Diplomație și interes identitar în Ucraina. România vs Ungaria și Bulgaria

Nu ştiu în câte zile a creat Dumnezeu statele naţionale sau a făcut-o prin interpuşi că a rămas o problemă… minorităţile. Ele pot fi punţi sau probleme în relaţiile dintre state. Aşa a vrut Dumnezeu şi mai marii lumii ca şi România să aibă vecini o sumedenie de români în toate cele patru vânturi cu tot ceeace îi defineşte ca români. Limbă, port, obiceiuri,cimitire, trecut istoric şi cumva/probabil şi un viitor care în cel mai bun caz stipulat prin legi reciproce la care statele se angajaza conform intelegerilor prealabile sau legilor internationale. Modificările bune sau rele, mascate sau nu duc intotdeuna la probleme ce se rezolvă ori în interiorul statului ori pe cale diplomatică prin solicitările statului vecin. Asta în lumea normală, în lumea reală nu se întâmplă chiar aşa pentru ca disponibilitatea de a asculta şi discută civilizat, argumentat, diplomatic este obstrucţionată de moduri perimate de abordare mai ales când dreptul unuia este mai mare decât dreptul celuilalt şi atunci se vor folosi momente şi metode de a forţa o decizie.

Urmăresc cu interes situaţia românilor din jurul Romnaiei oglindită în presa locală şi naţională şi constat că până acum am cam ţopăit doar în piciorul stâng ori ceeace credeam eu că este diplomaţie s-a cam vărsat.Desi Romania este un exemplu real  recunoscut de comportament fata de minoritati standardul romanesc vecinii nostrii nu-l aplica in reciprocitate ba chiar mai gasesc cusururi. O aglomeraţie de ONG-uri mai vechi sau mai noi, finanţate, altele excluse de la finanţare, mai nult sau mai puţin vocale, vizibile sau omise pentru că şi Dumnezeu are criterii de selectare, finanţare, vizibilitate şi egoism. Vechi sau noi aceste ONG şi numai ele emit judecaţi şi opinii pentru a se împăuna ca portdrapel al luptătorului pentru drepturile românilor. Dorinţa de a se evidenţia, această boală a numărului 1 îi face să nu recunoască sau măcar să nu fi auzit de eforturile altora aşa cum am constatat în presa că România trebuie, România dezinteresată, România se dezice etc exact în momentul în care România pe cale diplomatică, la cel mai înalt nivel se implică prin ME, Comisii Parlamentare. SRP în sprijinul comunităţilor româneşti.

Am să vă supun atenţiei un aspect. Citind o statistică a populaţiei Ucrainei constat că în continuare există evidenţiaţi moldoveni şi români.De ce?? Din convingere, prostie sau rea intenţie ,declaranţii au ales singuri.

În campaniile electorale minorităţile reprezintă o monedă forte şi este momentul când problemele se prezintă radical, în forţă, cu multe promisiuni.

Iată Ungaria

Iată ce sitesc în presa maghiară recent

-Peter Szijarto „Tocmai m-am consultat telefonic cu ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, deoarece bulgarii au și o comunitate națională semnificativă în Ucraina, care sunt afectați și de reorganizarea administrației ucrainene.

Atât bulgarii, cât și noi, ne străduim să menținem un district majoritar bulgar și maghiar, chiar și după reformă.

Desigur, această problemă va fi evidențiată și în discuțiile viitoare cu ministrul de externe al Ucrainei. „

Ungaria declarase că va bloca apropierea Ucrainei de NATO dacă nu satisfice cerinţele minorităţii maghiare. Poti fi băţosi că dă bine dar iată ce spune în data de 17 iunie 2020 Jens Stoltenberg: Parteneriatul extins al Ucrainei cu NATO nu va rezolva dezacordul cu Ungaria.

Acum când reforma teritorială s-a încheiat poate prietenii maghiari încă n-au aflat dar viceguvernator al transcarpatiei a fost numit Oleh Kocyuba, un general al Serviciului de Securitate din Ucraina

Bulgaria

Se pare că doar bulgarii se bucură, cel puţin aşa înţeleg din comunicatul Vicepremierul și ministrul afacerilor externe. Ekaterina Zaharieva, a mulțumit omologului său ucrainean Dmytro Kuleba, guvernului, parlamentarilor ucraineni și președintelui Zelensky pentru sprijinul acordat pentru păstrarea drepturilor comunității bulgare din Ucraina.

17 iulie 2020, ora 17:37 vesti bg

Romania

În timp ce vecinii noştrii au obţinut sau nu satisfacţie România este acuzată de dezinteres în timp ce au loc întâlniri între co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

Nu spun că intenţiile ucrainei sunt echitabile mai ales că la Kiev o mie de protestatari deja de 2 zile demonstrează în faţa Radei împotriva legii folosirii limbii de stat.

Doi oficiali co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

” În cadrul acestor convorbiri telefonice, cei doi miniștri au convenit, la propunerea părții române, să fie reluată activitatea Comisiei și, în acest scop, să aibă loc discuții la nivelul co-secretarilor și co-președinților Comisiei”, potrivit unui comunicat MAE român.

Ministerul de externe reamintește că în cadrul convorbirilor dintre cei doi miniștri au fost abordate și aspecte relevanţe privind dreptul la educație în limba română al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și alte teme de interes circumscrise problematicii protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității române,

Cu acest prilej, co-președintele român a reiterat necesitatea reluării cât mai rapide a lucrărilor Comisiei și a reiterat disponibilitatea părții române de a se angaja într-un dialog constructiv și de a conferi consecvență activității acestui mecanism, la toate nivelurile de lucru.

În cadrul discuției, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat că România urmărește aplicarea deplină a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea respectării și promovării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și a persoanelor aparținând minorității ucrainene din România.

De asemenea, a reiterat importanța deosebită a consultării etnicilor români din Ucraina cu privire la toate deciziile care au implicații majore asupra acestora, inclusiv în ceea ce privește reforma administrativ-teritorială din Ucraina.

La rândul său, ministrul adjunct Svitlana Fomenko a evidențiat determinarea părții ucrainene de a coopera cu partea română în vederea identificării de soluții durabile menite să răspundă preocupărilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.(Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com)

Comună Mămăliga, încotro? – Discuții cu guvernatorul regiunii Cernăuți despre reforma administrativ-teritorială

În data de 15 iulie a.c. în încinta Administrației Regionale de Stat Cernăuți a avut loc o întâlnire a unui grup de inițiativă din comună Mămăliga, însoțit de jurnaliști și membri ai mediului asociativ românesc, cu guvernatorul Serghei Osaciuk, notează Agenția BucPress din Cernăuți.

La invitația locuitorilor comunei Mămăliga la eveniment au participat membri ai mediului asociativ românesc (Vitalie Zâgrea, Marin Gherman, Iurie Levcic). Unde or fi fost restul reprezentanţilor asociativului românesc?? Ori problema Mămăligii nu privea pe toţi românii din Ucraina??

Comunicat de presă: Consiliul Național al Românilor din Ucraina condamnă orice inițiative de trădare a învățământului în limba română (22 iulie 2020/lyberti.com)

Nu am să citez din articol, vă îndemn să-l citiţi, dar dacă trădarea vine din interior( o fi prima oara?) nu diplomaţia romană este de vină.

Agenția BucPress a informat… despre activităţile diplomaţiei romane

– Ucraina şi România au convenit să intensifice dialogul cu privire la respectarea drepturilor minorităţile naţionale

– Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, şi ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, au convenit în cadrul unei convorbiri telefonice asupra intensificării dialogului prvind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, notează Libertatea Cuvântului cu referire la serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.

„Miniştrii au convenit să intensifice dialogul privind minorităţilor naţionale, în special continuarea celei de-a VII-a şedinţe a Comisiei mixte ucraineano – române privind asigurarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi reluarea negocierilor privind încheierea unui protocol referitor la cooperarea în domeniul în educaţiei între Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România „. – Se spune în mesajul instituţiei, scrie Libertatea Cuvântului.

– Miniştrii au discutat şi despre perspectivele dialogului politic bilateral la cel mai înalt nivel, dezvoltarea în continuare a relaţiilor comerciale, investiţii, infrastructura de frontieră şi domeniul energetic.

De asemenea, discuţiile s-au concentrat pe cooperarea tehnico-militară, cu accent pe menţinerea securităţii în regiunea Mării Negre.

Dmytro Kuleba a mulţumit părţii române pentru ajutorul umanitar Ucrainei în eforturile de combatere a răspândirii COVID-19.

– La invitaţia lui Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea de a vizita România.

Despre verticalitatea unor reprezentanţi ai mediului asociativ românesc de ori unde ar fi ei(din tara sau afara) ar trebui să discutăm noi şi nu interpuşii iar despre limba fraţi nostril din sud au lăsat posterităţii Părintească demindare

Strigă ai noştri buni părinţi

Blastem mare să aibă în casă

Care de limba lui se lasă….

 Nu apar si nu judec pe nimeni dar cele semnalate  intristeaza profund. Discordia pe tortul Covid este o realizare. A cui? Pentru ce? Cui foloseste?

Marian CLENCIU – Președinte al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina




„Ucrainienii se pregătesc, de mai bine de zece ani, să izoleze, să marginalizeze și să nedreptățească minoritatea românească” – Răzvan Teodorescu, vicepreședintele Academiei Române

Răzvan Teodorescu, vicepreședintele Academiei Române a acordat un interviu portalurilor Evenimentul Istoric și Telegramedia, în care analizează situația comunității românești din Ucraina, preluat de Romanian Global News și citat de romaniabreakingnews.ro

Ucrainienii se pregătesc, de mai bine de zece ani, să izoleze, să marginalizeze și să nedreptățească minoritatea românească dintre granițele statului vecin nouă., desființând pur și simplu școlile cu predare în limba română. Mai mult, ucrainienii vor să interzică limba română inclusiv în biserici, la slujbele religioase! – Răzvan Teodorescu

Cum comentați, stimate domnule academician Răzvan Teodorescu, situația românilor din Ucraina?

Răzvan Teodorescu: În materie de Ucraina noi avem o politică falimentară. De ce? Ucraina este un stat vecin cu noi, un stat vecin care este într-o anumită ambiguitate pentru că acest stat a fost vatra civilizației ruse și după aceea a devenit în istorie o margine a lumii ruse. De aici și ambiguitatea care s-a născut în legătura cu Ucraina. Ucraina este în fond formată din două spații distincte. Eu am bătut Ucraina de la nord la sud și de la est la vest. O cunosc foarte bine. Pot să spun că istoricul poate să simtă trecând dintr-o zonă în alta unde se termină influența unei anumite civilizații și unde începe alta. Ucraina este exemplară din acest punct de vedere. Este tributară tradiției poloneze și austriece într-o anumită zonă și a celei rusești într-o altă zonă. Moștenind și de la o împărăție și de la cealaltă minorități naționale, Ucraina a moștenit și populație românească, o populație românească care, trebuie spus de la bun început, nu s-a bucurat de drepturi în statul ucrainean.

Dar de ce?

Răzvan Teodorescu: Românii ortodocși și prin etnia lor, și prin limbă, și prin tradiții, și prin confesiune nu puteau să se bucure de niște elemente de sprijin în Ucraina. Mai mult decât atât, ceea ce se uită foarte des este faptul că la un moment dat la Congresul de la Berlin (1878) cele 3 județe sudice ale Basarabiei – Cahul, Ismail și Bolgrad – au fost date Rusiei, iar după aceea ele au intrat în componența Ucrainei. Geniul răului care a fost Stalin, cu uneltele sale dintre care și Hrusciov au făcut în așa fel încât Ucraina – Republica Sovietică Socialistă Ucraineană cum s-a numit ea, sa ia părți din Basarabia și să le treacă Ucrainei. Astăzi dacă te duci la Cetatea Albă sau la Odesa prin vama de la Galați, intri întâi în Republica Moldova, după ceea intri în Ucraina, după aceea intri iar în Republica Moldova și după ceea din nou în Ucraina.

Acolo este populație românească, nu numai românească, dar românească în primul rând. Ucrainenii au reușit pe acele meleaguri românești ceva care este pur și simplu odios – o deznaționalizare în zona aceea. Mă întorc la guvernanții noștri. Indiferent de regim, de guvern, după prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina a devenit un stat independent. Noi am închis ochii la toate vexațiunile pe care le-au făcut ucrainenii. Vă dau un exemplu. Anul trecut eu sunt cel care a propus ca, după Chișinău, Academia Română să facă o sesiune științifică și pentru Bucovina. Am studiat problema și am realizat cu prietenii de la Cernăuți, unii sunt și membri ai Academiei noastre, că nu putem organiza la Cernăuți și atunci am organizat-o la Suceava, venind cei de la Cernăuți. Vreau să vă spun că în săptămânile premergătoare colegii noștri de la Cernăuți au primit vexațiuni teribile din partea autorităților ucrainene. N-am vrut noi să vorbim despre acest lucru ca să nu politizăm, mai ales că era în anul Centenarului…

Poate că ar fi mai bine dacă atrăgeați atenția încă de atunci…

Răzvan Teodorescu: Aveți răbdare. Pe de altă parte, faptul că Departamentul de Stat al SUA, care în materie de geopolitică este la nivelul unui student repetent, face atâtea gafe cu Ucraina. Din cauza situației din Crimeea s-a născut ca un bulgăre toată teoria legată de suveranitatea Ucrainei. O spunem deschis: Crimeea a fost posesiune bizantină, după aceea a fost hanat tătărăsc, după aceea a fost posesiune rusească a Ecaterinei a II-a și în 1957 a fost momentul în care s-a oferit Crimeea Ucrainei. Crimeea este un teritoriu care nu este nici rusesc, nici ucrainean. Este un teritoriu de influență meridională, grecească, bizantină ș.a. Noi, din cauza Departamentului de Stat, am luat și noi poziție asta de stat: „Vai, biata Ucraina care este agresată”. Nu sunt de acord cu ce fac rușii acolo că este odios. Dar și ce fac ucrainenii cu românii este la fel de odios.

De ce tac guvernanții noștri?

Răzvan Teodorescu: Este foarte simplu. În momentul de față Ucraina face parte din zona de interes numărul 1 a NATO și a zonei americane. Și noi nu vrem, apărându-ne conaționalii, nu vrem să supărăm autoritățile de la Kiev care fac ce fac cu românii. Eu consider că felul în care, indiferent de orientarea politică a guvernelor noastre, felul în care tratăm problema minorității românești din Ucraina este echivalentă aproape cu o trădare a ideii de românitate. Este o poveste de trădare a ideii românității noastre. E bine că ne preocupăm de cei din Timoc, e bine că ne preocupăm de cei din Basarabia, dar nicăieri, aș spune nici autoritățile maghiare față de minoritatea românească nu se comportă cu brutalitatea cu care se comportă autoritățile ucrainene. Și noi tăcem. Este o tăcere, după mine vinovată. Lucrurile acestea se pot discuta cu atât mai mult cu cât Ucraina este o țară care vrea să intre spre Vest. Atunci care mai sunt drepturile omului ș.a. ? Cam aceasta este ideea autorităților nostre. Din toată românitatea din jurul României, românii din Ucraina sunt cei mai oropsiți. Asta este limpede. Noi avem posibilitatea unei politici foarte tranșante, dar nu seamănă deloc cu lașitatea instituțiilor noastre reprezentative.

Din acest motiv v-am și intervievat. Trebuie să tragem un semnal de alarmă! E vremea să se dezmeticească și guvernanții români!

Răzvan Teodorescu: Toată povestea este următoarea. Să ni se explice că România va vota împotriva oricărui pas spre Vest. Ce fac și ungurii și polonezii în aces sens. Noi nu rostim un cuvânt ca să nu supăram pe de o parte NATO și zona americană, pe de altă parte să nu supărăm Berlinul și zona germană care tradițional este interesată de problemele Ucrainei.

Dar avem lideri, avem oameni politici care să ia atitudine?

Răzvan Teodorescu: Nu. Evident că nu. Atitudinea factorului politic față de minoritatea românească din Ucraina este lamentabilă, în timp ce ucrainenii sunt atât de porniți să îi oropsească pe români. Felul în care noi vom ști să-i ajutăm pe români este acela prin care vom amenința oficial Ucraina că nu va avea niciun sprijin în orientarea sa spre lumea apuseană, europeană.




Echipa candidatului la prezidențialele din Ucraina a reacționat la la apelul comunității românești, privind respectarea drepturilor minorităților

Echipa candidatului pentru postul de președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat la 17 aprilie 2019 la apelul semnat de Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” privind necesitatea soluționării problemelor românilor din Ucraina prin respectarea drepturilor minorității românești, consfințite de Constituție și dreptul internațional, informează Agenția BucPress din Cernăuți citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei ciatate, răspunsului semnat de Ionușas S.C., persoană de încredere a candidatului pentru postul de președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, „foarte multe probleme nu au fost soluționate de la momentul proclamării independenței Ucrainei. Sperăm că subiectele abordate în apelul dumneavoastră vor deveni tema unei discuții largi în societate, iar subiecții inițiativei legislative deja în anul 2019 vor putea înainta spre examinarea Radei Supreme proiectele de legi respective”.

În răspunsul staff-ului lui Volodimir Zelenski este asigurată susținerea garanțiilor din partea statului, expuse în art. 11 al Constituției Ucrainei, „privind consolidarea dezvoltării națiunii ucrainene, conștiinței sale istorice, tradițiilor și culturii, dar și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor și minorităților naționale băștinașe din Ucraina”.

În același timp, cu scopul de a continua dialogul, echipa lui Zelenski propune să fie discutate posibilele căi de soluționare a problemelor stringente ale românilor din Ucraina după alegerile prezidențiale din Ucraina în 2019. Textul integral al răspunsului echipei lui Zelenski poate fi consultat în continuare:

Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”

Ucraina, regiunea Cernăuți, or. Hliboca – 60400, str. Perșotravneva 2-A

I.Popescu, A. Bojescu, V. Tărâțeanu

Referitor la adresarea către candidații pentru postul de președinte al Ucrainei.  

Aducem mulțumiri întregii Comunități Românești din Ucraina pentru respectarea obligației civile și realizarea dreptului la libera alegere în timpul votării din primul tur al scrutinului prezidențial din Ucraina de la 31 martie 2019.

Avem speranța că poziția activă a candidatului la Președinție a Ucrainei Zelenski Volodimir privind necesitatea realizării unei alegeri corecte a viitorului Ucrainei în data de 21 aprilie 2019 va fi susținută de Comunitatea Românească din Ucraina.  

Vrem să asigurăm întreaga Comunitatea Românească din Ucraina de susținerea noastră a garanțiilor din partea statului, expuse în art. 11 al Constituției Ucrainei, privind consolidarea dezvoltării națiunii ucrainene, conștiinței sale istorice, tradițiilor și culturii, dar și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor și minorităților naționale băștinașe din Ucraina

Vă mulțumim pentru poziția dumneavoastră activă și neindiferentă referitoare la subiectele expuse în scrisoarea din 4 aprilie 2019. Considerăm de cuviință să vă asigurăm de poziția noastră concretă privind necesitatea unității tuturor ucrainenilor în ceea ce privește edificarea unui stat de succes, cu respectarea drepturilor minorităților naționale.

Împărtășim îngrijorarea dumneavoastră în legătură cu faptul că foarte multe probleme nu au fost soluționate de la momentul proclamării independenței Ucrainei. Sperăm că subiectele abordate în apelul dumneavoastră vor deveni tema unei discuții largi în societate, iar subiecții inițiativei legislative deja în anul 2019 vor putea înainta spre examinarea Radei Supreme proiectele de legi respective.

Cu scopul de a continua dialogul, propunem să fie discutate posibilele căi de soluționare a problemelor stringente ale Comunității Românești din Ucraina după alegerile prezidențiale din Ucraina în 2019.

17.04.2019  

Cu respect, IONUȘAS S.C.

Persoană de încredere a candidatului pentru postul de președinte al Ucrainei, Zelenski Volodimir

(Traducere din limba ucraineană de Agenția BucPress din Cernăuți – www.bucpress.eu)

Reamintim că Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” a înaintat unele cerințe către ambii candidați la Președinție, solicitând unele garanții privind respectarea drepturilor minorității românești, consfințite de Constituție și dreptul internațional, informează Agenția BucPress din Cernăuți.

În adresarea semnată de liderii UI „Comunitatea Românească din Ucraina”: Ion Popescu, președinte, Vasile Tărâțeanu, președintele Senatului UI și Aurica Bojescu, secretar-responsabil, este solicitată o poziție oficială sau o garanție despre faptul că noul președinte al Ucrainei va susține demersurile comunității românești din Ucraina de a conforma legile din ultimii ani privind politica lingvistică și politica etnonațională cu Constituția Ucrainei, de a susține demersul de examinare a neconstituționalității articolului 7 al Legii Educației din Ucraina, de a recunoaște că românii din Ucraina sunt o populație  băștinașă, de a recunoaște statutul de popor deportat și supus represiunilor de regimul stalinist, de a nu mai crea condiții pentru asimilare și schimbare a structurii lingvistice sau etnice în zonele locuite de români, de a stopa procesul de închidere a școlilor și grădinițelor românești, de a susține dorința de introducere în mod obligatoriu a limbii române ca materie de învățământ în toate școlile situate în satele cu populație românească, de a asigura reprezentarea etnicilor români în organele puterii de stat, de a restabili circumscripția electorală românească din regiunea Cernăuți, care a existat în 1998-2002, de a nu mai permite autorităților ucrainene să se implice în afacerile bisericești, de a detensiona relațiile interconfesionale și interetnice pe calea dialogului și cooperării.

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” a îndemnat candidații la Președinția să reacționeze la această adresare, semnată la data de 4 aprilie 2019, fiind în așteptarea unei poziții oficiale pe marginea acestor teme de actualitate social-politică pentru românii din Ucraina. Până în momentul de față, președintele în exercițiu Petro Poroșenko și candidatul la președinție nu a reacționat la apelul semnat de UI „Comunitatea Românească din Ucraina”. A se vedea faximile pe bucrepress.eu




Poziția Bisericii Ortodoxe Române față de situația parohiilor ortodoxe românești din Ucraina

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia s-a analizat și situația bisericească din Ucraina informează basilica.ro citat de romaniabreakingnews.ro,

Potrivit sursei citate, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria.

Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei.

Prin urmare, problema unității ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.

Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018.

S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de credință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice.

În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.

Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei.

Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice.

În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.

S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.

De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident, care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.

În urma consultărilor menționate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziția sa oficială privind situația Ortodoxiei din Ucraina, se mai arată în comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române, publicat de sursa citată.




Proiect de lege în Parlamentul de la Kiev – o mare lovitură împotriva românilor din Ucraina

Rada Supremă a Ucrainei (parlament unicameral) examinează astăzi în cea de a doua lectură  proiectul de lege privind limba ucraineană. Proiectul de lege, reprezintă în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităților naționale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, potrivit observatorilor independenți, scrie bucpress.eu (Cernăuți) citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei citate, proiectul de lege a fost votat de 261 de aleși ai poporului. Proiectul de lege păstrează articolul nr. 7 al Legii Educației, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotrivă căruia au protestat românii din Ucraina, dar și state ca Ungaria, România, Bulgaria etc. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede susținerea testărilor independente după absolvirea școlii de cultură generală doar în limba ucraineană.

Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”. Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil și speculativ.

Pentru apărarea limbii ucrainene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat. Comisia este un organ colegial.

În urma verificării cunoașterii limbii ucrainene, Centrul de Limba Ucraineană, va elibera un Certificat de Stat fără perioadă de valabilitate. Persoanele care ocupă funcții în instituțiile de stat vor trece obligatoriu un examen de cunoaștere a limbii ucrainene.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat.

Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă. Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.

Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

În anul 2018 președintele Petro Poroșenko a salutat adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind limba ucraineană. El a mai spus că dorește să vadă un proiect de lege perfecționat pentru cea de a doua lectură, cu introducerea unor modificări, care vor consolida pozițiile limbii ucrainene, însă, în același timp, vor corespunde standardelor europene de atitudine față de minoritățile naționale, ceea „ce va facilita unitatea și nu dezbinarea națională”, a spus Petro Poroșenko.

Foto: imagine din Rada Supremă a Ucrainei




Jurnal de Centenar în Capitala Bucovinei Istorice – Cernăuți

Foto: Cernăuți – Piața Primăriei / România Interbelică

Cu exact o zi înainte împlinirea unui secol de la Unirea Bucovinei cu Patria Mamă, în dimineaţa zilei de 27.11.2018, am pășit cu sfială pe străzile Cernăuțiului, încărcat de atâta istorie dar mai ales de atâta durere românească, pentru a lua parte alături de românii din Cernăuți și Nordul Bucovinei la o suită de manifestări dedicate Centeralui Marii Uniri. Manifestările au început cu depuneri de flori la statuia lui Mihai Eminescu, dar și la mormântul profesorului Aron Pumnul din Cimitirul Central, unde au participat a mare de suflare românească și absolut toate ONG-urile româneşti din Cernăuţi.

În aceași zi, 27.11 a.c., la sediul Societăţii Culturale ” Mihai Eminescu ” de lângă Primăria Cernăuţi a avut loc o conferinţă dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea profesorului Aron Pumnul. Au luat cuvântul academicianul Vasile Tarateanu, doamna academician Alexandrina Cernov, profesorul universitar Popescu, profesorul Broască, cercetătorii Vladimir Acatrinei şi Dragoş Olaru precum şi multe alte personalităţi ale vieţii culturale româneşti din Cernăuţi.

Un moment deosebit de important a avut loc cu începere de la ora 17.30 la Restaurantul Rivoli situat la marginea oraşului Cernăuți, o construcţie nouă, impozantă, finisată cu doar un an în urmă, unde Consulatul General al României la Cernăuţi a organizat o recepţie şi o masă festivă la care au fost invitaţi aproape o mie de români reprezentativi din Regiunea Cernăuţi. Evenimentul a fost organizat cu ocazia aniversării Centenarului Unirii Bucovinei cu Patria – Mamă (28.11.2018) dar şi cu ocazia Zilei Naţionale a României (1 Decembrie)

Oficiile de gazdă au fost făcute de diplomaţii români de la Consulatul General al României la Cernăuţi în frunte cu doamna Consul General Irina Loredana Stănciulescu şi domnul Ministru Consilier Ivan, cărora trebuie să le mulţumim pentru organizarea impecabilă şi ireproşabilă.

Au fost luări de cuvânt din partea românilor cernăuţeni dar şi din partea unor oficialităţi locale ucrainene, prin care s-au subliniat relaţiile bune dintre românii şi ucrainenii din Regiunea Cernăuţi. Pe scena au evoluat multe trupe de dansuri şi cântece din folclorul tradiţional bucovinean. Prestaţia artistică a fost la cel mai înalt nivel. S-a remarcat în mod deosebit ansamblul de elevi pregătit de către profesorul Iurie Levcic – Directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, cu care am reuşit să schimb câteva impresii.

Video Simițire Românească în Cernăuți de Ziua Centenarului Marii Uniri

Zilele Bucovinei la București 24.11.18

Publicată de Dacian Dumitrescu pe Sâmbătă, 24 noiembrie 2018

Am fost fericit să reîntâlnesc mulţi prieteni vechi militanţi pentru drepturile Românilor din Regiunea Cernăuţi şi pentru păstrarea şcolilor cu predare în limba română din Nordul Bucovinei. Am reîntâlnit şi am discutat cu academicianul Vasile Tarateanu şi avocatul Patras Eugen care reprezentau Centrul Cultural Român ” Eudoxiu Hurmuzachi „, pe domnul Nicolae Haucă cel care este un fel de cronicar foto şi video la toate adunările româneşti de acolo. Am reîntâlnit şi discutat cu domnii Octavian Bivolaru şi Vasile Râuţ – liderii ONG-ului ” Golgota „. Au fost prezenţi şi reprezentanţii mass media de limbă română dintre care aş aminti membrii redacţiei ” Zorile Bucovinei ” şi ziariştii de la ” Buc Press „, de la Radio Bucovina, de la secţia română de la Radio Ucraina Inernational dar şi mulţi alţii. În realitate am întâlnit câteva zeci de prieteni la această recepţie cu care am discutat în principal despre problemele Românilor din Regiunea Cernăuţi. Concluziile generale au fost următoarele:

1. – Românii reprezintă peste jumătate din populaţia acestei provincii dar în statisticile ucrainene apar cu totul alte cifre mult diminuate pentru ca românii de aici să beneficieze de cât mai puţine drepturi.
2- În ultimii 27 de ani au fost desfiinţate complet 30 de şcoli cu predare în limba română

3. – La şcolile rămase cu predare în limba română au fost introduse forţat câte o clasă cu predare în limba ucraineană chiar dacă directorii de şcoli au protestat şi au demonstrat cu acte ca în anumite sate româneşti locuiesc mai puţin de zece familii ucrainene şi practic NU au elevi pentru nou introdusă clasă cu predare în limba ucraineană.

În urma protestelor inspectoratul şcolar din Cernăuţi condus de fratele fostului ambasador al Ucrainei la Bucureşti (Teofil Bauer) a destituit mai mulţi directori de şcoli româneşti.

Unul dintre ei a mers până la Kiev căutând dreptate dar fără să reuşească şi de supărare a făcut infarct şi a murit. A murit apărând dreptul românilor de a învăţa în limba strămoşească!

4. – Legea învăţământului din 2017 doreşte să suprime definitiv dreptul minorităţilor din Ucraina de a mai învăţa în limba maternă urmărindu-se ucrainizarea forţată a tuturor minorităţilor, În urma protestelor vehemente ale decidenţilor de la Bucureşti şi Budapesta autorităţile ucrainene au decis amânarea punerii în aplicare a acestei legi. Dar noua lege a învăţământului există, este în vigoare şi va fi pusă în aplicare peste 2-3 ani. Referitor la acest aspect interlocutorii mei români de acolo remarcau că şcolile româneşti NU au dispărut nici în perioada Imperiului Austriac şi nici măcar în perioda URSS. ”

Soieticii ne-au luat alfabetul dar ne-au lăsat să învăţăm în continuare în limba maternă ” a precizat unul dintre amicii mei.

5. – Lucrurile sunt cu atât mai grave în legătură cu încercările repetate de desnationalizare şi ucrainizare forţată a Românilor din Regiunea Cernăuţi deoarece aceştia NU sunt venetici, românii au reprezentat întotdeauna populaţia băştinaşă cu o continuitate de milenii în aceasta provincie. Ucrainenii sunt cei care în anumite condiţii istorice au început să pară în Bucovina în ultimile trei secole iar numărul lor a crescut brusc după 1944 când Nordul Bucovinei a fost încorporat în URSS. Mai grav, după anul 1995 nou înfiinţatul stat ucrainean a iceput să aducă şi să ” planteze ” ucraineni aduşi din alte provincii exact în Regiunea Cernăuţi într-o încercare disperată a Ucrainei de a schimba raportul etnic în această provincie străveche românească.

Aşa mi-au mărturisit prietenii mei iar unii abia îşi puteau stăpânii lacrimile în timp ce povesteau despre chinurile prin care sunt nevoiţi să treacă doar pentru vina de a se fi născut Români într-o veche provincie românească.

În cadrul evenimentului organizat de Consulatul României, am avut surpriza să fac cunostiință cu Oriano Micaletti – şeful observatorilor OSCE din Regiunea Cernăuţi, care a deschsi tranșant discuția întrebându-mă despre istoria Nordului Bucovinei şi despre problemele românilor de aici. Cunoştea în mare absolut totul dar probabil avea nevoie de confirmări.

Domnul Oriano Micaletti mai dorea să ştie ” care este strategia României faţă de situaţia românilor din Regiunea Cernăuţi şi ce măsuri va lua România „. I-am deziluzionat mărturisind-ui că nu sunt în măsură să-i răspund la asemenea întrebări.

Un moment interesant s-a consumat când, auzindu-se orchestra românească la putere maximă, un grup de 6-7 ucraineni s-au apropiat de poartă de la intrare şi au întrebat într-o română stâlcită şi aproximativă: ” Ce e muzic asta aşa tare? Ce e aici? „. Responsabilii români cu paza clădirii, s-au apropiat de ei şi le-au răspuns: ” Este o nuntă „. La care ucrainenii au întrebat ” Ce nuntă? Atât mulţi oameni? Aşa tare muzic? ” Aceştia au răspuns ” Este nuntă unor Români din România cu alţi Români din Bucovina „… Ucrainenii au plecat nedumeriți…

Video: Muzică Populară Românească în locația Rivoli, unde au participat aproape 1000 de români

Dacian la Cernăuti La 100 ani de la Unirea Bucovinei cu Patria Mama.

Publicată de Dacian Dumitrescu pe Marţi, 27 noiembrie 2018

Recepţia, masa, horele au continuat până la miezul nopţii când s-au intonat cântece patriotice.

Sărbătoarea Centenarului a continuat şi pe 28.11.2018, la redacţia ziarului ” Zorile Bucovinei „, unde a avut loc aniversarea Centenarului Unirii Bucovinei cu Patria Mamă – România.

Mărturisesc că am fost mișcat de cinstea și atenția care mi s-a dat, fiind invitat să iau loc în prezidiu unde am avut onoarea să stau lângă domnul Nicolae Toma – redactor şef la ” Zorile Bucovinei „, Preşedintele Ziariştilor Independenţi din Regiunea Cernăuţi şi lângă domnul Consul Ionel Constantin Miţea care în trecut a mai îndeplinit misiuni diplomatice la Consulatele României din Cahul şi Bălţi. De altfel a transmis un mesaj vibrant şi emoţionant. Domnul Toma Nicolae a fost şi gazda dar şi moderator şi s-a dovedit încă o dată un patrot adevărat prin discursul său.

Am avut deosebita onoare să iau cuvântul şi am transmis la rândul meu un mesaj de susţinere şi solidaritate din partea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, primul ONG înfiinţat în România în ianuarie 1990 Cu prilejul Centenarului, nu a fost uitată nici memoria istoricului, profesorului şi militantului Dumitru Covalciuc, a cărui amintire rămâne vie printer românii Cernăuțeni.
A luat cuvântul şi domnul Ion Leascenco – preşedintele BUN (Blocul Unităţii Naţionale) care a venit din Chişinău cu doi colegi pentru a fi împreună cu Românii din Nordul Bucovinei cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Patria Mamă. De asemeni au mai fost multe luări de cuvânt din partea românilor cernăuţeni cu mesaje patriotice, vibrante şi mobilizatoare. Am fost încântaţi de mai multe formaţii care au interpretat multe melodii din folclorul bucovinean.

Dacian Dumitrescu, Vasile Raut, Ion Leascenco, Aliona-Raut, pe strazile din CERNAUTI 28 11 2018

O prestaţie superlativă, de mare excepţie şi care a emoţionat profund asistenţa prin interpretare dar şi prin mesajul versurilor au avut-o artiştii din Corul ” Dragoş Vodă ” din Cernăuţi. (video). De asemeni mai mulote interprete de muzica populară dar şi profesoare de muzica ne-au delectat cu melodiile lor. La final doamnele redactor Felicia Toma, Diana Toma, doamna redactor Toacă au întins o masă bogat cu gustări şi vin de casă, totul pregătit de dumnealor şi din contribuţia lor personală.

Deoarece ” Zorile Bucovinei ” nu este un simplu ziar ci un portdrapel al luptei pentru drepturile românilor, sunt sabotaţi permanent de autorităţile ucrainene locale şi printre altele le-au tăiat căldura aşa încât sunt nevoiţi iarnă să lucreze în frig, înfăşuraţi în paltoane şi cu căciulile pe cap. Dar dumnealor NU renunţă şi nu se lasă! Sunt nişte eroi anonimi ca atâţia mulţi alţi eroi anonimi din provinciile istorice româneşti.

Seară ne-am luat rămas bun de la bunele noastre gazde de la Zorile Bucovinei şi am plecat pe jos către Consulatul General al româniei din Cernăuţi. Aici am participat la un vernisaj al unor pictori foarte buni, toţi originari din Nordul Bucovinei. Gazde ne-au fost chiar doamna Consul General Stănciulescu, domnul Ministru Consilier Ivan şi domnul Consul Miţea cu care am discutat despre recepţia organizată de dumnealor cu o seară înainte la Restaurantul Rivoli şi despre aniversarea organizată de redactorii de la ” Zorile Bucovinei „…

A doua zi am pornit spre Bucureşti, cu inima strânsă la gândul românilor care rămân în urma noastră în Nordul Bucovinei… Trebuia să ne pregătim pentru 1 Decembrie – Ziua Naţională a României şi a tuturor Românilor de Pretutindeni!

Un articol de Dacian Dumitrescu




Deputat român, cere solidaritate cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești din Cernăuți – Ucraina

Astăzi, 26 februarie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, le-a adresat o întrebare parlamentară domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, ministru al Afacerilor Externe, și doamnei Natalia-Elena Intotero, ministru pentru Românii de Pretutindeni. Întrebarea parlamentară are ca obiect necesitatea trimiterii în regiunea Cernăuți, de către cele două ministere vizate, a unor emisari speciali pentru exprimarea solidarității cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești.

Întrebarea adresată ministrului Afacerilor Extenre și ministrului pentru Românii de Pretutindeni cuprinde, între altele, următoarele: ”În condițiile în care autoritățile ucrainene de la Kiev insistă asupra suprimării învățământului gimnazial, liceal, profesional-tehnic și universitar în limba română și înlocuirea acestuia cu învățământ în limba ucraineană, precum și într-o atmosferă de ostilitate față de comunitatea românească din Ucraina întreținută de unele grupări radicale ucrainenene, am  luat act de relatările de presă de la Kiev și Cernăuți privind dejucarea unor tentative de incendiere a două școli românești din regiunea Cernăuți.

Șeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Victor Kononenko, a susținut în cadrul unui brifing din 23 februarie 2018 cum că aceste tentative de incendiere a școlilor românești ar fi fost întreprinse de reprezentanți ai serviciilor scertete ruse care activează pe teritoriul Ucrainei.

„Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.

Potrivit presei, tentativele de incendiere au vizat școlile românești din satul Pilipăuți, primăria Lunca, raionul Herța, și cea din Ostrița, raionul Noua Suliță.

Indiferent de detaliile care vor fi oferite în continuare de autoritățile ucrainene privind tentativele dejucate de incendiere a școlilor românești, simplul fapt al existenței unor asemenea intenții, îndreptate, ca și tentativele Ministerului Educației de la Kiev, contra învățământului românesc din statul vecin, este relevant pentru riscurile și amenințările la care este expusă minoritatea românească din Ucraina.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

  1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni iau în calcul trimiterea unor emisari speciali în regiunea Cernăuți pentru documentare asupra situației și pentru exprimarea solidarității cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești;
  2. Care este poziția Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în legătură cu presiunile la care este supusă și riscurile și amenințările la care este expusă în ultimele luni minoritatea românească din Ucraina”. DEPUTAT, Constantin CODREANU

Mai mult aici: VIDEO: Tentativă de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi! Serviciile secrete ruse ar fi implicate, potrivit Serviciul de Securitate al Ucrainei




VIDEO: Tentativă de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi! Serviciile secrete ruse ar fi implicate, potrivit Serviciul de Securitate al Ucrainei

Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat în cadrul unui briefing la Kiev şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, potrivit BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

„Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.

Reprezentantul Serviciului de Securitate al Ucrainei  a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană, potrivit corespondentului Canal 5 de la Kiev.

Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, Ținutul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță – notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.




Răspunsul Statului Român la legea educației din Ucraina: Burse pentru elevii de etnie română și stagii de specializare pentru profesorii lor

Elevii de etnie română din Ucraina vor beneficia de burse de studiu, iar profesorii lor vor putea urma stagii de specializare în universități din România, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de Guvern de astăzi, în scopul promovării și protejării dreptului cetățenilor ucraineni de etnie română de a studia în limba maternă informează romaniabreakingnews.ro, citând un comunicat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) trimis redacției RBN Press.

Potrivit comunicatului, (MRP) va acorda, într-o primă etapă, 1.000 de burse, în cuantum lunar de 200 de lei, pentru elevii etnici români cu domiciliul stabil în Ucraina, care au rezultate școlare deosebite și care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul preuniversitar de învățământ din Ucraina.

Totodată, MRP, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, va acorda stagii de specializare în România pentru 300 de cadre didactice din școlile românești din Ucraina, în scopul dezvoltării și perfecționării competențelor de predare a limbii române sau în limba română.

Stagiile de specializare sunt organizate de Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați.

Vor putea aplica pentru aceste stagii de specializare cadrele didactice din școlile românești din Ucraina care dețin diplome de studii ce permit exercitarea profesiei pe teritoriul Ucrainei și fac dovada declarării apartenenței la spațiul identitar român. Selecția cadrelor didactice se va face de către instituțiile de învățământ superior care organizează stagiile de specializare, cu sprijinul asociațiilor, organizațiilor și fundațiilor etnicilor români din Ucraina.

Măsurile luate astăzi de Guvern au în vedere respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina.




Poziția deputatului Codreanu față de Hotărârea Guvernului României privind protejarea dreptului românilor din Ucraina, de a studia în limba maternă

Transmitem mai jos comunictatul de presă trimis Redacției RBN Press de domnul deputat Constantin Codreanu, referitor la HG prin care elevii de etnie română din Ucraina vor beneficia de burse de studiu, iar profesorii lor vor putea urma stagii de specializare în universități din România.

ROMÂNII DIN UCRAINA AU NEVOIE DE SPRIJIN IDENTITAR EFICIENT PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL CU LIMBA ROMÂNĂ DE PREDARE

Scopul anunțat al Hotărârii este cel al ”promovării și protejării dreptului cetățenilor ucraineni de etnie română de a studia în limba maternă”.

Constatăm că această Hotărâre de Guvern nu are caracter permanent și vizează doar următoarele 4 luni ale anului curent de învățământ. Hotărârea instituie mecanisme greoaie și birocratizate inutil. De asemenea, aceasta denotă lipsa bunei cunoașteri a situației din teren și a cadrului normativ ucrainean în vigoare în domeniul educației.

De fapt, Hotărârea de Guvern vizează un număr foarte restrâns de elevi români din Ucraina (circa 5%), pe când majoritatea absolută a populației școlare românești (peste  95%) este complet neglijată.

Exemplificăm prin faptul că Hotărârea Guvernului României impune organizațiile reprezentative ale românilor din Ucraina să cofinanțeze activitățile de selecție a bursierilor și de acordare a acestora, cere documente separate de la aceeași instituție de învățământ în privința unei singure persoane când ar putea cere doar unul exhaustiv, neglijează complet faptul că potrivit normelor oficiale valabile în Ucraina elevii clasei întâi, eligibili pentru cele 1000 de burse de merit instituite, nu sunt notați cu punctaj de la 1 la 12, ci doar apreciați prin caracterizare verbală, fiind la latitudinea Consiliilor școlare să decidă asupra caracterizării verbale a cunoștințelor elevilor și în clasa a doua. Totodată, Hotărârea de Guvern face abstracție de faptul că numărul elevilor claselor întâi și a doua cu predarea în limba română din Ucraina depășește numărul de burse de merit instituite. Hotărârea suferă de lipsă de acuratețe terminologică și de precizie conceptuală. Aceste aspecte negative pot genera obiectiv probleme mari în procesul de implementare a Hotărârii de Guvern. Astfel, măsura juridică adoptată se abate de la scopul său anunțat și riscă să-l compromită.

Considerăm că, înaintea instituirii unor criterii de concurență internă în sânul populației școlare românești din Ucraina, Guvernul României trebuie să adopte măsuri care să-i ajute efectiv pe copiii români și părinții lor să decidă înscrierea în grupele de limbă română din grădinițele de copiii și în clasa întâi școlară din învățământul primar, problemele reale și majore fiind pe acest segment de vârstă.

De asemenea, dată fiind noua lege a educației din Ucraina, care urmărește lichidarea învățământului liceal în limba română, considerăm că Guvernul României trebuie să concentreze instrumentarul statului român, inclusiv instrumentele financiare, în scopul expres al determinării elevilor să se înscrie în clasele liceale cu predare în limba română

În prezent, comunitatea românească din Ucraina reprezintă 409 mii de persoane, ponderea populației preșcolare și școlare românești fiind de câteva ori mai mare decât numărul copiilor cuprinși în învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cu predarea în limba română. Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina sunt educați și instruiți în limbile ucraineană și rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba români în favoarea celei în limba ucraineană.

Românii din Ucraina au nevoie urgent și prioritar de măsuri generale de sprijin și de protecție identitară din partea statului român înrudit, nu de măsuri selective pe bază concurențială.

Organizațiile reprezentative din Ucraina au nevoie de sprijin financiar acordat de statul român în condiții identice cu sprijinul acordat de țara noastră organizațiilor reprezentative ale minorității ucrainene și ale celorlalte minorități naționale din România, nesupuse obligativității de cofinanțare.

Sugerăm și cerem Guvernului României să adopte măsuri permanente și eficiente, pe baza unei bune cunoașteri a necesităților reale ale comunității românilor din Ucraina, măsuri care să determine înscrierea copiilor români în creșe, grădinițe și școli cu limba română de predare.