ÎN SUDUL BASARABIEI ISTORICE TRAGEDIA BĂȘTINAȘILOR ROMÂNI CONTINUĂ. ÎNSĂ NICI LUPTA LOR PENTRU DREPTATE NU ÎNCETEAZĂ

Români în fața bisericii românești din Hagi Curda – Sudul Istoric al Basarabiei
sursa foto : www.hagi-curda.blogspot.com

De șaptezeci de ani, imediat după a doua ocupație sovietică, din partea de sud a provinciei basarabene ne parvin vești numai și numai proaste. De douăzeci de ani, mai exact, după proclamarea independenței Ucrainei, știrile de acolo sunt și mai triste. Puținele școli cu predare în limba română ce au mai rămas în județele noastre de la sud, sunt închise, sunt ucrainizate sau rusificate. Preoții sunt opriți să oficieze serviciul divin în limba băștinașilor, și cel mai des, stilul ucrainean de a împiedica efectuarea ritualurilor creștine constă în a intimida, a zvânta în bătăi, a izgoni preoții din satele moldovenești; a amenința și a tulbura mințile enoriașilor; în fine, a pângări odoarele bisericești și înseși sfintele lăcașe. Absolvenții de licee românești și licențiații universităților din România sunt respinși cu grosolănie, chiar dacă, de ochii lumii, li se permite să depună dosare pentru o candida la vreun loc de muncă potrivit specialității obținute. De altminteri, nici tinerii care fac studii la colegii sau universități din Cahul, Chișinău sau Bălți nu se bucură de un tratament mai civilizat.

Nu mai e cazul să amintim câte înjosiri și nedreptăți îndură, cum sunt terorizați cei care au redobândit cetățenia română… Ca și cei care au curajul de a se declara români, respectiv, vorbitori de limbă română. În condițiile în care cărțile, ziarele și revistele de la București, Galați sau Chișinău nu mai au nicio șansă de a ajunge la destinatarii din satele și orașele sud-basarabene, aceste nefericite localități sunt inundate de tone de maculatură „moldovenistă“, mai simplu spus – antiromânească. S-a ajuns până într-acolo încât se reduce drastic, consecvent, metodic (și cu totul nejustificat) numărul de curse de autobuze sau microbuze cu destinația Cahul sau Chișinău sau oricare altă localitate din R. Moldova, numai ca să se limiteze, până la o eventuală suspendare, a oricăror legături între frații de neam, limbă și credință din actuala regiune Odesa a actualei Ucraine cu cei din Republica Moldova și chiar din… actuala regiune Cernăuți a aceleiași actuale Ucraine!… De barierele care se pun pentru a zădărnici legăturile dintre sud-basarabeni și frații lor din dreapta Prutului, cu regret, nici nu face să vorbim: se pare că sârma ghimpată ridicată pe Prut de către sovietici a fost transformată într-un nou Zid al Berlinului, de către „bravii” fii ai Ucrainei independente, stat a cărui conducere pretinde a avea aspirații europene.

De fapt, avem deja toate motivele să numim această nouă frontieră de pe Prut „Zid al plângerii”, căci lista nelegiuirilor la care se dedau autoritățile ucrainene în județele de sud ale Basarabiei istorice poate fi continuată la infinit. Dincolo de interdicții, presiuni, intimidări – care, firește, nu au nimic bun încât nu le dorim nici dușmanilor noștri – poate cea mai mare tristețe o provoacă dezbinarea oamenilor de același sânge și „stricarea” unora, poate chiar a multora, prin asmuțare împotriva conaționalilor, prin falsificări și minciuni predicate non-stop, încât, uneori, se creează impresia că conducerea de la Kiev nu mai are niciun fel de probleme decât să-i deznaționalizeze, să-i terorizeze, să-i înjosească zi de zi pe moldovenii / românii din aceste raioane. Cu regret, unii conaționali de-ai noștri de la sud (dar și de la nord) cad în capcana pe care le-o întinde monstruoasa „Bezpieka” (Securitate) ucraineană; alții, din lașitate sau din comoditate acceptă a fi – nu cetățeni loiali ai statului ucrainean, cum sunt majoritatea absolută a moldovenilor / românilor din sudul Basarabiei –, ci de a se face slugi ascultătoare și credincioase ale unor autorități cu comportament criminal și / sau complici, părtași ai unor ticăloși „lideri” de pretinse organizații chipurile reprezentative, „moldovenești” (ghilimelele aici sunt absolut necesare).

În acest context sumbru, apăsător, jalnic, deplorabil, ni se pare și mai demnă de laudă și admirație îndărătnicia, forța, rezistența, dorința nestrămutată a unor oameni din sudul Basarabiei de a rămâne ceea ce sunt de la Dumnezeu – români într-o țară străină. Unii, pe deasupra, încearcă a-i dumeri și pe alți conaționali de acolo de dreptatea lor, de necesitatea de a-și păstra integritatea și demnitatea națională și pur umană. Printre acești adevărați eroi ai acelor locuri, în timpurile noastre, se află și dl Tudor Iordăchescu, cunoscut și apreciat departe de satul natal după lansarea monografiei Hagi Curda (Camâșovca). Un sat românesc din Basarabia istorică (Chișinău, Editura „Prometeu”, 2011. Autorul proiectului, coordonator și imagini dr. Vasile Șoimaru). Cartea la a cărei elaborare dânsul a muncit mai mulți ani, în scurtul răstimp de la apariție s-a bucurat de un frumos succes, interesul față de acest volum monografic fiind în continuă creștere. Lucru firesc, doar hagicurdenii nu au mai avut așa ceva, mai mult încă: dacă la noi, în R. Moldova, elaborarea monografiilor consacrate diferitelor localități e un fenomen frecvent, aproape că general, apoi acolo, unde conaționalii noștri au devenit minoritari, străinii au grijă de a-și ticlui cât mai multe istorii proprii, pentru a-și justifica prezența pe aceste pământuri, neglijând intenționat sau chiar împiedicând scrierea și a unor istorii ale locuitorilor ce dețin adevăratul statut de băștinași. Om simțitor și iubitor al baștinei străbune, dl Tudor Iordăchescu nu vrea ca ai săi consăteni și compatrioții din localitățile megieșe, risipite în raioanele de la sudul Basarabiei, să-și uite obârșia și nici să se lase speriați și descurajați de agresorii de la conducerea regiunii. Tocmai de aceea, în pofida intimidărilor la care a fost supus el însuși și familia sa, Tudor Iordăchescu ține, cu tot dinadinsul, să ofere în continuare un exemplu cum nu trebuie să te lași bătut, nici să faci pe plac răuvoitorilor neamului.

…Lecturând textul monografiei ți se umple sufletul de tristețe și durere de ce se întâmplă în sudul Basarabiei, de nenorocirile continui pe care le este dat să le îndure conaționalii noștri de pe această palmă de pământ românesc. Pe de altă parte, sufletul mi s-a luminat, totuși, văzând admirabila îndărătnicie a autorului nostru, curajul cu care înfruntă el durerile personale și pe cele ale consătenilor; când mi-am dat seama că visul ucrainenilor de a-i corupe, de a-i face trădători și vânzători de neam pe hagicurdeni și pe alți băștinași din partea locului este departe, poate chiar foarte departe de a se realiza!… Dovadă e și faptul că T. Iordăchescu nu a completat manuscrisul cu laude aduse autorităților pentru nenumăratele lor isprăvi cu totul urâte, reprobabile, fără pic de omenie. Nici cu justificări ale cedărilor comise de unii conaționali mai slabi de caracter, care se schimbă după cum le cer liderii din centrul raional sau din capitala regiunii. Astfel, cititorii cărții vor afla amănunte privind venirea ocupanților, realități neștiute din anii celui de-al Doilea Război Mondial, precizări despre grozăviile prin care au trecut oamenii noștri în timpul foametei și al deportărilor, un subcompartiment al cărei s-ar putea intitula Ucrainizarea (rusificarea) continuă ori, poate și mai potrivit pentru situația de acolo – Tragedia (terorizarea) băștinașilor în sudul Basarabiei nu mai are capăt.

…Cu doi ani în urmă, în prefața cărții, îmi exprimam speranța că apariția monografiei îi va uni pe hagicurdeni, le va consolida rândurile cam risipite de noua stăpânire și rărite de exodul masiv al basarabenilor spre alte limanuri, cu nădejdea că vor găsi măcar acolo o viață mai bună, mai liniștită, mai demnă. Rămân la aceeași idee și acum, când scriu aceste rânduri cu următoarea precizare: am o mare dorință ca adevărul și dragostea ce străbat din filele adunate de Tudor Iordăchescu să lumineze mințile și sufletele la cât mai mulți consăteni și, în general, basarabeni. Numai în acest caz, autorul nostru, ca și celelalte persoane implicate în editarea monografiei, s-ar putea considera împliniți ca fii ai unui neam care, deocamdată, n-a putut fi doborât de nenorocirile ce s-au abătut continuu peste plaiurile noastre binecuvântate de Sus.

Vlad POHILĂ

Martie 2013

Un post-scriptum ce se impune

Am mai scris și cu alte ocazii despre cartea satului Hagi Curda, despre importanța ei pentru sătenii și fii satului, pentru alți consângeni aflați într-o situație similară. Parcă am spus destule, în aceste rânduri și totuși ceva a rămas „în afara paginii”. Și cele nespuse se cer a fi înșirate aici, pentru a împlini un crez, un ideal, un rost. Voi încerca să punctez absolut telegrafic gândurile restante.

…Aveam impresia că patrioții ucraineni luptă pentru stoparea rusificării populației țării lor, care a suferit nu mai puțin decât noi, românii basarabeni în perioada de ocupație sovietică. Dar, de unde!… Acești patrioți ucraineni – și nu am nicio îndoială că printre politicienii de la Kiev, Odesa, Cernăuți, Ujhorod etc. sunt și veritabili iubitori ai neamului lor – însă acești patrioți, zic, preferă ca cele câteva sute de mii de români să fie rusificați, numai să nu învețe limba lor strămoșească, română.

…S-ar părea că ierarhii ucraineni, ortodocși ca și noi fiind, sunt extrem de îngrijorați de năvala tot mai agresivă a numeroaselor secte care nu știu de astâmpăr nici zi, nici noapte. Iată însă că și ierarhii ucraineni preferă ca românii din sudul Basarabiei, ca și cei din actualele regiuni Cernăuți și Transcarpatică, mai bine să înmulțească numărul sectarilor (numiți, nu întâmplător, de un teolog grec „cel mai mare pericol al ortodoxiei”) decât să-și manifeste iubirea de Dumnezeu în limba unei Biserici-surori, la urma urmei – în limba mamei, cum, printre altele, preconiza și Fiul Domnului, Iisus Hristos.

…Trăiam cu iluzia că politicienii ucraineni, făuritori ai statului lor independent, militează pentru consolidarea poporului lor, extrem de dispersat: în „apuseni” și „răsăriteni”, „pro-occidentali” și „pro-orientali”; filoruși înflăcărați din zona industrială Doneț și adepți înverșunați ai separării Crimeii prin alipirea ei la Rusia; ortodocși, greco-catolici (uniți) și catolici etc., etc. În realitate, însă, liderii de la Kiev, în complicitatea cu tot soiul de liderași de la Odesa și de la Cernăuți îi dezbină pe românii din Ucraina în români și „moldoveni”, scuipând pe adevărul istoric, științific, lingvistic; sfidând opiniile unor somități ca M. Eminescu sau N. Iorga, părerile unor savanți de talie mondială, dar făcând pe plac unor secături de teapa lui V. Stati ori A. Fetescu. Acesta să fie oare adevăratul nivel al liderilor politici ai Ucrainei independente?

Sunt doar trei aspecte ale prigoanei la care-s expuși mereu conaționalii noștri din Hagi Curda și din alte localități românești ale actualei Ucraine. Ce alta poate demonstra asemenea atitudine decât o ură zoologică a ucrainenilor față de concetățenii lor de etnie românească? Însă nu numai aceasta scoate la iveală agresivitatea ucrainenilor față de moldovenii / românii ajunși, printr-o tristă ironie a sorții, cetățeni ai Ucrainei. Desigur, ies la suprafață și niște penibile complexe ale noilor autorități ucrainene: modestia vocației de a guverna normal, dar și aceasta înăbușită de dorința arzătoare de a-și manifesta apucăturile de „stăpân”, de „șef”, de „patrician”. Este la mijloc un oribil sindrom microimperialist și / sau neoimperialist, în care mulți lideri ucraineni se complac ca într-o unică, poate și ultimă șansă de a fi și ei mai mari peste cineva. Nu au învățat nimic politicienii șovini de la Kiev de la frații lor de pe butoiul de praf de pușcă din Balcani, nicio concluzie nu au tras din „lecția iugoslavă”. Sau poate pur și simplu nu le place să admită adevărul elementar că cine prigonește ca sârbul, ca sârbul își va frânge și gâtul, și țara cârpită nu numai din teritorii, dar și din dureri străine. În ultimă instanță însă, cruzimea nestăvilită cu care ucrainenii îi apasă, îi prigonesc, îi umilesc pe românii sud-basarabeni și nord-bucovineni trădează și o mare teamă, o frică obsesivă… Vom menționa că de asemenea sentimente sunt dominați nu numai ucrainenii, ci și alții, ba chiar toți străinii ce devin peste noapte stăpâni pe pământuri, oameni și destine care nu au cum să le aparțină de drept.

A-i apăra pe conaționalii noștri de ura și cruzimea autorităților ucrainene este o datorie de onoare, dar și una pur omenească și a Bucureștiului, și a Chișinăului. A-i sprijini acum, când se află la grea restriște, înseamnă a proceda cum au făcut, în situații poate și mai dificile, marii noștri înaintași: Eminescu, Hasdeu, Maiorescu, Kogălniceanu, N. Iorga, câți alții!… Tipărirea și difuzarea unor cărți ce povestesc adevărul despre noi, ce pledează pentru dreptatea și drepturile băștinașilor este, la ora actuală, cel mai sincer și cel mai sigur mod de a întinde o mână de ajutor fraților noștri de la miază-zi și de la miază-noapte, ajunși, mai mult decât noi, pe culmile disperării despre care vorbea Emil Cioran cu exact opt decenii în urmă.

Vlad Pohilă




Campania "ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – DESTIN ROMÂNIA", "un destin" de succes pentru românii din Cernâuți

În perioada 21- 28 aprilie 2013, caravana „Români pentru români” a mers în toate școlile și liceele din Sectorul 6 și a adunat cărțile pe care elevii și profesorii le-au donat pentru copiii românilor din Ucraina și Serbia.
Campania a luat sfârșit in data de 28 aprilie a.c., și s-a încheiat cu spectacolul „Destin România”, prezentatoare Lavinia Șandru, unde au fost prezentate mesajele de mulțumire din partea Asociațiilor Comunităților Românești din Ucraina și Serbia în prezența personalităților din domeniul cultural – artistic, printre care soprana Felicia Filip, compozitorul Florin Chilian, precum și a reprezentanților instituțiilor statului român printre care s-a remarcat în mod deosebit Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.

Din partea românilor din Ucraina a participat Iurie Levcic, Directorul Centrului Bucovinean de Artă Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești – Cernăuți, partenerul principal de proiecte și programe culturale desfășurate de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în regiunea Cernăuți.

Iurie Levcic in cadrul spectacolului „Destin România” – București 28 aprilie 2013

Afis-Destin-Romania-Cernauti-9-mai-2013

La Cernăuți, (9 Mai) în cadrul campaniei “Români pentru români”, realizată de Asociația „Pro Familia” cu sprijinul Primăriei sector 6 București, personal al Ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian DAVID, a avut loc spectacolul de muzică românească ”Destin România” cu participarea artiștilor din Ucraina, România și Republica Moldova. La manifestare au fost invitați profesori și elevi din toate școlile românești din regiunea Cernăuți. Gazdă a fost Iurie Levcic, inimosul director al Centrului Bucovinean de Artă Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești – Cernăuți care a venit si la spectacolul de la Bucuresti, unde a impresionat atât asistența  cât și pe românii din țară cu mesajul său din partea românilor bucovineni. Alături de el, a prezentat spectacolul pe scena din Cernăuți, Lavinia Șandru

Iurie Levcic - inima festivalurilor de folclor românesc din regiunea Cernăuți

Iurie Levcic – inima festivalurilor de folclor românesc din regiunea Cernăuți

Evenimentul a avut loc în sala de spectacole a Palatului Academic din Cernăuți și a fost organizat de către Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți. Pe scena din capitala Bucovinei au evoluat interpretul din Suceava, Călin BRĂTEANU, fostul solist al Operei Naționale din București, Dumitru CAULEA, și tineri artiști de la Ansamblul folcloric „PERLA”, interpretele din cadrul acestui ansamblu Ana-Maria CALANCEA din România, Ana APETRACHIOAIE din Republica Moldova și Ana CAȘTELEAN din Ucraina.

De asemenea, în cadrul evenimentului, toți cei prezenți au primit cărți în limba română, donate de copiii din școlile sectorului 6 din București.

– Cred că acest proiect are o importanță mare, deoarece noi, românii din Nordul Bucovinei ducem lipsa de literatură română, mai ales, de literatură artistică. Chiar și în cadrul programei școlare uneori întâlnim probleme în însușirea materiei, pentru că nu avem operele în original. Trebuie să facem o analiză, trebuie să facem un comentariu și apar probleme la acest capitol. Suntem bucuroși de faptul că ni s-a oferit ocazia să primim cărți din România, iar tinerii românași din Nordul Bucovinei au ocazia pot să-și dezvolte universal, să-și dezvolte cunoștințele și, în primul rând, limbajul. Chiar îmi pare bine că am primit mai multe cărți de biletristică, cu toate că văd aici și literatură documentară și romane istorice. Este un început bun, deoarece suntem români și avem nevoie de legături culturale cu Patria mamă, a opinat Eugenia LUCHEANIUC, profesoare de limba și literature română la școala din satul nord-bucovinean Iordănești.

La rândul său, Alina, elevă de la Școala nr.1 din Iordănești, a menționat că printre cărțile aduse de colegii din România a găsit o carte mult căutată:

– Sunt foarte multe cărți interesante pentru mine, sper că voi avea timp să le citesc pe toate, să obțin cunoștințe noi. Dacă la școală avem doar manuale, aici am găsit foarte multă biletristică. Am găsit opere de autorii mei preferați. Mi-am ales o carte cu titlul “Valea lunii” de Jack LONDON și aș mai vrea să găsesc opere de alți autori în limba română, a menționat Alina.

Românașii din Nordul Bucovinei au timist mesaje de mulțumire prietenilor lor din școlile sectorului 6 din București, iar jurnaliștii de la postul de televiziune Realitatea vor realiza la Cernăuți și un film în cadrul acestei caravane.

 

Sursa Foto: Citizen Journal

Surse: probasarabiasibucovina.ro  ,InfoPrut  ,  TOCpress , Citizen Journal




“Cronici Bucovinene” – o nouă publicație pentru românii din Cernăuți

 La Cernăuți a  fost prezentat, joi, primul număr al magazinului etno-cultural al Centrului Bucovinean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, care se numește „Cronici Bucovinene” – informează portalul nord-bucovinean Citizen Journal. Potrivit sursei,  publicația a fost prezentată în cadrul spectacolului „Destin România”, eveniment care face parte din campania “Români pentru români”, realizat de  Asociația “Pro Familia”, cu sprijinul Primăriei sector 6 București și al ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian DAVID.

Printre rubricile primului număr al noii publicației se numără „Oameni și destine”, „Regulamente”, „Filologie”, iar director responsabil al proiectului este jurnalistul Iurie Levcic. Din echipa redacțională mai fac parte Dumitru Covalciuc, Ilie Gavanos, Romeo Istrati, Nicolae Bodnariuc și Mihaela Lupu.

SURSA: tocpress.info

 

Cronici Bucovinene 2013 editia online




Iurie Levcic: „E în puterile noastre să salvăm folclorul românesc din Regiunea Cernăuți”

Iurie Levcic – inima festivalurilor de folclor românesc din regiunea Cernăuți

„E în puterile noastre să salvăm folclorul românesc din Regiunea Cernăuți”

Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți

Cernăuțiul a devenit, în ultimii ani, gazda unor spectacole folclorice excepționale, cu participarea tinerilor băștinași români. Ei sunt promotorii unor creații populare nealterate, dar și portului național din lăzile de zestre ale bunicilor nord-bucovineni. Festivaluri de muzică românească „Să-mi cânți, cobzar”, „În grădina cu flori multe”, organizate de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, au devenit cunoscute în România și RM.

Beneficiază de prezența unor mari artiști, precum Maria Iliuț cu formația „Crenguța de iederă”, Nicolae Grebincea cu ansamblul „Plăieșii”, rapsozi populari din Iași, Suceava, Botoșani, Rădăuți și din comunitatea românilor din Bulgaria.

– Dragă Iurie Levcic, ce a mai rămas viu din folclorul satelor bucovinene din Regiunea Cernăuți de după URSS?

– Dacă ne referim la folclorul autentic, puține „izvoare” nealterate mai există, majoritatea sunt poluate cu manele, dar și cu influențe ale reprezentanților etniilor conlocuitoare. Dar mă bucură faptul că am reușit să eliminăm din scenele cernăuțene nonvalorile. Treptat, revenim la costumul popular tradițional, înlăturăm kitsch-urile, readucem în atenția publicului doinele, uitate pe la noi. Tot mai frecvent suntem invitați la sărbători și manifestări folclorice din România, unde copiii noștri au ce învăța, au ce compara.

– Cum reușești să organizezi festivaluri de folclor de importanță europeană la Cernăuți?

– Organizarea acestor festivaluri a fost impusă de necesitatea stringentă de a salva valorile muzicii populare într-o perioadă, când situația lăutarilor, rapsozilor, tarafurilor populare care cântă muzică populară veritabilă, se înrăutățește pe zi ce trece. Drept urmare, aceste tarafuri au început să nu mai aibă de unde recruta membrii tineri, unele chiar desființându-se, „dinastiile” binecunoscute în Bucovina de lăutari rămânând fără urmași și odată cu acest fenomen, acest segment foarte valoros al culturii populare românești fiind în mare pericol de dispariție.

Mâ mândresc că sunt român și fac tot ce-mi stă în puteri, ca prin intermediul unor astfel de evenimente, să-mi aduc aportul la păstrarea identității românești și să-i învăț și pe cei de lângă mine, în special pe tineri, să facă același lucru. Sunt sprijinit și de oamenii de bună credință din ținut. Mi s-au alăturat și mulți români din Țară și de peste hotare, care mă susțin în toate eforturile. Am și pregătirea necesară pentru a reuși: sunt absolvent al Colegiului de Artă și Facultății de Istorie, Sociologie și Politologie din cadrul Universității Cernăuți. De asemenea, am obținut și specializarea necesară pentru asemenea activități, prin intermediul unor cursuri susținute de specialiști consacrați din România.

„Umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre”

– Ce impact au festivalurile de muzică românească din fosta capitală bucovineană?

– Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți organizează manifestări culturale, devenite tradiționale pentru etnicii români din Ucraina. Festivalurile cernățuțene sunt cunoscute deja în RM și România prin faptul că revitalizează tradițiile naționale și lansează tinerele talente. Festivalul-concurs de folclor românesc ”În grădina cu flori multe” ajunge deja la cea de-a IX-a ediție. La toate etapele de preselecție, participă anual circa patru sute de copii și tineri, cu vârstă între șase și 25 de ani. Are o deosebită amploare Festivalul Internațional de muzică românească ”Să-mi cânți, cobzar…”, ce se desfășoară în cadrul Zilelor culturii tradiționale române la Cernăuți, prilejuite de Ziua Națională a României.

Festivalul-concurs Internațional de interpretare vocală și instrumentală ”Vise printre stele” aduce pe scenele noastre tinerele talente ale muzicii ușoare și academice. „Alese perle pentru mama” e o altă manifestare culturală, ce renaște frumoasa tradiție de cinstire a femeii, mamei, organizată în Duminica mironosițelor sau la Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. Festivalurile de muzică religioasă, precum cel de colinde ”Cu gând curat”, sunt așteptate de bucovineni. Site-ul www.artbuc.cv.ua oferă o parte a imaginii fenomenului cultural din Cernăuți. Impactul acestor evenimente în ultimii ani este deosebită, grație partenerilor noștri media din Ucraina și România.

– Mulți tineri bucovineni țin la folclorul și portul național?

– Mulți copii și tineri sunt dornici să studieze folclorul, istoria și cultura neamului, dar cu regret, specialiști din aceste domenii sunt puțini, iar programele școlare ale Ministerului Învățământului al Ucrainei nu prevăd predarea în școlile românești a istoriei Țării, culturii autentice etc. Multe lucruri ne deranjează, dar sperăm că odată cu integrarea europeană a Ucrainei, multe dintre problemele noastre vor fi soluționate. Încercăm să umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre, a patrioților din România, care ne oferă manuale, literatură artistică, studii etc.

„Sperăm că vom fi sprijiniți în continuare de autoritățile din România”

– Centrul bucovinean de artă este unica instituție din Regiunea Cernăuți, ce luptă pentru salvarea folclorului românesc din zonă?

– Nu este unica, dar e cea mai activă, zic eu. Lucrul pe care îl facem noi necesită efort colosal. Ne bucurăm de aprecierile oaspeților noștri, care afirmă că în ultimii ani, prestația tinerilor aspiranți la gloria artistică s-a îmbunătățit semnificativ, dar și produsul cultural a devenit concurabil.

– Televiziunea și radioul din Ucraina promovează spiritualitatea populară a românilor?

– Majoritatea colegilor mei de la Compania de Stat de Televiziune și Radiodifuziune sunt pasionați de creația populară a poporului român, în special, cei de la redacția în limba română a Postului de Radio „Ucraina Internațional”, care realizează emisiuni deosebite de promovare a cântecului popular. A fost creată Redacția emisiuni TV în limba română la Compania de Televiziune și Radiodifuziune Cernăuți, unde la orele de maximă audiență, sâmbăta și duminica, se difuzează emisiuni de folclor. Sperăm că vom fi sprijiniți de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni să ne conformăm cu noile cerințe tehnice ale postului și pe viitor vom realiza și mai multe programe, în vederea promovării valorilor noastre culturale.

– Ce șanse acorzi creației populare românești din Bucovina de Nord?

– Va supraviețui atâta timp, cât mai activăm noi, cei care valorificăm tezaurul folcloric românesc, pregătim interpreți de muzică populară. E în puterile noastre să salvăm ce ne-au lăsat strămoșii, să ținem capul sus. Ne bucură faptul că în ultimul timp, suntem sprijiniți de autoritățile române în această direcție.

Angelina Olaru

SURSA: jurnal.md




Românii din Timoc — amenințați cu pistoalele, iar presa românească din Ucraina — cu lichidarea

)

Închiderea redacției de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional» și lupta românilor din Valea Timocului pentru școli și biserici românești au fost principalele probleme discutate la Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, desfășurat în localitatea Donji Milanovac, Serbia.

Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, ediția a IV-a, sub genericul Europa — Manipulare — Minoritate, s-a desfășurat în perioada 5—7 aprilie în localitatea Donji Milanovat din Serbia. La acest eveniment a participat și autorul acestui reportaj, în calitate de reporter al ZdG. Cu o zi înainte de începerea Congresului, am mers la Iași, pentru a participa la o dezbatere despre Basarabia — de la tragismul istoriei la integrarea europeană, organizată de Asociația Chronos împreună cu Muzeul Unirii.

Din Chișinău spre Iași am luat un maxi-taxi. Alături, stătea o femeie ce avea vârsta trecută de 40 de ani, care venise recent de la muncă din Italia. Mergea la un medic din Iași. Pe drum femeia s-a arătat bucuroasă că a primit dublă cetățenie. A scos din geanta de culoare maro pașaportul românesc, pe care îl ținea într-o bucată de celofan. «Am fost de mai multe ori la Piatra-Neamț. Ultima dată tot pe la Sculeni am trecut. Da’ nu văd dacă mi-au pus ștampilă». La rândul meu, am întrebat-o dacă este și cu sufletul aproape de România sau doar se bucură de avantajul pe care îl oferă cetățenia română basarabenilor pentru a pleca mai ușor în străinătate.

Criza de identitate: «Românii sunt răi și rușii ‘parșîvi’»

«Dacă Moldova intră în UE, am să renunț la pașaportul românesc. Ce-i drept îi drept. Documentele sunt bune pentru Europa… Românii sunt răi. Ei sunt o națiune aparte de noi», îmi spune pasagera de lângă mine fără a-și argumenta cele spuse. După mai multe discuții despre limba română, istorie, cultura românească și politicienii de la Chișinău, femeia a spus că și rușii sunt «parșîvi», pentru că ne-au amestecat limba și acum ne aflăm în criză de identitate.

Mai multe detalii referitoare la acest subiect le-am discutat împreună cu doi profesori de istorie de la Chișinău și cu alții de peste Prut. La dezbaterea de la Iași au fost mai multe voci optimiste, care au subliniat că, în mare parte, problema de identitate etnică, de limbă și cultură în Basarabia va reveni la normalitate. «Un pas important, care întârzie, ar trebui să-l facă politicienii, începând cu modificarea articolului din Constituție care spune că limba de stat este «limba moldovenească», a punctat unul dintre profesori.

De la Iași am luat trenul, apoi autocarul pentru a ajunge în localitatea Donji Milanovat, la Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, la care au participat mai mulți jurnaliști din afara granițelor, precum și oficiali de la București. Jurnaliștii au discutat despre problemele comunităților românești din afara granițelor României, inclusiv crearea unui sistem coordonat și rapid de reacție în chestiuni care vizează încălcarea drepturilor minorității românești, profesionalizarea presei de limba română din afara granițelor și identificarea unor soluții de finanțare a presei.

Pericol pentru presa românească din Ucraina

Jurnaliștii din comunitățile românești din Ucraina s-au arătat întristați de un anunț pe care l-au primit de 1 aprilie curent de la Compania Națională de Radiodifuziune a Ucrainei, fiind informați că redacția de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional» va fi lichidată pentru a reduce din cheltuieli, și asta după 45 de ani de emisie. În acest sens, Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) a făcut un apel către autoritățile competente ucrainene să mențină redacția de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional».

«FIJR somează inițiatorii proiectului de închidere a redacției de limba română a postului de Radio Ucraina Internațional să renunțe la această măsură administrativă. FIJR va informa toate instituțiile și organizațiile internaționale semnificative în legătură cu încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertății de expresie», se arată în declarația Forumului.

Președintele FIJR, Romeo Couți, condamnă ferm simpla idee a limitării libertății de expresie. “În această situație, este evident că Ucraina simulează respectarea valorilor și obligațiilor europene asumate. Motivele financiare nu constituie o justificare pentru această inițiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităților naționale», a declarat Couți.

Peste 300 de mii de români din Timoc aflați în ultima fază de asimilare

În cadrul evenimentului de la Donji Milanovac, Părintele Boian Aleksandrovici de la Biserica Românească din Malainița a spus că guvernul sârb duce în continuare o politică agresivă de deznaționalizare și de asimilare a românilor din Valea Timocului. «Românii din Valea Timocului sunt în ultima fază de asimilare». Părintele Boian a mai afirmat că autoritățile sârbe, în loc să le acorde drepturile necesare, fiind un stat candidat la aderarea la UE, îi amenință frecvent pe preoții români din regiune atunci când se pune în discuție construcția unui locaș românesc sau primesc scrisoare de demolare a clopotnițelor. «Românii din Timoc, în special liderii de organizații românești, sunt amenințați și cu pistoalele», a mai spus părintele.

De altfel, președintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, prezent la Congres, a subliniat importanța crucială a presei pentru democrație și pentru cultură. «Nu există nici democrație și nici cultură trainică fără presă liberă. De calibrul presei depind atât cultura democrației, cât și restul culturii. Ne ocupăm în acest Congres de presă în relația cu comunitățile românilor din afara frontierelor țării. Aduc mulțumiri jurnaliștilor care au sprijinit preocuparea de a cunoaște nevoile acestor comunități și de a le satisface», a mai declarat Marga.

Victor Ponta: 10 mii de jurnaliști români în afara granițelor

Mesajul primului-ministru al României, Victor Ponta, a fost în primul rând de a felicita FIJR, organizație care se adresează celor aproximativ 10 mii de jurnaliști români care activează în mass media de limba română din afara granițelor, pentru perseverența și energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale.

În continuare, secretarul de stat Stejărel Olaru, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat: «Noi, ca Departament ce are în responsabilitate viața și activitatea românilor de pretutindeni, ne bazăm pe informațiile furnizate din teren, e foarte importantă activitatea jurnaliștilor. Activitatea dumneavoastră e vitală pentru noi, astfel ne sesizăm și ne implicăm», a mai spus Olaru în cadrul evenimentului de la Donji Milanovac.

Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români este organizat de FIJR în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Consiliul Județean Cluj. Organizarea celei de-a cincea ediții a Congresului va avea loc în orașul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina.

SURSA: zdg.md




Limba română a primit statut regional și în Ținutul Herța

Consiliul Raional Herța, din regiunea Cernăuți, a decis să acorde limbii române statut de limbă regională pe raza întregului raion, respectând astfel noua lege privind principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Parlamentul de la Kiev în vara anului trecut – informează Gazeta de Herța.

Potrivit sursei, decizia în acest sens a fost adoptată de deputații herțeni în urmă cu aproximativ două săptămâni.

În hotărârea luată de aleșii raionali se menționează următoarele:

  • Să se țină cont că peste 93% din populația raionului Herța este vorbitoare de limba română

  • S-a decis ca, în confirmitate cu art.7 al legii privind principiile politicii linvistice a Ucrainei, pe teritoriul raionului Herța, alături de limba de stat ucraineană, să funcționeze și limba română, ca limbă cu statut regional

  • Decizia să fie adusă la cunoștința populației din raionul Herța și să fie publicată în mijloacele de informare în masă

  • Controlul privind respectarea deciziei adoptate revine președintelui Consiliului Raional, Ion Ciornei, și șefului Administrației Raionale de Stat Herța, Victor Crâșmaru.

Noua lege cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Parlamentul ucrainean la 3 iulie 2012, permite, printre altele, utilizarea oficială a limbilor regionale/minoritare în activitatea administrației publice locale, în cazul în care cel puțin 10% din populația unei unități administrativ-teritoriale este vorbitoare a unei limbi minoritare. Legea se aplică pentru 18 limbi, între care rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiș, tătaro-crimeeana, ”moldoveneasca”, germana, greaca modernă, poloneza, rromani (țigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana și dialectele karaim și crâmceac.

Sergiu Dan

sursa:http://www.tocpress.info/limba-romana-a-primit-statut-regional-si-in-tinutul-herta/




ACTUALIZARE ! SFIDARE LA ADRESA ROMANIEI SI A ROMANILOR – INTALNIRE FARA PRECEDENT LA CERNAUTI, INTRE MINISTRUL DE EXTERNE AL UCRAINEI SI CEL AL FEDERATIEI RUSE

 PE TABLA DE SAH GEOSTRATEGICA RUSIA SE MISCA SFIDATOR…

…in orice confruntare de sah onoranta, fiecare adversar face o mutare, apoi asteapta mutarea celuilalt. Rusia a ajuns in postura de a juca dupa propriile reguli. Adica nici un fel de regula!  Aceasta situatie este rezultatul firesc am putea spune, ca urmare a reactiilor firave, atat ale Bucurestiului in ceea ce priveste  interesele Romaniei (R.Moldova, situatia minoritatii romane din Ucraina si Transnistria) cat si a Uniunii Europene si a Statelor Unite pe de o parte care sub administratia presedintelui Obama a adoptat o politica „mai moale” in relatia cu Rusia, dupa cum  promisese presedintele american lui Medvedev, „pe sest, langa un microfon lasat deschis intamplator”, inainte de alegerile prezidentiale din SUA.

Asfel am ajuns in ultima perioada sa asistam la un adevarat spectacol de mutari una dupa alta pe multiple planuri si directii. Un adevarat asalt rusesc in directia intereselor Romaniei si ale romanilor in special, ne trecandu-se cu vederea absolut nici un aspect (politic, diplomatic,economic, religios social, militar,etc.)

In plan politic si diplomatic Rusia a inceput inca din anul 2012 o asa zisa schimbare la fata a Transnistriei, unde in urma  alegerilor aparent libere, a fost indepartat „odiosul” Smirnov  cu o ochipa tanara si mai educata. Evgheni Șevciuk, noul presedinte al Transnistriei si Nina Stanski, in postul de ministru de externe. Au urmat presiunile asupra R.Moldova,  prin interpusi (unul fiind Vlad Filat  primul ministru al R. Moldova, in tinerete  fost recrut fruntas in trupele de graniceri aflate in componenta KGB ) care sa zadarnicesca aplicărea unor prevederi ale acordului energetic cu UE până în 2020, lasand asfel R.Moldova la cheremul Gazprom, apoi presiunea vizitelor lui Dimitri Rogozin care inainte de a sosi la Chisinau avea grija sa ameninte in mod voalat („Nu am reușit să deschid bine gura, dar în coteț deja e zarva”, referindu-se la  R.Moldova), acordarea unui credit de 3 miliarde de ruble rusești economiei Transnistriei si in plan militar, modernizarea și redotarea contingentului rus de menținere a păcii, in fapt o armata de ocupatie pe teritoriul R.Moldova. Sa nu mai vorbim de actiunile de intimidare ale populatiei romanesti prin impuscarea tanarului Vadim Pisari si arestarea elevului roman, Alexandru Bejan de la liceul de limba romana Lucian Blaga din Transnistria, cat si prin amenintarile pe fata adresate de Nina Stanski la adresa profesorilor, scolilor si liceelor romanesti din Transnistria. (rbnpress a scris pe larg despre toate acestea). De asemeni nici planul religios nu a fost lasat de o parte. Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, in fapt un fost ofiter KGB, probabil ajuns si la rangul de general, spun unele surse, care prin vizitele dese facute la Chisinau si nu numai, (ultima urmeaza sa aibe loc in zilele urmatoare) vizeaza intarirea Mitropoliei Moldovei condusa de iPS Vladimir si dependenta de Patriarhia Rusa, creand asfel disensiuni si dezbinari intre romanii moldoveni care tin de Mitropolia Basarabiei (Biserica Ortodoxa Romana) si cea  asa zis a Moldovei care tine de Rusia. 

Ucraina tine azi drept loc de continuare a acestor actiuni de marcare si intimidare la adresa romanilor cat si a nationalistilor ucrainieni. Vizita ministrului de externe al Federatiei Ruse, Serghei Lavrov la invitatia omologului  sau ucrainian Leonid Kozhara, un apropiat al familei presedintelui Viktor Ianukovici (cu optiuni pro ruse) tocmai in Cernauti, (veche capitala romaneasca a Bucovinei si al doilea mare centru universitar al Romaniei Mari) si nu in orice locatie, ci în fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei (unde astăzi funcționează Universitatea Națională din Cernăuți), locul unde s-a votat si s-a semnat Unirea Bucovinei cu Patria Mama Romania, este practic un steag rusesc infipt simbolic pe reduta rezistentei romanesti din Bucovina, pe istoria si cultura romanesca, pe Eminescu, pe Ciprian Porumbescu, pe Aron Pumnul si multi altii si un avertisment clar catre Bucuresti, Chisinau si catre cei ce vorbesc si simt romaneste in Bucovina dezlipita de Patria Mama…  „Rusia a revenit in forta ! Suntem aici !”

Si miscarile Rusiei nu se vor opri  aici. 

Pe celalt „camp de sah”, in Transnistria, unul din pionii Moscovei, Andrei Safanov, devoaleaza viziunea de ansamblu urmarita  cu asiduitate de imperalismul rusesc, de secole. Vezi articolul „ANDREI SAFONOV : „Distrugerea României este o cauză nobilă” adevarata problema de fond a discutiilor din 13-14 ianuarie de la Cernauti”

Vom vedea ce va puncta presedintele Traian Basescu in vizita la Chisinau.

Ucraineni pro occidentali au reactionat la vizita lui Lavrov, incercand sa ii bareze drumul spre locul de intalnire. Video de la publika.md

 

 

Vezi si continuare „NO COMMENT ! FOTO DE LA INTALNIREA KOZHARA – LAVROV, IN SALA UNDE S-A SEMNAT UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA (Cernauti 13-14 ian. 2012)

Un articol de Dorian Theodor

Redactor R.B.N.Press

Articolul precedent:

Duminica 13 ianuarie a.c. va sosi la Cernauti, ministrul de externe al Federatiei Ruse, Serghei Lavrov, invitat de omologul sau ucrainian Leonid Kojara, numit ministru de externe in urma cu cateva saptamani de catre presedintele Viktor Ianukovici. Intalnirea dintre cei doi va avea loc luni 14 ianuarie.  Locul si contextul acestei intalniri reprezinta o premiera in istoria relatiilor ruso – ucrainiene si practic este o sfidare evidenta la adresa romanilor si a Romaniei. Conform surselor oficiale  ucrainiene,  intalnirea are loc „in cadrul celei de a șaptea reuniuni a Subcomitetului de cooperare internațională a comisiei interguvernamentale Ucraina-Rusia, ce va avea loc în perioada 13-14 ianuarie a acestui an in Cernăuți, in cadrul careia se vor discuta si alte aspectele ale agendei bilaterale”. (sursa: Ministerul Ucrainian de Externe – http://mfa.gov.ua/ ) De mentionat ca Lavrov a fost un diplomat sovietic și ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite între 1994 – 2004.

In replica, presedintele Romaniei Traian Basescu se va duce la Chisinau pe 1 februarie a.c. Vizita a fost anunțată sâmbătă și de presa din Republica Moldova. Conform surselor oficiale, vizita la Chișinău a lui Traian Basescu va avea loc la invitația făcută de omologul sau, Nicolae Timofti, adresată în mai 2012, cu ocazia vizitei sale la București, relatează PRO TV Chișinău. Anunțul vizitei ar fi fost făcut de premierul Vlad Filat, într-o întâlnire informală vineri seară cu jurnaliști moldoveni. Potrivit agenției Info-Prim, informația a fost confirmată și de către Președinția Republicii Moldova.

Vom reveni cu amanunte si analize in curand.




Povestea deplasarii la Cernauti la Festivalul de folclor " Sa – mi canti cobzar… "

Pe  15  decembrie a.c. m-am  trezit  la  ora  4 .00  dimineata  si  m-am  pregatit  de  drum . Afara  era  o  vreme  de  nu-ti  venea  sa  scoti  nici  un  caine  din  casa … Ningea  si era  ger . Asta  la  Bucuresti . La  telefon  nu  se  putea  face  comanda  la  nici o  firma  de  taxi . Pe  la  5 . 15  am  iesit panicat  pe  usa  cu  geamantanul  si doua  sacose  mari cu carti si  CD -uri  cu  colinde  de  Craciun   pentru  romanii  din  Cernauti . Alergam  cu ele  pe  strada  disperat  sa  ies  pe  un  bulevard  cu  gandul sa  prind  un  taxi  si  sa  nu  pierd  trenul . Ajung  in  bulevard  si  toate  taxiurile  erau  ocupate . Intr – un  tarziu  prind  un  taxi , il  coving pe  sofer  sa  accelereze  si  ajung  la  5 . 45  la  Gara  de  Nord . Ma  reped  la  casa  de  bilete  si strig ” Un  bilet  la  Intercity  pana  la  Suceava ! ” Casiera  ma  priveste  placid : ” Ce  Intercity  visezi  dom’le ? S-au  anulat  o  gramada  de  trenuri inclusiv  Intercity – ul de  care  spui ” . Simt  ca  ma  ia  cu lesin . Zic  : ” Dar  doamna  ce  fac  eu ? Ca  trebuie  sa  ajung  neaparat  la  Cernauti … ”  Doamna  se  uita  la  mine  ca  la  ” nebuni  ” si ma  intreaba  : ” Cand  vrei  sa  ajungi  dom’le  la  Cernauti ? Azi ? Dumneata  nu  vezi  ce – i  afara  ? Toata  Moldova  e  sub  ”  cod  portocaliu  …Mai  aveti  un  tren  pe  la  11 , dar  deja  e  anuntat  ca  are  intarziere  120  de  minute  … Deocamdata ” mai adauga  doamna  de la  casa . Intru  intr-un  fast – food  sa – mi  trag sufletul . Beau  un  ceai  cald  sa-mi  revin  si – mi fac  planul ” de  atac ” . Iau  un taxi  si  ajung  la  autogara  Obor . Am  noroc  si  reusesc  sa  ma  sui intr-un  autocar  care  pleaca  la  7 .00 dimineata  spre Suceava . Ar  fi  trebuit  sa  ajungem  la  ora  14. 30 la  destinatie . Pe  drum  un  TIR  rasturnat  incurca  traficul  si  ajungem  la  ora  16 . 00 la  Suceava  . Aici ma  intalnesc  cu  profesorul  Stefan  Plugaru. Mancam  rapid  un  sandvis  si  ne  gandim  ce  sa  facem . O  masina  ne  asteptase  pana  la  15 .00  sa  ne  duca  la  Cernauti . Vazand ca  intarziem  masina  a  plecat  pentru  ca  avea  un  termen stabilit  , trebuia  sa  ajunga  la  ora  18 .00  la Cernauti . Vorbim  cu  prietenii  din Cernauti  si  aflam  ca  ne  asteapta un  microbuz  in  Vama  Siret  dar  nu  mai  mult de  45  de  minute  . Angajam  un  taximetrist care  lucreaza  la ” negru ” si  care  negociaza  dur  cu  noi  : ” Eu  va  duc  dar  nu  stiu  daca  mai  pot  sa  ma  intorc , daca  nu  se  blocheaza  soseaua , nu  vedeti  ce-i  afara ? Unde  ati  plecat  pe  vremea  asta ? ” in  fine  comunicam  cu  soferul  de  microbuz  telefonic  si reusim  cu  putin  noroc  sa  ajungem  la  timp . Ne suim  in  microbuz  si  intram  in  vama : vama  romana  o  trecem  repede . Apoi  ne  asezam  la  coada  la  vama  ucraineana . Multe  masini  particulare  dar  si  multe  microbuze pe  ambele  sensuri cu  numere  de  Suceava , Botosani  si  Cernauti  . Majoritatea  sunt  romani din  satele  romanesti  din  Romania  si  din  Regiunea  Cernauti  . Se  ocupa  cu  micul  trafic  si  recunosc  ca  nu  au  alte  surse  de  venit ” Pensiile  sunt atat  de  mici  ca  practic  suntem  condamnati  sa  murim  de  foame . Chiar  si  salariile  sunt  intre  50 si  200  de  euro . Cum  poti  sa  supravietuiesti cu  banii  astia ? se  lamenteaza  satenii  romani  din  Ucraina . O doamna  imi  spune  ca  este  din  Cernauca . Mama  doamnei  era  de  origine  germana . Nu  vorbeste  decat  cateva  cuvinte  in  germana . Le  era  frica  sa  vorbeasca  in  casa  germana . ” Mama  se  temea  sa  nu  ne  scapam  la  scoala  ca  suntem  germani . Aveau  mare  ” boala ” sovieticii  si pe  nemti  dar si  pe  romani  , imi  explica  sateanca . In  fine  trecem  vama  si  ne ”  insurubam ”  pe  soseaua  alba  ce  serpuieste  printre  dealurile  ” mandrei  Bucovine ” . Totul  este  acoperit  de  zapada  , copacii , brazii sunt  impodobiti  cu  ghirlande  si  podoabe  de  omăt  și  totul  seamănă  cu  un  peisaj  de  basm …Ajungem  si  la  Cernauti  la  Hotel  Kiev cu  putin  inainte  de  ora  20 .00 dupa  vreo  13  ore  de  ” marș  forțat  ” , prin  viscol , ninsoare  si  sosele  aproape  impracticabile .  La  Hotel Kiev  ne-am  intalnit  cu  ceilalti  16  romani  veniti  de  la  Suceava  si  Iasi  sa  participe  la  lansarea  mai  multor  carti  . Doua  dintre  carti  trebuiau sa  fie lansate  chiar  de  autorul  lor  Stefan  Plugaru – seful  filialei  Husi  a  Asociatiei  Culturale  ” Pro  Basarabia  si  Bucovina ” . Lansarile de  carti  avusesera  loc  la  sediul  Societatii  Culturale  ” Mihai  Eminescu ” din  Cernauti  si  cu  participarea  presedintelui  acestei  societati  Dl  Vasile  Bacu , a  fostului  presedinte  al   ONG -ului  Dl  Arcadie  Opaiț , a  celor  16  romani  veniti  de  la   Suceava  si  Iasi si  a  lui  Iurie  Levcic –  directorul   Centrului  Bucovinean  de  Arta pentru conservarea  si  promovarea culturii  traditionale  romanesti  Cernauti .  La  invitatia  D-lui  Director  Iurie  Levcic am  mers  cu  totii  la  masa  la  un  restaurant . Pe  drum  am  admirat  frumosul  brad  impozant  si  luminat  dar  si un  mic  patinoar  facut  ” cu  bani  romanesti  de  catre  un  investitor  care  a  dorit sa  ramana  anonim ” . Iata  ca  mai sunt  si  ” investitori  romani  ” care  au  ramas  cu  ” inima  română ” . La  restaurant  un  meniu  bogat  si  variat  a  fost  oferit  de  Dl Iurie  Levcic  si vinul  a  curs  din  belsug . Am  facut  cunostinta  cu  ceilalti romani  veniti  din  nordul  Romaniei : Dl  colonel ( r ) Abutnaritei – fost  consilier  militar  al  Armatei  R . Moldova  in  razboiul  din Transnistria , in  prezent  consilier  cultural  la  Consiliul  Judetean  Suceava , Dl  Petre  Horvat – Director  General  al  ” Centrului  Cultural  Bucovina ” din  Suceava , Carmen  Veronica  Steiciuc – scriitoare  din  Suceava , muzicologi , oameni  de  litere , patronii  postului  ” Suceava  Pus  Tv ” , etc . Langa  mine  s-a asezat  Dl  Arcadie  Opaiț . Vinul  a  inceput  sa  ” dezlege  limbile ” atat  ale  oaspetilor  cat  si  ale  gazdelor . Dl  Arcadie  Opaiț  incepuse  sa  explice  cu  gesturi  largi  ” cât  a  tras  și  cât  a  muncit  pentru  românii  din  Regiunea  Cernăuți ” . Unii  insa  nu  veneau  pentru  prima  oara  la  Cernauti  si  l-au  rugat  sa  precizeze  si  ” de  cate  ori  a  fost  medaliat  de  Ucraina  cu  cele  mai  inalte  ordine  ” ceea  ce  l-a  cam  deranjat . Altii  l-au  rugat  sa  povesteasca  in  ce  ” imprejurari ” a  obtinut  titlul  de  ” baron  ” . Pana  la  urma  a  recunoscut  ca  bunicul  sau  ” era  Cavaler  de  … ” adica  nu  era  ” baron  ”  si  ca  titlu  i-a  fost  acordat  cu  trei  ani  in  urma  la  Moscova  la  o  ceremonie  la  care  a  participat  insusi  fostul  Patriarh al  Rusiei  Alexei  al  II -lea . Ca  sa  vezi  !  Seara  tarziu  am  plecat  cu  totii  la  Hotel Kiev  unde  am  fost  cazati  prin  grija  si  pe  cheltuiala  lui  Iurie  Levcic . A  doua  zi  ne-am  trezit  la  or  9 .00  si dupa  micul  dejun  am  plecat  la  Palatul  Filarmonic  ( peste  drum de  fostul  Hotel  Bristol , se  vede  si  azi  firma  fostului hotel  romanesc cocoțată la




In Maramuresul Istoric (Transcarpatia-Ucraina), a fost adoptata limba romana ca limba regionala de stat

 

Consiliul Regional din Transcarpatia a adoptat, vineri, cu 78 de voturi “pentru”, o decizie prin care recomandă autorităților locale din regiunea Transcarpatică să ia măsuri de punere în aplicare a dispozițiilor Legii referitoare la principiile politicii lingvistice a Ucrainei”, care prevede că dacă limba unei minorități este vorbită de cel puțin 10% dintre locuitorii unei localități, aceasta poate fi declarată limbă regională pe raza teritoriului respectiv.

Potrivit portalului de știri Zaholovok, în hotărârea adoptată de Consiliul Regional Transcarpatia se arată că pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din această regiune (sate, comune și orașe), limbi regionale pot fi considerate maghiara și româna.

Controlul asupra punerii în aplicare a prezentei decizii se atribuie unei comisii permanente pentru educație, știință, cultură, spiritualitate, politică de tineret, sport, minorități etnice și politica de informare, condusă de Vegheș M.M, precum și vicepreședintelui Administrației Regionale de Stat Transcarpatia, Kaciura I.I.

Înainte de adoptarea acestei decizii, guvernatorul regiunii Transcarpatia, I.Baloga, a declarat că “este vorba de o chestiune politică” și și-a îndemnat colegii din administrație să se abțină de la vot.

Votul asupra proiectului de decizie a continuat, însă, în ciuda huiduielilor venite din partea reprezentanților partidului naționalist “Svoboda” și ai formațiunii “Batkivșcina”, care au protestat în fața clădirii Administrației Regionale din Ujgorod.

În ceea ce privește recunoașterea statutului regional al limbii române la nivel local în Transcarpatia, aproape toate localitățile românești au adoptat până în prezent o decizie prin care limba română a devenit limbă regională la nivel local.

Noua lege ucraineană cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Parlamentul de la Kiev la 3 iulie, permite utilizarea oficială a limbilor regionale-minoritare în activitatea administrației publice locale, în cazul în care 10% din populația unui teritoriu este vorbitoare a unei limbi regionale-minoritare.

sursa:portalului de știri Zaholovok