acest Om spunea, de la această tribună, acum șase ani, că trebuie să privim România nu ca pe o țară moștenită de la părinții noștri, ci ca pe o țară luată cu împrumut de la copiii noștri. Prin suplimentarea personalului Autorității Naționale pentru Cetățenie nu facem decât să ne comportăm în mod adecvat față de viitorii cetățeni ai României, care își vor redobândi sau dobândi, mai devreme sau mai târziu, cetățenia  română. Tocmai de aceea este vital să dăm acest vot. Acest amendament a fost admis în cele două Comisii reunite, ale Camerei Deputaților și Senatului. Sper ca și acest argument să vă convingă votați pozitiv acest amendament”, a susținut deputatul Constantin Codreanu la tribuna forului legislativ.

În ciuda argumentelor invocate, sfidând și votul din cele două Comisii pentru culte, drepturile omului și minorități naționale de la Camera Deputaților și Senat care au avizat pozitiv acest amendament, parlamentarii din coaliția de guvernământ PSD-ALDE și cei ai UDMR s-au opus acestei măsuri imperios necesare. Rezultatul votului a fost de 173 împotrivă și 90 pentru.

romaniabreakingnews.ro




Delegație a etnicilor români din Ucraina în vizită la Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac

Ministrul pentru românii de pretutindeni (MRP), Andreea Păstîrnac, a avut la data de 20 decembrie 2017, o întrevedere de lucru cu o delegație a etnicilor români din Ucraina formată din reprezentanți ai mediului asociativ, ai presei scrise de limba română din Ucraina și ai altor instituții culturale și de învățământ, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat MRP trimis redacției RBN Press.

Agenda de discuții a cuprins analiza efectelor noii legi a învățământului din Ucraina, proiectele aflate în desfășurare care beneficiază de sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), precum și inițiativele derulate de Guvernul României pentru a sprijini predarea în limba română în școlile românești din afara granițelor.

Cu acest prilej, ministrul a prezentat pe larg măsurile deja întreprinse de MRP în beneficiul etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română, care acționează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Totodată, ministrul a pus în discuție posibilitatea de a extinde proiectul propriu al MRP „Descoperă și Cunoaște România” pentru tinerii etnici români din Ucraina.

Delegația prezentă la sediul MRP a fost formată din:  Ștefan Hostiuc, directorul revistei „Mesager Bucovinean” din Cernăuți, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Elizaveta Penteleiciuc, președinte al Uniunii Societăților Românești pentru Integrare Europeană din Cernăuți, Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și președinte al Fundației Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți, Eugen Pătraș, vice-președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Iurie Levcic, directorul Școlii Populare de Artă din Cernăuți și președinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți și Nicolae Toma, redactor șef al publicației de limba română „Zorile Bucovinei”din Cernăuți și președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți.

romaniabreakingnews.ro




Românii din Ucraina cer ajutor și protecție Comisarului OSCE pentru Minorităţile Naţionale!

Pe 2 decembrie 2017, la Cernăuți, forțele extremiste ucrainene au luat cu asalt Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”,  încercând să sperie și să intimideze pe românii prezenți în clipa aceea în clădire. Romania Breaking News –  a relatat atunci pe larg incidentul generat de extremiștii ucraineni care au avut ca scop intimidarea românilor și ai liderilor acestora pentru ai face să renunțe să lupte pentru drepturile la învățământul în limba maternă. De menționat că mass media ucraineană a preluat, aproape la unison, toate insinuările protestatarilor, difuzându-le ca adevăruri absolute. Aceștia s-au poziționat în fața Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, cu măști pe față și însoțiți de reprezentanți ai poliției și organelor speciale, i-au adus academicianului V. Tărâțeanu insinuări serioase, învinuindu-l de separatism și colaborare cu organele secrete ruse  (FSB) și i-au dat un ultimatum: dacă va mai îndrăzni să organizeze vreun miting la Cernăuți, mobilizându-i pe români și determinându-i să iasă în stradă, va fi poftit să-și facă valizele și să plece de aici în Rusia sau în România. Întrega relatare aici.

Aceste evenimente care neliniștesc deopotrivă pe românii din Țară dar mai ales comunitatea românească din ucraina, care este și cea mai expusă, l-au determinat pe academicianul Vasile TÂRÂȚEANU (foto), cel luat ca țintă simbolică de extremiștii ucraineni, să se adreseze în urmă cu ceva timp,  înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţile Naţionale Domnul Lamberto ZANNIER, căruia îi cere practic ajutorul și protecția comunității românilor din Regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei) și în general a românilor din Ucraina.

Prin scrisoarea trimisă  înaltului Comisar OSCE, academicianul Vasile Tărâțeanu, avertizează practic întrega comunitate internațională, că amințările la care sunt expuși „vizează întreaga comunitate românească din Ucraina, scopul lor fiind intimidarea şi reducerea la tăcere a comunităţii şi acceptarea tacită a ucrainizării rapide şi forţate”. Potrivit semnatarului scrisorii, practic orice dezacord public exprimat azi în Ucraina de către o minoritate naţională, inclusiv de români fiind taxat imediat ca separatism, ca atentat la adresa integrităţii teritoriale a statului.

Redam mai jos textul integral al scrisorii adresate către, înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţile Naţionale Domnul Lamberto ZANNIER

CENTRUL CULTURAL ROMÂN

 

Către, înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţile Naţionale Domnul Lamberto ZANNIER

 

Excelenţa Voastră,

 

Nefericitul incident din data de 1 decembrie 2017 din oraşul Cernăuţi, Ucraina, mă determină să Vă adresez această scrisoare prin care ţin să Vă informez că situaţia în care se află comunitatea istorică autohtonă a românilor bucovineni din regiunea Cernăuţi se agravează pe zi ce trece. După adoptarea noii Legi a Educaţiei, respectiv a scandalosului art.7, noi, românii din Ucraina, ne-am exprimat deschis şi transparent dezacordul faţă de noile prevederi din sistemul învăţământului public, prevederi care restricţionează drastic dreptul nostru de a ne şcolariza copiii în limba maternă.

 

Am susţinut şi susţinem în continuare faptul că art.7 din noua lege a educaţiei este un articol discriminatoriu faţă de minorităţile naţionale şi contravine atât Constituţiei şi legilor Ucrainei, cât şi angajamentelor internaţionale ale Ucrainei, inclusiv angajamentelor bilaterale asumate de Ucraina şi România (prin art.13 din Tratatul politic de bază dintre cele două ţări), precum şi de Ucraina şi Ungaria, Polonia şi alte state vecine. Nici Stalin şi nici Brejnev nu ne-au lipsit de dreptul de a învăţa în limba maternă, folosind asemenea metode.

 

Nu putem să acceptăm asimilarea noastră lingvistică şi distrugerea identităţii noastre etnice în mileniul trei, tocmai când Ucraina îşi propune integrarea în Uniunea Europeană şi declară solemn că acceptă valorile europene, deci şi multiculturalismul şi plurilingvismul. în data de 17 octombrie 2017 comunitatea românească a protestat în faţa Administraţiei de Stat a regiunii Cernăuţi.

 

Până atunci am scris nenumărate memorii către conducerea statului ucrainean, ai cărui cetăţeni loiali suntem, şi am sesizat Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE şi Comisia de la Veneţia că ne sunt violate drepturile la educaţie în limba maternă. Atitudinea noastră, civică şi firească, n-a fost însă pe placul autorităţilor, dar mai ales a organizaţiilor (ultra) naţionaliste din Ucraina. De la atacuri mediatice permanente din partea forţelor naţionaliste extremiste ucrainene, dar şi din partea autorităţilor, s-a trecut la insinuări, falsuri şi chiar la ameninţări fizice directe.

 

Astfel, în data de 1 decembrie, de Ziua Naţională a României (probabil, nu întâmplător), un grup de cca.40 de naţionalişti extremişti din formaţiunea paramilitară Corpul naţional au intrat cu forţa în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, vociferând ameninţări directe la adresa mea, în calitatea de preşedinte al Centrului Cultural Român. în timpul pichetării (bănuiesc, neautorizate) a Centrului nostru, am fost ameninţat cu violenţa fizică şi cu escortarea forţată în România. Mi s-a atras atenţia că toate acesta se vor întâmpla dacă voi mai îndrăzni să mă implic în organizarea vreunui protest faţă de noua lege a educaţiei sau altor acţiuni în apărarea comunităţii.

 

Vizitatorii aflaţi în acel moment în Cafeneaua „Bucureşti” din cadrul Centrului, inclusiv copii minori, speriaţi la maximum, simţindu-se ameninţaţi, au fugit afară prin uşa din spate a Centrului. Culmea insinuărilor a fost afirmaţia precum că eu aş fi primit din partea lui Putin şi a FSB-ului rusesc suma de 300.000 de grivne (de ce grivne, totuşi, şi nu ruble?) pentru organizarea pichetării Administraţiei de Stat a regiunii Cernăuţi în data de 17 octombrie 2017, când de asemenea am fost huiduiţi de aceiaşi naţionalişti extremişti din formaţiunea paramilitară ucraineană Corpul naţional, cu acceptul tacit al poliţiei şi al organelor administrative către care era orientat protestul nostru. Violând Centrul Cultural Român, „protestatarii” şi-au permis deschiderea simbolică în Centrul nostru a „reprezentanţei lui Putin în Cernăuţi”, lipind în acest sens pe geam un afiş cu inscripţia respectivă. Poliţia, aflată la faţa locului, n-a intervenit nici într-un fel, lăsând impresia că a pactizat cu extremiştii. Nici la două săptămâni după incident autorităţile n-au dat vreun semnal că dezaprobă asemenea situaţii.

 

Ameninţările, de fapt, nu mă vizează doar pe mine ca persoană. Ele vizează întreaga comunitate românească din Ucraina, scopul lor fiind intimidarea şi reducerea la tăcere a comunităţii şi acceptarea tacită a ucrainizării rapide şi forţate. Orice dezacord public exprimat azi în Ucraina de către o minoritate naţională, inclusiv de noi, românii, este etichetat ca separatism, ca atentat la adresa integrităţii teritoriale a statului şi e taxat ca atare.

 

A nu fi de acord cu orice decizie a autorităţilor, chiar vădit greşită, înseamnă a te pronunţa împotriva Ucrainei, riscând a suporta consecinţele de rigoare. Or, noi nu dorim altceva decât să fim respectaţi ca minoritate naţională, să ni se respecte drepturile ce ni se cuvin conform Constituţiei şi legilor ţării, tratatelor internaţionale la care Ucraina este parte, şi nu în ultimul rând conform spiritului democraţiei europene.

Domnule înalt Comisar,

Apelez la Domnia Voastră pentru a Vă ruga respectuos să faceţi uz de autoritatea pe care o aveţi şi să interveniţi pe lângă autorităţile centrale şi locale ucrainene, astfel încât să fie oprite atacurile şi ameninţările, atât la adresa mea cât şi la adresa comunităţii româneşti din Ucraina. Preluarea de către Ucraina a metodelor nedemocratice, de tristă amintire, din cel de al doilea război mondial, sau a metodelor de sorginte totalitaristă sovietică de suprimare a libertăţii de exprimare nu are nimic comun cu democraţia şi valorile europene. Datoria Europei este să apere aceste valori. Vă solicit această implicare pentru a preveni o eventuală degenerare a situaţiei şi a evita o evoluţie nedorită a evenimentelor.

Vă mulţumesc anticipat pentru înţelegerea situaţiei reale în care ne aflăm.

Cu stimă,

Vasile TĂRÂŢEANU,

Membru de Onoare al Academiei Române, Membru corespondent al Academiei Româno-americane pentru Ştiinţă şi Arte, Preşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Ucraina

Faximil original:

romaniabreakingnew.ro

 




Foto: Românii din Cernăuți s-au rugat pentru Regele Mihai I. Suflarea românească din capitala Bucovinei istorice alături de România Îndoliată, împreună cu diplomația română

Departe de inima României, la ora când în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, se oficia slujba de înmormântare a Regelui Mihai, au bătut clopotele a jale şi în capitala Bucovinei istorice, la Cernăuţi, în Biserica Înălţarea Domnului ce ţine de suburbia Horecea Urbană (regiunea Cernăuți n.r.) scrie jurnalista Maria TOACĂ din Cernăuți pe portalul Zorile Bucovinei.

Potrivit sursei citate, părintele paroh Pavel, al sfântului locaş de închinare, unde a avut loc procesiunea religioasă, a ţinut un emoţionant Tedeum pentru iertarea bunului creştin ortodox, a robului lui Dumnezeu Mihai, ultimul Rege al României, simbol al rezistenţei unor timpuri vitrege pentru Patria noastră istorică, dar şi al speranţei în izbânda dreptăţii poporului român pe care Majestatea Sa l-a iubit până la ultima suflare.

Cu prilejul funerarelor regelui Mihai I al României, familia lui Nicolae Costaş, dirijorul corului bisericesc, împreună cu alţi enoriaşi şi parohul bisericii, părintele Pavel, a organizat un parastas întru pomenirea Majestății Sale. Unul dintre cei mai vechi corişti ai bisericii Înălţarea Domnului de la Horecea, Ştefan Caulea, îl ţine minte pe regele Mihai. L-a văzut în anul 1940, când suveranul s-a aflat într-o vizită la Cernăuţi

S-au adunat să aducă, prin rugăciuni, un pios omagiu faptelor de vrednică amintire ale Regelui Miahi I și intelectuali români din Cernăuţi, ale căror inimi bat în unison cu inima Patriei Mamă – ROMANIA. În mijlocul românilor din regiunea Cernăuți au fost și diplomați români ai Consulatului General al României din Cernăuţi, conduși de Excelenţa sa Consulul Eleonora Moldovan care s-a adresat audienței:

„Din 5 decembrie 2017, poporul român este într-o stare de doliu şi de reflecţie sobră, care este analizată, adusă în atenţia tinerei generaţii. Oamenii îşi aduc aminte de un rege care a avut o soartă grea, complicată pe parcursul celor 96 de ani. Înseamnă că Dumnezeu l-a iubit, dacă i-a dat ani mulţi pentru a sluji poporului român şi bisericii ortodoxe cu atâta devotament. Este unul din conducătorii căruia nu i-a fost ruşine să spună: „Iubesc poporul meu, iubesc Ţara mea!”. Chiar dacă 44 de ani nu a avut voie să se întâlnească în Ţară cu poporul său, l-a iubit neîncetat, necondiţionat. Aşa cum l-au învăţat părinţii în credinţa că se va întâlni şi, într-adevăr, credinţa Regelui Mihai I al României este o povaţă pentru Biserică şi pentru noi toţi care suntem creştini şi credem că adevărul este suprem şi va birui tot răul din jurul nostru. Aceasta a fost deviza Regelui, care niciodată n-a încetat să creadă că poporul său va dăinui în pace şi în frumuseţea credinţei ortodoxe. Mă bucur că Regele României pleacă în frumuseţea regală aşa cum o merită – 10 zile de procesiuni, 10 zile de omagieri din partea oficialităţilor Statului Român, la cel mai înalt rang, dar şi din partea caselor regale din lume. Sute şi mii de cetăţeni simpli vin la căpătâiul Regelui să-i mulţumească pentru că a fost demn, pentru că a ţinut credinţa ortodoxă strămoşească, a negociat şi s-a zbătut ca România să fie un stat demn în constelaţia europeană, membru al UE şi NATO, să fie un stat european în înţelegerea clasică a acestei noţiuni. Despre frumuseţea faptelor sale şi înţelepciunea Regelui Mihai se vorbeşte astăzi peste tot în România şi în celelalte capitale ale Europei, pentru că a impresionat o lume, acceptându-şi soarta complicată. În timpul celui de-al doilea război mondial a scurtat războiul cu 230 de zile nu doar pentru poporul român, ci pentru întreaga Europă. Astăzi i se recunosc aceste merite şi contribuţia pentru pacea în lume. A fost izgonit din sânul poporului său, dar n-a încetat să-l iubească. A sperat că se va întoarce în România ca un rege şi va avea grijă de poporul său. Vorbea o română perfectă, că îţi era drag să-l asculţi, fiecare vorbă era încărcată de înţelepciune. Şi azi este însoţit de întregul popor…”.

Sursa foto: Vasile Raut (Facebook)

romaniabreakingnews.ro

Video CERNĂUȚI pe vremea Regilor României…

 

 




Comisia de la Veneția dă dreptate României în cazul articolul 7 al Legii educației din Ucraina!

Comisia de la Veneția dă dreptate evaluării realizate de România și critică articolul 7 al Legii educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a altor limbi. Luna trecută, președintele Klaus Iohannis declara că omologul său ucrainean i-a promis „că va ține cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneția pentru a modifica legislația în acel sens”.

„Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei, astăzi, 8 decembrie 2017, a Opiniei sale privind prevederile art. 7 al Legii educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a altor limbi. MAE reaminteşte că, în contextul demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, România a solicitat Ucrainei consultarea Comisiei de la Veneția cu privire la Legea educației şi preluarea opiniei Comisiei în legislaţia ucraineană. De asemenea, reamintește că în contactele bilaterale directe cu partea română, partea ucraineană și-a asumat, la cel mai înalt nivel, obligația de a remedia problemele create de Lege, în special de art. 7 al acesteia, prin aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al MAE.

„Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparținând minorităţii române. Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților. Comisia cere astfel amendarea art. 7 și înlocuirea sa cu un text mai echilibrat și mai clar. Comisia constată, așa cum a susținut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii”, se mai spune în textul citat.

Redăm mai jos comunicatul MAE în întregime:

Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei, astăzi, 8 decembrie 2017, a Opiniei sale privind prevederile art. 7 al Legii educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a altor limbi.

MAE reaminteşte că, în contextul demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, România a solicitat Ucrainei consultarea Comisiei de la Veneția cu privire la Legea educației şi preluarea opiniei Comisiei în legislaţia ucraineană. De asemenea, reamintește că în contactele bilaterale directe cu partea română, partea ucraineană și-a asumat, la cel mai înalt nivel, obligația de a remedia problemele create de Lege, în special de art. 7 al acesteia, prin aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparținând minorităţii române.

Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților. Comisia cere astfel amendarea art. 7 și înlocuirea sa cu un text mai echilibrat și mai clar. Comisia constată, așa cum a susținut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii.

Totodată, Comisia de la Veneția reiterează că obiectivul urmărit prin legislația ucraineană de consolidare a învățământului în limba de stat nu trebuie promovat în detrimentul limbilor minoritare vorbite pe teritoriul Ucrainei, fiind necesară identificarea unui echilibru care să ofere garanții privind educația în limbile minorităților. Astfel, Comisia arata că Legea trebuie să asigure echilibrul corect între promovarea limbii de stat și protecția drepturilor lingvistice ale minorităților, care nu pot fi diminuate în mod nejustificat.

De altfel, Comisia exprimă îndoiala că reducerea semnificativă a învățământului în limbile minorităților este singura alternativă la dispoziția autorităților și recomandă în acest context îmbunătățirea calității învățării în limba ucraineană în școlile în care se învață în limbile minorităților, ceea ce va permite îmbunătățirea cunoașterii limbii de stat fără să fie subminate drepturile și identitatea minorităților.

Comisia de la Veneția recunoaște relevanța școlilor tradiționale ale minorităților naționale care, prin dăinuirea lor de un secol, prin reputația lor și calitatea actului de educație, au contribuit substanțial, de-a lungul istoriei, la prezervarea și dezvoltarea identității specifice a minorităților, inclusiv a identității lingvistice. Mai mult, Comisia consideră că riscul care planează asupra viitorului acestor școli are implicații directe asupra respectării de către Ucraina a obligațiilor asumate ca parte la Convenția – cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. În consecință, Comisia recomandă ca în procesul implementării Legii să nu fie puse în pericol menținerea moștenirii culturale a minorităților și să fie asigurată continuitatea educației în limbile minorităților în școlile tradiționale ale acestora.

Comisia mai recomandă ca în aplicarea Legii să fie asigurat un nivel substanțial al educației în limbile minorităților care sunt limbi oficiale ale UE, inclusiv limba română, precum și să fie excluse școlile private ale minorităților de la aplicarea prevederilor legii.

MAE reiterează apelul său la adresa autorităților ucrainene ca procesul de reglementare, prin legea aferentă, a educației secundare, să aibă în vedere, cu cea mai mare strictețe, evaluările și recomandările Comisiei de la Veneția, pentru a asigura menținerea neafectată a dreptului la educație în limba maternă pentru minoritatea română.

În plus, în conformitate cu poziția exprimată constant de România, Ministerul Afacerilor Externe consideră că în orice demers de elaborare sau implementare a legislației în materie de educație este imperativă implicarea reprezentanților minorității române, direct afectată de dispozițiile legislative. De altfel, Comisia de la Veneția critică lipsa consultării adecvate a minorităților naționale în procesul de amendare a sistemului de educație în limba minorităților și îndeamnă la demararea unui dialog eficient cu reprezentanții acestora și cu toți actorii interesați pe marginea limbii procesului de educație, astfel încât necesitățile și preocupările minorităților să fie luate în considerare.

În conformitate cu angajamentele asumate de guvernul ucrainean, atât în dialogul cu partea română, cât și în context multilateral, Ministerul Afacerilor Externe susține necesitatea ca autoritățile ucrainene să întreprindă toate măsurile necesare, în special de ordin legislativ, pentru aducerea Legii educației în concordanță cu opinia Comisiei de la Veneția în integralitatea sa.

România reiterează disponibilitatea de dialog cu Ucraina, inclusiv pentru oferirea de asistență și expertiză în conturarea unui sistem în măsură să asigure respectarea drepturilor lingvistice ale tuturor vorbitorilor de limba română din Ucraina, care rămâne o prioritate a statului român.




Apel către conducerea Ucrainei de a  renunţa la politica de asimilare a minorităţilor naţionale

Participanţii la Congresul Spiritualităţii Româneşti, români din circa 30 de ţări ale lumii, au votat un Apel către conducerea Ucrainei de a  renunţa la politica de asimilare a minorităţilor naţionale, de lichidare a învăţământului în limba română – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

De menționat că la  lucrările celui de al XXI-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti care s-a desfăşurat în perioada de 28 noiembrie – 2 decembrie la Alba Iulia şi Zlatna scriitorul bucovinean, Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române a susţinut o comunicare  în plenul congresului despre situația comunităţii româneşti din Ucraina. În urma comunicării a fost adoptat apelul publicat integral în continuare:

Excelenţei Sale

Dlui Preşedinte al Ucrainei,

PETRO OLEKSIYOVYCH POROSHENKO,

Excelenţei Sale, Preşedintelui României

KLAUS WERNER IOHANNIS,

Excelenţele Voastre Doamnelor şi Domnilor Membri

ai Curţii Constituţionale din Ucraina şi ai Comisiilor Uniunii Europene

Noi, participanţii la Congresul XXI al Spiritualităţii Româneşti, veniţi din peste 30 de ţări şi zone de românitate din întreaga lume, ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu adoptarea de către Rada Supremă de la Kiev, în data de 5 septembrie a.c., a Legii Educaţiei şi cu implementarea ei după promulgarea de către Preşedintele Poroşenko.

Congresul Spiritualităţii Româneşti, care şi-a ţinut lucrările între 28 noiembrie şi 1 decembrie 2017 la Alba Iulia şi Zlatna, protestează vehement contra implementării acestei legi, ce urmăreşte dispariţia unei minorităţi naţionale care locuieşte pe vatra milenară a moşilor şi strămoşilor săi şi îndeamnă autorităţile din Ucraina la raţiune.

În opinia  noastră scopul real al acestei legi nu este reforma sistemului de învăţământ în Ucraina, ci lichidarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale – română, maghiară, polonă, rusă ş.a.

Un asemenea scop conduce la  o situaţie fără precedent în secolul XXI, când o ţară din Centrul Europei, care se proclamă democratică şi civilizată, aspirantă la integrarea în Uniunea Europeană, recurge la desfiinţarea sistemului de educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât românii constituie o minoritate autohtonă, ei trăind de secole în Bucovina, Ţinutul Herţei, Hotin, Transnistria, Transcarpatia, Maramureştul Istoric sau Sudul Basarabiei sau zona Odesa, constituind, până la colonizarea acestor ţinuturi după ocupaţie, o etnie majoritară.  De-a lungul timpului, timp de peste 300 de ani, sub diverse regimuri străine – austriac, rusesc, sovietic –,  şcoala românească s-a păstrat şi dezvoltat în toate zonele cu populaţie românească, fără să fi fost supusă unei asemnea presiuni de deznaţionalizare şi asimilare.

Articolul 7 al Legii Educaţiei încalcă drepturile minorităţilor naţionale din Ucraina, acordate prin articolele 10, 20, 22 şi 53 ale Constituţiei Ucrainei, precum şi articolul 26 al Legii Minorităţilor Naţionale din Ucraina, prin care statul ucrainean „garantează tuturor minorităţilor naţionale dreptul la autonomie naţional -culturală: folosirea şi educaţia în limba maternă”.

Limba este coloana verticală a unui popor. Poporul e limba, iar limba este poporul. Prevederile Legii sunt profund antidemocratice şi antieuropene, menţiunile privind permisiunea studierii în limbile materne doar parţial şi numai în învăţământul primar – deci fără perspectivă pentru elevi, care urmează cursurile gimnaziale şi liceale numai în limba ucraineană, ceea ce îi determină pe părinţi să renunţe la acest „drept” pentru a le asigura copiilor lor  şansa la desăvârşirea studiilor–, fiind menite să mascheze adevăratele intenţii de deznaţionalizare şi asimilare a minorităţilor.

Prin noua Lege a Educaţiei se încalcă de asemeni şi prevederile Articolului 13 al Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, din 1997.

Vă rugăm, domnilor preşedinţi, să găsiţi soluţiile pentru ca noua Lege adoptată  de Rada Supremă a Ucrainei să respecte Constituţia acestei ţări, ţinând cont de faptul că statul român sprijină demersul european al Ucrainei.

În cazul în care nu se va reveni asupra acestor măsuri care practic desfiinţează învăţământul în limba maternă, solicităm statului român să anuleze Tratatul de Bază  dintre România şi Ucraina şi să retragă susţinrea pentru Ucraina, în vederea aderării sale le UE.

Solicităm concursul Comisiilor Uniunii Europene şi al Curţii Constituţionale din Ucraina acţiuni concrete şi coerente pentru anularea acestei legi care încalcă flagrant drepturile universale ale omului.

Adoptată în unanimitate, în Plenul Congresului Spiritualităţii Româneşti, Alba Iulia – Zlatna, 30 noiembrie 2017

Foto româniii din Cernauți




Video: Recrudescența extremismului ucrainean contra comunității românilor din Ucraina denunțată în Parlamentul României de deputatul Constantin Codreanu

Miercuri, 6 decembrie 2017, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat o declarație politică la tribuna Camerei Deputaților, denunțând atacurile contra comunității românești din Cernăuți și cerând Guvernului României să intervină prompt în apărarea drepturilor românilor din Ucraina.

Video:

Vedeți Noi presiuni și intimidări la adresa comunității românești din Cernăuți! Forțele extremiste ucrainene au luat cu asalt Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a declarat următoarele:

”Domnule președinte,  stimați colegi, Comunitatea Românilor din Ucraina a fost recent, din nou, ținta atacurilor extremiștilor ucraineni.

Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” și restaurantul ”București” din Cernăuți au avut parte de o descindere violentă a reprezentanților partidului ”Corpul național” în ziua de 1 Decembrie, sub protecția forțelor de ordine ale statului ucrainean.

Constantin Codreanu

Extremiștii ucraineni au proferat amenințări directe în adresa academicianului Vasile Tărâțeanu, președinte al Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”, cu avertismentul că va fi ”umflat și dus pe sus” dacă va mai încerca să organizeze manifestații de protest contra prevederilor antiminoritare și discriminatorii ale Legii ucrainene a educației. Precizăm că academicianul Vasile Tărâțeanu a fost unul din organizatorii mitingului pașnic de protest din 17 octombrie, de la Cernăuți, contra prevederilor neeuroconforme ale articolului 7 din respectiva lege.

Autoritățile ucrainene nu au oferit până acum informații privind caracterul autorizat sau neautorizat al acțiunii extremiștilor din partidul ”Corpul național” și nici nu s-au delimitat de această acțiune. Faptul poate fi interpretat drept complicitate tacită cu extremiștii ucraineni.

Presa ucraineană a preluat în totalitate insinuările aberante și acuzațiile nefondate de separatism ale extremiștilor din partidul ”Corpul național”, prezentându-le drept adevăruri absolute și inducând o atmosferă de maximă ostilitate față de liderii comunității românești din nordul Bucovinei și ținutul Herța.

Academicianul Vasile Tărâțeanu a calificat atacul extremiștilor ca fiind îndreptat contra tuturor liderilor asociațiilor românești din Ucraina, cu un scop vădit de intimidare, amenințare și reducere la tăcere atât la modul general, cât și vizavi de discuțiile contradictorii față de articolul 7 al Legii educației din Ucraina.

”În mod clar ei vor să ne închidă gura, ca să acceptăm ucrainizarea forțată”, a menționat liderul românilor din Ucraina, subliniind că  ”atacurile directe, precum și cele mediatice asupra Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, ar putea degenera în atacuri cu mult mai grave, de pe urma cărora am putea regreta cu toții”.

Denunțăm de la tribuna Parlamentului României atacurile contra comunității românești, atacuri tolerate și încurajate tacit de către autoritățile ucrainene”.

În încheierea declarației sale politice, deputatul Constantin Codreanu s-a adresat Guvernului țării:

”Facem apel către Guvernul României, în special către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Românilor de Pretutindeni, să intervină prompt, conform prerogativelor, în apărarea românilor din Ucraina contra oricărui atac extremist ce riscă să degenereze, spre satisfacția centrului de putere imperială din răsărit, în dauna minorității românești din Ucraina și a relațiilor dintre Ucraina și România”.




Noi presiuni și intimidări la adresa comunității românești din Cernăuți! Forțele extremiste ucrainene au luat cu asalt Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Rectificare 4 decembrie 2017.

Redacția Romania Breaking News, precizează că academicianul Vasile Tărâțeanu nu se afla în incinta Centrului Cultural în momentul incidentului, ci în România. Relatările domniei sale sunt în fapt mărturiile personale ale celor aflați acolo și detaliate prin interviul dat de Vasile Tărâțeanu către presa din Cernăuți. Fideli principiilor jurnalistice facem astfel corectura de rigoare eliminând din textul de mai jos sintagma (care se afla în local în momentul respectiv).

Sâmbătă, 2 decembrie 2017, la Cernăuți, forțele extremiste ucrainene au luat cu asalt Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”,  încercând să sperie și să intimideze pe românii prezenți în clipa aceea în clădire. Potrivit academicianului Vasile Tărâțeanu, (   ), extremiștii care au năvălit în clădire au avut ca scop intimidarea românilor și ai liderilor acestora pentru ai face să renunțe să lupte pentru drepturile la învățământul în limba maternă.

Video

Iată declarația academicianului Vasile Tărâțeanu data reporterului Bucpress din Cernăuți

”Atacul de ieri a fost nu doar la adresa mea, ci și la adresa celorlalți lideri ai asociațiilor românești din Ucraina, cu un scop vădit de intimidare, amenințare și reducere la tăcere atât la modul general, cât și în cazul dat vizavi de discuțiile contradictorii față de art. 7 al Legii Educației din Ucraina. În mod clar ei vor să ne închidă gura, ca să acceptăm ucrainizarea forțată. După părerea mea, atacul de ieri al naționaliștilor ucraineni împotriva românilor din Cernăuți este un atac împotriva democrației din Ucraina și împotriva înțelegerii interetnice din regiunea Cernăuți”, a menționat Vasile Tărâțeanu.

Poziționându-se în fața Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, tinerii naționaliști ucraineni, cu măști pe față și însoțiți de reprezentanți ai poliției și organelor speciale, i-au adus academicianului V. Tărâțeanu insinuări serioase, învinuindu-l de separatism și colaborare cu organele secrete ruse  (FSB) și i-au dat un ultimatum: dacă va mai îndrăzni să organizeze vreun miting la Cernăuți, mobilizându-i pe români și determinându-i să iasă în stradă, va fi poftit să-și facă valizele și să plece de aici în Rusia sau în România.

Este regretabil că media ucraineană a preluat, aproape în unison, toate insinuările protestatarilor, difuzându-le ca adevăruri absolute.

”Am de gând să-i acționez în instanță pe naționaliștii ucraineni pentru falsurile și insinuările pe care mi le-au adus. De asemenea, voi adresa o scrisoare deschisă celor doi președinți, ai Ucrainei și României – Petro Poroșenko și Klaus Iohannis, pentru a lua apărarea comunității românești din Ucraina. Atacurile, atât directe cât și mediatice asupra Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, ar putea degenera în atacuri cu mult mai grave, de pe urma cărora am putea regreta cu toții. Am de gând să sesizez și OSCE în acest sens. După părerea mea este cazul ca și autoritățile ucrainene și structurile de drept din regiunea Cernăuți să-și facă datoria și să ia măsurile care se impun  pentru a opri asemenea excese de zel ale unor extremiști, pentru care multiculturalitatea și multilingvismul sunt noțiuni total străine”, a mai declarat pentru BucPress Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți.

Domnia sa i-a învinuit pe naționaliștii ucraineni, membri ai Corpului Național, de colaborare și complicitate cu cele mai înalte oficialități ale Federației Ruse. ”Opinia mea este că, probabil, cei din Corpul Național sunt curierii Kremlinului și ai lui Putin, pentru că ei au venit la Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți aducându-mi mesajele lui Putin și ale lui Bortnikov, șeful FSB-ului rusesc, nu eu  le-am adus mesaje din Rusia. Probabil că naționaliștii ucraineni au avut împuternicirile necesare pentru așa ceva”, a mai spus Vasile Tărâțeanu.

Academicianul Vasile Tărâțeanu are o simplă întrebare pentru confrații ucraineni, pentru cei care, prin ”deocheata și blestemata” Lege a Educației, au degenerat acest conflict între minoritățile naționale din Ucraina. ”Pentru toți confrații ucraineni, inclusiv pentru doamna Lilia Grinevici, ministrul Educației din Ucraina, am o întrebare: dacă, ipotetic vorbind, poporul ucrainean ar fi rămas în continuare subjugat rușilor, iar aceștia din urmă le-ar fi propus ucrainenilor să renunțe la limba ucraineană în școli începând cu clasa a 5-a, să renunțe la limba ucraineană în grădinițe și să reducă aria de folosire a limbii ucrainene doar la bucătărie, ar fi fost ei de acord cu toate acestea? Care ar fi fost reacția lor în situația salvării limbii ucrainene?”, se întreabă Vasile Tărâțeanu, menționând că dreptul constituțional de a protesta pașnic și de a nu fi de acord cu unele decizii luate, fie chiar și de guvern sau de parlament, încă n-a fost anulat, iar multiplele proteste care sunt organizate aproape zilnic în Ucraina de diferite partide, ONG-uri  sau mișcări de stânga sau de dreapta confirmă acest lucru.

Și încă ceva : dacă oficialitățile, societatea civilă și intelectualitatea ucraineană din Cernăuți tac în asemenea momente, această tăcere nu poate fi interpretată altcumva decât ca o complicitate directă cu extremismul. Or, nu de ură avem nevoie în Bucovina, ci de toleranță. Inclusiv de toleranța față de cel care vorbește o altă limbă, care are alte tradiții, alte valori, alți eroi. Opțiunea naționalismului de peșteră nu are nimic comun cu valorile europene.

 Reacția unor lideri ai românilor din Ucraina

Anatol Popescu: Provocări la adresa liderilor românilor din regiunea Cernăuţi. În decembrie 2014 mi se insinua acelaşi scenariu: că aş avea vreo tangenţă cu arborarea tricolorului rusesc (!!!???) în satul meu de baştină, în Sudul Basarabiei. Azi „agenţi ai Kremlinului” sunt românii de la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi personal maestrul Vasile Tărâţeanu… Pesemne, este procedura standard a SBU (Serviciul de Securitate a Ucrainei), de a intimida românii băştinaşi.”

Vitalie Zâgrea:„Naționaliștii ucraineni continuă să-și bată joc de românii din Cernăuți. De Ziua Națională a României (și nu întâmplător s-a ales această zi!) un grup de circa 40 de naționaliști ucraineni din faimosul „Corpul național”, însoțiți de reprezentanți ai organelor de drept din Cernăuți, mulți dintre ei având măști pe față și steaguri în mâini, s-au adunat la Centrul Cultural Român ”Hurmuzachi” din Cernăuți, organizând în fața acestui edificiu un protest împotriva românilor”.

romaniabreakingnews.ro